Flacăra Iaşului, decembrie 1981 (Anul 37, nr. 10935-10961)

1981-12-01 / nr. 10935

Un cadru legislativ optim pentru dezvoltarea pe o treaptă superioară a economiei şi întregii activităţi sociale OBIECTIVE REALISTE, GENERATOARE DE PROGRES ŞI CIVILIZAŢIE Să facem totul ca anul 1982, anul în care va avea loc Conferinţa Naţională a partidului, să constituie o etapă importantă în realizarea planului cincinal, în dezvoltarea economico-socială a ţării, în ridicarea ei pe noi culmi de progres şi civilizaţie, în asigurarea condiţiilor ridică­rii continue a nivelului de trai material şi spiritual al poporului! NICOLAE CEAUŞESCU în presa centrală din 28 noiembrie a.c. au fost date publicităţii Legea pentru a­­doptarea Planului naţional unic de dezvoltare econo­mico-socială a Republicii Socialiste România pe anul 1982, Legea pentru adoptarea Planului de dezvoltare a agriculturii şi industriei al­­­iment­are pe anul viitor şi Legea pentru adoptarea Bu­getului de stat pe anul 1982, acte normative dezbătute şi aprobate de recenta sesiu­ne a Marii Adunări Naţio­nale, forumul legislativ su­prem al ţării. Expunerea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU la Plen­ra comună a C.C. al P.C.R. şi a Consiliului Su­prem al Dezvoltării Econo­mice şi Sociale conţine o cuprinzătoare fundamentare a prevederilor acestor legi, ceea ce facilitează înţelege­rea clară a noilor şi realis­telor obiective programate pentru cel de-al doilea an al actualului cincinal, obiec­tive generatoare de bună­stare, progres şi civilizaţie pentru România socialistă, pentru naţiunea română. Se desprind cîteva carac­teristici esenţiale ale con­strucţiei Planului naţional unic­ de dezvoltare econo­mico-socială a Republicii Socialiste România pe anul viitor. S-a urmărit ca producţiile fizice să fie a­­sigurate cu­ capacităţi cores­punzătoare. în acest sens, producţia industrială ur­mează a fi realizată în pro­porţie de 36,5 la sută în u­­nităţile existente, 2,8 la sută pe instalaţii aflate în faza probelor tehnologice şi nu­mai 0,7 la sută pe capaci­tăţi care vor intra în func­ţiune în a doua parte a a­­nului. S-a ţinut seama de problemele create ca urma­re a unor nerealizări înre­gistrate in ultimii ani în domenii vitale ale economi­ei, analizate într-un spirit de înaltă exigenţă în Ex­punerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la Plenara comu­nă a C.C. al P.C.R. şi a Consiliului Suprem al Dez­voltării Economice şi Socia­le. în modul acesta, planul pe anul 1982 pune în cen­trul activităţii economice sarcina mobilizării maxime a rezervelor­­ existente în vederea consolidării şi am­plificării rezultatelor poziti­ve, a stopării tendinţelor negative, pentru recupera­rea grabnică a rămînerilor în urmă, asigurîndu-se îna­intarea fermă a ţării spre înfăptuirea obiectivelor stra­tegice stabilite de partid. In determinarea si corela­rea indicatorilor de plan s-a luat în considerare impac­tul crizei economice mon­diale, urmărindu-se restrîn­­gerea la minimum a efec­telor acesteia asupra econo­miei românești. Atingerea acestui obiectiv se va face nu prin diminuarea schim­burilor externe, ci prin ex­tinderea lor continuă, în a­­cest mod, raportul dintre volumul exporturilor şi ve­nitul naţional va ajunge în 1982 la peste 34 la sută, faţă de 26—27 la sută în anii precedenţi. In concordanţă cu hotărî­­rile Congresului al XII-lea al partidului, planul