Flacăra Iaşului, iulie 1982 (Anul 38, nr. 11114-11140)
1982-07-22 / nr. 11132
fry. .A" * :,i A«' t. v..v r Ro. '\ ,ma\ locani Insului Comitetului judeţean Iaşi al P.CJ. şi al Consiliului popular judeţean Anul XXXVIII — Nr. 11 132 Joi, 22 iulie 1982 4 pagini — 50 bani Proletari din toate țările, uniţi-vă! Pină aseară, în judeţul nostru, grîul a fost adunat numai de pe 31 la sută din suprafeţe ,nici un răgaz pînă nu ajunge l n hambare şi ultimul bob! Viteza de lucru trebuie realizată şi depăşită pe fiecare combină . Pe primele locuri, consiliile unice agroindustriale Vladeni, Iîefeeşli, Raducaneni, Movileni 8S Secerişul a crescut in intensitate şi în norduljudeţului Si Se poate realiza mai mult chiar şi in consiliile unice mai avansate . Bună organizare, la fiecare loc de muncă al combinerilor CI mai acesterar craca pe alocuri a louat şi în cursul saptílmlul, în erein judeţul nostru exista condiţii pentru strîmterea griului în ritm susţinut Lucru care se realizează în multe consilii unice agroindustriale. Pe priibele locuri în această mare acţiune a sezonului se află consiliile unice agroindustriale Vlădeni, Belceşli, Răducăneni, Movileni. De asemenea , progrese frumoase au făcut consiliile unice Hîrlău, Tg. Frumos, IM. Hoarei, Ciorteşti Din deplasările pe care redactorii noştri le-au făcut în judeţ, împreună cu specialiştii de la Direcţia agricolă şi Trustul pentru mecanizarea agriculturii, a rezultat că în fiecare unitate agricolă, în fiecare consiliu linie sunt posibilităţi pentru Intensificarea secerişului, încă se mai pierde Urmi bun de lucru cu deplasaţia combinelor de la o tarla la alta, cu intrarea în lanuri etc. Din păcate, în unele jocuri, asemenea lucruri se petrec în văzul celor răspunzători de buna desfășurare a cumpănită de vară. Asemenea neajunsuri au fost constatats chiar in consiliile unice situate cu rezultate mai huile la recoltarea griului. Dealtfel, viteza zilnică planificată la seceriș n-a fost îndeplinită în nici un consiliu. Cifrele înscrise pe harta pe care o publicăm în acest număr al ziarului nostru vorbesc de la sine despre modul în care se muncește în fiecare consiliu unic, despre preocupările care există pentru încheierea grabnică și fără pierderi a recoltatului. Eiste necesar să se acorde mai multă atenţie organizării muncii, astfel ca fiecare combină să realizeze şi să depăşească viteza de lucru planificată. Sunt condiţii peste tot pentru aşa ceva. Trebuie ca cei care răspund de buna desfăşurare a lucrărilor agricole să fie în permanenţă alături de combiner), să le asigure condiţii pentru desfăşurarea secerişului în ritm susţinut pe întreaga durată bună de recoltare a zei-lumină. în acest scop, vizăm in primul rînd asigurarea mijloacelor de transport, buna lor funcţionare, astfel ca nici o combină să nu staţioneze din această cauză. Secerişul trebuie încheiat peste tot grabnic si fără pierderi ! SITUAŢIA RECOLTARII GRIULUI, PE CONSILII UNICE AGROINJUSTII ALB, ZILEI DE zi (în procente plani IN SEARA IULIE ac. faţă de La treieratul mazării De două zile, la C.A.P. Dumeşti se treieră şi mazărea. Această lucrare se desfăşoară cu două combine. M. Costin, preşedintele unităţii, ne spunea că lucrarea va fi încheiată urgent. Paiele rezultate de la treieriş sunt transportate în parcul de furaje al fermei de b ovine. Cantităţi sporite de legume pentru piaţa Cooperatorii din Mirceşti au efectuat zilele trecute al 4-lea cules în solarii. Au fost astfel livrate pe piaţă încă 7 tone de roşii, ardei şi vinete. La indicaţia fermierei Maria Grădinaru, cooperatorii au trecut şi la recoltarea usturoiului de pe cele 20 de hectare. Producția rezultată va fi livrată la fondul de stat. Mai sunt obstacole pe „drumul griului“: indisciplina şi slaba organizare Cu sprijinul Serviciului circulaţie al Miliţiei judeţene şi al inginerilor I. Pădureanu şi C. Bucur, de la Trustul pentru mecanizarea agriculturii, am urmărit, timp de două zile,odul în care ajunge recoltale grijl în hambare. Concluzia principală este îmbucurătoare : mai mult decât în oricare din anii trecuţi, lucrătorii ogoarelor ieșene fac totul pentru carecare bob — în care s-au investit eforturi, bani, energie — să ajungă la adâjfost, acolo unde îi este locul. Dar, la fel de adevărat este că pe „drumul griului“ mai apar, ici-colo, şi obstacole — reprezentate de indisciplină, de slaba organizare a muncii —, obstacole care înseamnă, în care am trecut, am constatat că oamenii îşi fac bine datoria. Excepţiile de care aminteam se manifestă, în