Flacăra Iaşului, februarie 1982 (Anul 38, nr. 10987-11010)

1982-02-02 / nr. 10987

Proletar! din toate țările, uniti-vî! Organ al Comitetului judeţean laşi a! P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Anul XXXVIII — Nr. 10987 Marţi, 2 februarie 1983 4 pagini — 30 bani Noile reglementări privind retribuirea muncii in unităţile agricole cooperatiste - puternic factor stimulativ de creştere a producţiei agricole Ţărănimea cooperatistă din judeţul nostru, lucră-t­orii asociaţiilor economice ntercooperatiste au primit cu deosebită însufleţire proiectul de Lege cu pri­vire la retribuirea muncii în unităţile agricole co­operatiste. L-am rugat pe tovarăşul Constantin Ver­­deş, preşedintele U.J.C.A.P., să ne prezinte cîteva ele­mente şi principii ale nou­lui sistem de retribuire care se va aplica, începînd pil anul acesta, în unităţile agricole cooperatiste. — Noul sistem de retri­buire a muncii care, cu începere de la 1 ________­­ februarie a.c., se a­­plică experimental In unităţile agri­cole cooperatiste, a ţinut să precize­ze interlocutorul, Scoate încă o dată________ ■ te evidenţă gri­statornică a conducerii Superioare de partid şi de Stat, personal a tovarăşului NICOLAE C­EAUŞESCU pentru ridicarea neconteni­tă a nivelului de viaţă al ţărănimii cooperatiste. Du­pă cum se precizează în proiectul acestei legi, re­tribuţia şi ca atare îmbu­nătăţirea continuă a cali­tăţii vieţii ţărănimii co­operatiste este nemijlocit legată de cantitatea şi de­­Calitatea muncii prestate, fie producţia şi veniturile analizate, de rezultatele ob­­­­ţinute in diminuarea chel­tuielilor materiale şi de sporirea eficienţei econo­­m­ice. De o deosebită în­semnătate pentru creşte­rea cointeresării materiale, pentru accentuarea spiri­tului de responsabilitate este prevederea că acor­darea integrală a retribu­ţiei este condiţionată de realizarea în totalitate a sarcinilor de producţie de către întreaga echipă, de respectarea cheltuielilor de producţie aferente, indife­rent de rezultatele obţinu­te pe ansamblul cooperati­vei agricole. Important este deci să se depună toate e­ ----------■ ■---------­­ forturile pentru realizarea unor producţii mari şi ief­tine, pentru valorificarea unor cantităţi sporite de produse agroalimentare la fondul de stat, astfel ca şi veniturile să fie substan­ţiale. — Mai ales că în pro­iectul de lege se prevede că veniturile cooperatorilor nu sunt plafonate. — Aşa este. Potrivit noii legi, retribuirea muncii cu­prinde trei elemente prin­cipale : retribuţia de bază, retribuţia sub formă de participare la beneficii pen­tru realizarea producţiilor planificate şi re­tribuţia suplimen­tară. Retribuţia de bază constituie partea principală a retribuţiei totale a cooperatorilor şi­­ se stabileşte pe “““ baza tarifelor, norme de muncă, pe de produs sau la pe unitate 1 0O0 lei valoare­a produc­ţiei fizice. Pentru produc­ţiile fizice obţinute peste plan, cooperatorii, ceilalţi lucrători din formaţiile de muncă beneficiază, pentru fiecare cultură şi specie de animale, de retribuţie supli­mentară sub forma parti­cipării la beneficiile pes­te plan. Tarifele acordate sunt aceleaşi ca pentru pro­ducţia planificată. GH. STEJARU (continuare în pag. a 2-a) Convorbire cu tovarăşul CONSTANTIN VERDEŞ, preşedintele u.tr.c.A.r. ■ ■ Maricica Sandu, şefă de echipă din cadrul secției fire S de la CJUA, este fruntașă la producție. la Hîrlău Un nou complex pentru prestări de servicii Cooperativa meşteşugă­rească .Unirea* din oraşul Ilîrlău a construit, în re­gie proprie, în centrul lo­calităţii, un modern com­plex comercial pentru prestări de servicii către populaţie. Deşi nu au fost încă terminate lucrările pen­tru­ finisarea exterioară a clădirii, în noile spaţii comerciale funcţionează de­ja o secţie pentru covoa­re înnodate, ateliere pentru tricotaje şi croitorie de se­rie mică, o plăpumărie. ÎN CUPRINSUL ZIARULUI | Glorioasele lupte revoluţionare ale muncitorilor petrolişti şi feroviari din ianuarie-februarie 1933 Viaţa de partid I Sport I Cronica lunii ianuarie i ! ■ Noi succese în întrecerea socialistă Tehnologii moderne—produse de calitate superioară Colectivul de oameni al muncii de la întreprinde­rea de utilaje, piese de schimb şi reparaţii Iaşi, secţia turnătorie, a înre­gistrat un nou succes la producţia corpurilor de măcinat. Aplicînd noi teh­nologii de fabricaţie, care au permis realizarea unor