apro­fundează modificările struc­turale impuse de ridicarea calitativă a economiei noas­tre. Concomitent cu plafo­narea sau reducerea unor produse energe şi materiale­­intensive, ineficiente, planul prevede creşterea substan­ţială a sectoarelor de bază, precum şi a ramurilor care valorifică superior resursele materiale şi de muncă. în ce priveşte ritmurile la in­dicatorii sintetici, planul prevede creşterea producţiei marfă industrială cu 4,7 la sută, a producţiei globale­­ agriculturii cu 6,0—7,9 la sută, a produsului social cu 4,5 la sută şi venitului na­ţional cu 5,5 la sută. Sunt ritmuri care reflectă un di­namism puternic, ritmuri de creştere care situează Româ­nia în continuare peste me­dia europeană şi mondială. Un alt obiectiv al planu­lui constă în asigurarea ni­velului de trai al poporului, scopul suprem al politicii partidului. Se prevede, astfel, creşterea veniturilor totale reale ale populaţiei cu 2,7 la sută, construirea a 190 mii de locuinţe, din care 170 de mii de aparta­mente din fondurile statu­lui, de dezvoltare a bazei materiale a sectorului so­cial-cultural. In vederea lărgirii bazei proprii de materii prime, planul prevede amplificarea activităţii de cercetare gc­(continuare în pag. a 2-a) I.M. ,,Bucium’ înlesnirea transportului uzinal Una dintre cele mai re­cente invenţii înregistrate la întreprinderea mecanică „Bucium“ aparţine tînârului Viorel Tudorache şi va con­tribui la înlesnirea trans­portului uzinal intern de materiale. Este vorba des­pre un transportor pneuma­tic, practic şi eficient, ale cărui caracteristici — uşu­rinţă în amplasare, manipu­lare facilă — 11 recomandă pentru înlocuirea, în anumi­te sectoare, a transportului uzinal „clasic“. Transporto­rul pneumatic, ce va putea fi preluat şi de alte unităţi economice, va contribui la importante economii de com­bustibili și de energie elec­trică. -----------■ ■ -----------­ Un joc I la trofeul „Cartea de aur“ La Cluj-Napoca a avut loc de curînd faza finală a ce­lei de-a Vll-a ediţii a con­cursului profesional al tine­rilor muncitori tipografi, do­tat cu trofeul „Cartea de aur“, concurs organizat de Consiliul sindicatelor din presă, poligrafie şi edituri şi Centrala industriei poli­grafice. Tipografii ieşeni au fost reprezentaţi cu deosebit suc­ces, la această manifestare dedicată apropiatei sărbăto­riri a Zilei tipografilor, de tînărul Mihai David, care, la meseria imprimare tipar înalt, a ocupat primul loc pe ţară, dovedind o foarte bună pregătire teoretică și practică. ----------------------------:------------------------------------------------- m Bl ---------------------------------------------------------------------------­ Pentru dezarmare, securitate şi pace In Europa şi în întreaga lume! Cu vibrant Apel la raţiune Intr-o deplină unitate de voinţă şi acţiune, forumul suprem al ţării — Marea Adunare Naţională — a adoptat, la sfirşitul săptămînii trecute, două documente de o de­osebita însemnătate pentru asigu­rarea păcii pe continentul nostru şi în lume. Este vorba despre Ho­­tărîrea de a împuternici pe tova­răşul Nicolae Ceauşescu, secreta­rul­ general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, pentru a se adresa tovarăşului Leonid Iliei Brej­nev, secretar general al C.C. al P.C.U.S., preşedintele Prezidiu­lui Sovietului Suprem al U.R.S.S., şi preşedintelui Statelor Unite ale Americii. Ronald C­asan, celorlalţi şefi