acest punct, in două feluri: pe de o parte, am observat că se începe destul de greu, destul da tîrziu treaba : pe de altă parte, se mai manifestă neglijenţe în respectarea tehnologiei, invenţia unuia dintre specialiştii care ne însoţeau a dus la reglarea unei combine (care arunca o parte din griu in pleavă), deşi şeful de ferma L. Bujoreanu era de taţi». Tot intervenţia noastei a condus la reluarea unor suprafeţe pe care combine te lăsaseră rî riduri întregi despre in picioare (la C.A.T. Costuleni), cu toate că şi aici şefa de fermă Ecaterina Băsu era prezentă. In multe locuri (Bîrnova, Tungujei, Costuleni ş.a.), pe arie nu se întocmeau documentele primare, oamenii nu aveau bonuri de lucru etc. In ceea ce priveşte începerea treieratului, părerea noastră că se începe tîrziu se bazează pe maşinile găsite în prima cursă abia spre prînz (la Tungu Jei, o maşină cu remorcă, de 12,5 tone, a I.T.A., aştepta de 6 ore să fie încărcată!), pe combinerii găsiţi pe la 8,20 —9 abia pierind spre arie CONST. FALADUŢA Lt. VIHA! CROITORI (confimnrare in pag. a .2-a) final, pierderi pentru noi ţinerea evidenţei primare, toţi, in repartizarea mijloacelor „Drumul griului“ începe de transport. Exemple : La la altel, în zonele prin C I.V. Rîrnova, doar interni Cind se spune „bună ziua !“ . Pierderile sunt mici, dar sunt. ..HO cursă cu griu nu înseamnă şi un drum pentru rezolvarea problemelor personale . Va fi sancţionat Gell Solomon ? U Fără acte nu se poate ! Unde siiu delegaţii ? | Pagina a 2-a—pagină specială ! Comuniştii - în fruntea | luptei pentru o nouă calitate ! ' a muncii şi a vieţii « Seriozitatea și disciplina în munca au făcut ca vopsitorul Mihai Alexii din secţia finisaj să se numera printre fruntaşii întreprinderii de mătase „Victoria". Foto : I*. Toilici Cei patru „R.*“ ai eficienţei * Recondiţionarea aduce importante economii de metal FAŞI ANI (de la subredacţia ziarului „Flacăra Iaşului“) La aproximativ şase luni de la integrarea în noul profil de reparaţii de vagoane, întreprinderea mecanică de material rulant din Paşcani era în măsură să demonstreze că numeroase piese şi subtursamble pot fi recondiţionate şi refolosite, asigurîndu-se integral calitatea şi siguranţa circulaţiei. Realizările din acest domeniu au atras atenţia Centralei mecanice de material rulant de la Bucureşti, care a organizat, la întreprinderea păşcâneană, un schimb de experienţă, cu participarea reprezentanţilor unităţilor de profil din ţară. Oaspeţii au avut astfel prilejul să vadă totul pe viu, mai întîi într-o expoziţie, apoi vizitînd secţiile întreprinderii. Iată un pinion de la angrenajul conic. Nou, costă 240 de lei. Recondiţionat, adică metalizat în zona uzată, pinionul costă numai 56 de lei. La fel, carcasa de angrenaj conic, după recondiţionare (încărcare cu sudură etc.) costul s-a ridicat la numai 110 lei, faţă de 623 de lei costul la furnizor. Crucea cardanică, furca fixă, emige de tracţiune, robinet şi elte alte repere care se ridică la cifra de 146. Prin recondiţionare ele aduc hrrtreprinderii economicele circa 28 de tone de metal în acest an. Aceste realizări în domeniul recondiţionării unor repere au la bază spiritul de iniţiativă al muncitorilor şi specialiştilor, perseverenţa In căutarea de soluţii economice pentru efectuarea reparaţiilor la vagoane. In unele cazuri a fost nevoie şi de o bună cooperare cu diferite unitâţi industriale. In cazul amortizorului de la boghiu, de exemplu s-a convenit ca I.P.A. Sibiu, unitate care produce amortizoarele respective, ca să livreze întreprinderii păşcănene numai semiringurile din cauciuc, restul ansamblului fiind recondiţionat cu forţe propri. Căutarea unor soluţii cit mai economice pentru recondiţionarea reperelor contstituie o preocupare permanentă şi ea este pe punctul de a se materializa in avantaje mai importante. Este vorba de renunţarea la pulberea metalică din import pentru operaţiile de metalizare, prin trecerea la utilizarea unei tehnologii elaborată de un institut de specialitate din Bucureşti cu care s-a încheiat un contract. De asemenea, trebuie remarcată preocuparea întreprinderii de a-şi construi maşini speciale pentru recondiţionat (de exemplu, maşina pentru recondiţionat tampoane), în cadrul programului de autodotare, precum şi organizarea unui atelier centralizat pentru recondiţionări. Noul atelier se afla în construcţie şi va fi dotat cu tot ce este necesar în vederea obţinerii unor rezultate tehnice şi economice dintre cele mai bunie. V. ZAHARIA I.M.M.R. PAŞCANI