produse superioare cali­tativ, muncitorii şi speci­aliştii de aici au reuşit să fabrice corpuri de măci­nat de mai multe dimensi­uni, care vor echipa insta­laţii de concasare, destin«-* t» exportului. După cum ne relata ing. Const. Ilălăucă, şeful sec­ţiei turnătorie, la succesul menţionat au contribuit atlt experienţa acumulată plnă In prezent de colec­tivul de aici, cît şi îmbu­nătăţirea disciplinei de muncă şi tehnologice, care au avut efecte pozitive i a­­supra gradului de utilizare a utilajelor, ca şi asupra calităţii produselor fabri­cate. A depăşit planul la export Oamenii muncii de la Întreprinderea metalurgică din Iaşi au încheiat bi­lanţul lunii ianuarie cu un remarcabil succes. Este vorba despre depăşirea planului la producţia pen­tru export cu 500 de tone de ţevi şi profile, succes la care a contribuit fiecare secţie a unităţii. El a fost posibil prin organizarea e­­xemplară a producţiei şi a muncii în spiritul unei ferme discipline, ceea ce a permis realizarea tuturor indicatorilor economici ai unităţii, precum şi depăşi­rea unora dintre ei. Astfel, producţia fizică a fost de­păşită la ţevi şi profile tra­se la rece cu 220 de tone şi, respectiv, cu 330 de to­ne, iar producţia-marfă planificată — cu peste 1 milion de lei. Nicolae La­cea, economist Cu 1000 de tone mai mult scrie in bilanţul economie importante cantităţi de produse peste prevederile planului. Astfel, cu depăşi­rile înregistrate pînă a­­nuat şi cu cele care vor urma, se prelimină obţine­rea, pină la sfîrşitul luni ianuarie, unei producţii suplimentare de 1000 de tone de nutreţuri. S-au e­­videnţiat maiştrii Vâsli« Axinte şi Ioan Ciubotar« şi operatorii Petru Chelaru, CSh. Cataramă, Mihai Duca. întreprinderea pentru producerea nutreţurilor combinata continuă să !»­ COMUNIŞTII — stegarii­­ conştiinţelor noastre­­ Primul film al cineclu­­bului din Bivolari, al că­rui iniţiator şi statornic a­­nimator este Ionel Borde­­ianu, secretar adjunct al comitetului comunal de partid,­­* numeşte „Con­ştiinţă, muncă de calita­te*. Au urmat altele care, nu numai că au întrunit sufragiile juriilor diferi­telor concursuri şi festiva­luri (fiind, se înţelege, premiate) ei, s-au bucurat de frumoasă primire şi in rîndul sătenilor. „Se naşte o profesie“, „Energia gîn­­dului“, „Un tată îşi aş­teaptă fiii“, „Şi copiii nu judecă“, „Irinele şi altele sînt­­urmărite cu interes de către localnici, chiar dacă le-au mai văzut de cîteva ori. „Aceasta pentru că am îndreptat aparatul de fil­mat spre faptele adevăra­te ale oamenilor, am în­cercat să redau chipul mo­ral al eroilor de pe peli­culă“, ne spunea cel care a format la Bivolari un puternic cineclub sătesc, recunoscut în ţară prin prezenţa sa la marile în­­tîlniri naţionale ale cine­­amatorilor. Eroii lui Ionel Bordeianu sînt nu numai autorii unor iniţiative deo­sebite în muncă sau frun­taşi în producţie, ci şi a­­cei anonimi care, prin munca lor de zi cu zi, schimbă din temelii viaţa comunei. Sunt luaţi în o­­biectivul aparatului de fil­mat şi acei care nu ţin seama de normele morala ale colectivităţii, uitlnd de obligaţiile familiale şi so­ciale. „Am Început filmez nu di-l la modă, pentru că filmul prin pu­terea sa de surprindere şi redare reprezintă un pre­ţios instrument de educa-­­ ţie, răscolitor de conşti-­i­­nţe, daci nimereşte unde trebuie", rezuma Ionel­­ Bordeianu, cel care a re-- i­şit să transmită pasiunea I pentru filmul de amatori al soţiei şi celor două fe­tiţe, devenite membre de nădejde ale cineelubord din Bivolari. LIVIU COMANI so- z •â \ i, d­i­nu- * însemnări în sprijinul bolnavilor Numârînd­u-se în fiecare an printre fruntaşi. Ofi­ciul farmaceutic Iaşi iţi datorează această poziţie oamenilor săi care lucrea­ză cu abnegaţie pentru o cit mai bună asistenţă cu medicamente a populaţiei, chiar, cînd apar unele greutăţi obiective in asigu­rarea fondului de medica­mente de către industria farmaceutică, intervin cele două laboratoare galenice ale Oficiului. Despre aces­tea dorim să scriem cîteva rînduri, ajutaţi in docu­mentare de farmacista Lu­cia Filimon, directoarea O­­ficiului farmaceutic Iaşi. Aşadar, aceste laboratoa­re au fost create pentru înlocuirea unor produse temporar nelivrate de bs- Emil Petrişo* (continuare în pa*, a 2-a) ■ ■ ferma zootehnică Rebricea a I.A.S. Miroslava, un clişeu, sediul administrativ (stingă) şi cantina unităţii. fel» I­­­KONTO STSATUtă»

Next