ai statelor semnatare ale Ac­tului final al Conferinţei pentru cooperare şi securitate în Europa, în vederea opririi amplasării de noi rachete cu rază medie de ac­ţiune, pentru retragerea celor e­­xistente, pentru o Europă fără ar­me nucleare şi de Apelul Marii A­­dunări Naţionale a Republicii So­cialiste România către parlamen­tele, guvernele şi popoarele ţări­lor europene, ale Statelor Unite ale Americii şi Canadei. Aceste noi iniţiative româneşti vin într-un moment de grea cum­pănă a omenirii, cînd cursa abe­rantă a înarmărilor, îndeosebi nu­cleare, a atins asemenea proporţii şi unele doctrine militare­­■ un asemenea cinism, încît o singură clipă de nesăbuinţă ar fi de ajuns pentru distrugerea totală, într-un război devastator, a planetei Pă­­mint. Iată de ce, dînd glas voinţei şi l­otărîrii întregului nostru popor, „Marea Adunare Naţională adre­sează tuturor popoarelor, guverne­lor şi parlamentelor Europei, Sta­telor Unite ale Americii şi Cana­dei chemarea de a acţiona neîn­­tîrziat, în modul cel mai energic, pentru apărarea intereselor vitale de libertate, securitate şi pace, înainte ca rachetele să intre în acţiune, înainte ca bombele ato­mice să fie aruncate asupra con­tinentuluii, acum, pînă nu este prea tîrziu, cînd sintem­ in viaţă şi putem acţiona, să facem totul pen­tru a reduce şi elimina arma nu­cleară de pe continentul austru, pentru a împrăştia norii amenin­ţători care s-au adunat deasupra Europei, pentru a apăra dreptul fundamental al popoarelor noastre, al popoarelor de pretutindeni la viaţă, la libertate şi pace“­. Da, acum, cînd nu este prea tîr­­ziu, trebuie să acţionăm! Şi, în acest context, sîntem mândri de faptul că Marea Adunare Naţio- RADU SIMIONESCU (continuare in pag. a 4-a) Inteligenţa umană să fie folosită în scopuri paşnice Cu toată convin­gerea subscriem la noua iniţiativă de pace a preşedintelui ţării noastre, tovară­şul NICOLAE CEAUŞESCU, ini­ţiativă sintetizată în Apelul pentru de­zarmare şi pace al F.D.U.S., cit şi în Apelul Marii Adu­nări Naţionale a Re­publicii Socialiste România. Este un adevăr elementar şi abso­lut faptul că noi toţi năzuim spre pace. Avem nevoie de pace pentru a munci, pentru a cerceta şi crea. Dar, în condiţiile actua­le ale perpetuării cursei înarmărilor, a acumulării pe pă­­mînt a unor uria­şe mijloace de dis­trugere în masă, pacea nu ne este dăruită, ci popoare­le lumii trebuie să-şi unească forţe­le într-un front co­mun care să lupte pentru apărarea pă­cii şi securităţii în lume. Aşa înţeleg eu ge­neroasele idei ale mesajului adresat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Simpo­zionul internaţional „Oamenii de ştiinţă şi pacea“, unde se spune, printre altele: „Menirea cea mai nobilă a savanţilor, a cercetătorilor din toate domeniile şi de pretutindeni este de a face ca între­ Conf. dr. MARGARETA IGNAT Facultatea de fizică a Universităţii „Al. I. Cuza“ (continuare in pag. a 4-a) Combinatul de fibre sintetice Iaşi, instalaţia de disti­lare nr. 2. Foto : L. STRATOLAT 1 Decembrie 1918 - act istoric de înfăptuire a voinţei naţionale La 1 Decembrie 1918, A­­dunarea naţională a româ­nilor transilvăneni, întruni­tă la Alba Iulia, loc de glo­rie al neamului românesc, declară unanim dorinţa de unire cu România. Anterior, foruri reprezentative din ce­lelalte provincii româneştii luaseră decizii similare. Se forma astfel, pentru prime, dată în istorie, un stat al tuturor românilor. Conjunctura era favorabi­lă : prim­a conflagraţie mon­dială, prăbuşirea imperiilor multinaţionale ,ţi recunoaş­terea dreptului la autode­terminare a naţiunilor au grăbit împlinirea acestui fapt. Dar, ca şi în alte îm­prejurări ale istoriei româ­nilor, conjunctura a consti­tuit doar ocazia şi nicide­cum cauza actului de la 1 Decembrie 1918. „Vă aştep­tăm de o mie de ani“, răs­pundea primul ministru de atunci al României, delega­ţilor transilvăneni veniţi la Bucureşti să ofere, simbolic, unirea. Cuvintele lui nu a­­veau numai o valoare de întîmpinare. In acea împre­jurare, ele exprimau un a­­devăr vechi cu­ întreaga noastră istorie. Căci siliţi de vitregia timpurilor să trăiască separaţi în trei sta­te româneşti, românii n-au uitat niciodată că sunt de acelaşi neam, că au o nobi­lă obîrşie latină, că Dacia lui Traian este leagănul pornirii lor. Iar munţii — artificiale graniţe între fraţi — au constituit, în realita­te, puntea de legătură, „tre­cerea iniţiatică“, coloana vertebrală a neamului ro­mânesc, cum spunea A. D. Xenopol. Legături neîntre­rupte — economice, politi­ce, culturale — au permis dezvoltarea unei solidarităţi româneşti exprimată în con­ştiinţa de neam şi apoi în conştiinţa naţională. Prima unire politică — cea înfăptuită de Mihai Vi­teazul la 1600 , deşi cu o existenţă efemeră, a fixat definitiv pentru posteritate fruntariile unui stat româ­nesc unitar. Un Grigore Ureche, un Miron Costin, Constantin Cantacuzino sau Dimitrie Cantemir vor întări şi alt­fel exemplul lui Mihai Vitea­zul, prin forţa cuvîntului scris, prin afirmarea răspicată a originii, istoriei şi destinu­lui românilor. Şcoala Arde­leană şi mişcarea transilvă­neană pentru drepturi naţio­nale, p­reluînd ideile lor şi dezvoltîndu-le, au îndreptat însă hotărît lupta naţională Pe făgaşul epocii moderne. Itorea, Supplexul, revoluţia de la 1821, revoluţia româneas­că de la 1848 — 1849, Uni­rea din 1859, Independenţa de la 1877. Memorandumul din 1892 au constituit tot a­­tîtea etape ale unui proces de unificare ce va fi încu­nunat de Unirea cea mare din 1918. Lector univ. M. COJOCARIU. Facultatea de istorie­­filozofie a Universității „Al. I. Cuza" (continuat­e in pag. a 2-a) eam­m Casa căsătoriilor Rămine neştearsă in a­­mintire clipa pasului ho­­tărilor făcut în viață, a­­­­lături de omul ales, spu­­nind „DA“ ofiţerului de stare civilă. Prin sine în­suşi, acest moment so-­­ lemn, de profundă anga­jare morală şi civică, e de neuitat. Şi, dacă at­­­­mosfera în care el are loc este potrivită acestui moment, aceasta nu poa­­­­te decit să-i confere so-­­­lemnităţii un plus de­­ farmec. La Ruginoasa s-a ma­­t­terializat, in acest scop, , o iniţiativă deosebit de­­ apreciată de săteni. In­­t­­r-un spaţiu disponibil, renovat şi amenajat in acest an, s-a creat pen­tru­ oficierea căsătoriilor \ un cadru de excepţie, u- l nie, din cite cunoaştem,­­ in judeţ. Totul, de la \ ştergarul cu motive folc- \ lorice locale ce încadrea- , • ză uşa de la intrare şi | covorul-moc­hetă pe ca- \ re ţi-i milă să calci,­­ pînă la pasajele din Co- ' dul familiei ce atrag in- \ că o dată atenția tinere- i lor perechi, totul, făcut­­ cu bun gust, asigură o­­ atmosferă intimă, solem-­­ nă. Prezența magnetofo- , nu lui, cu muzică adecva- i tă ceremoniei, a araga- \ zului in bucătărioara a- ^ G. VORONEANU \ (continuare în pag, n 3-a) jj ­

Next