Flacăra Iaşului, iulie 1982 (Anul 38, nr. 11114-11140)

1982-07-22 / nr. 11132

fry. .A­" * :,i A­«' t. v..v­ r­­ Ro. '\ ,ma\ locani Insului Comitetului judeţean Iaşi al P.CJ. şi al Consiliului popular judeţean Anul XXXVIII — Nr. 11 132 Joi, 22 iulie 1982 4 pagini — 50 bani Proletari din toate țările, uniţi-vă! Pină aseară, în judeţul nostru, grîu­l a fost adunat numai de pe 31 la sută din suprafeţe ,nici un­ răgaz pînă nu ajunge l n hambare şi ultimul bob! Viteza de lucru trebuie realizată şi depăşită pe fiecare combină . Pe primele locuri, consiliile unice agroindustriale Vladeni, Iîefeeşli, Raducaneni, Movileni 8S Secerişul a crescut in intensi­tate şi în nordul­­judeţului Si Se poate realiza mai mult chiar şi in consiliile unice mai avansate . Bună organizare, la fiecare loc de muncă al combinerilor CI mai aces­tera­r craca pe alocuri a louat şi în cursul saptílmlul, în ere­in judeţul nostru e­­xista condiţii pentru strîm­­­terea griului în ritm sus­ţinut Lucru care se reali­zează în multe consilii uni­ce agroindustriale. Pe pri­­ibele locuri în această ma­re acţiune a sezonului se află consiliile unice agroin­dustriale Vlădeni, Belceşli, Răducăneni, Movileni. D­e a­semen­ea , progrese frumoase au făcut consiliile unice Hîrlău, Tg. Frumos, IM. Hoarei, Ciorteşti Din de­plasările pe care redactorii noştri le-au făcut în judeţ, împreună c­u specialiştii de la Direcţia agricolă şi Trustul pentru mecaniza­rea agriculturii, a rezultat că în fiecare unitate agri­colă, în fiecare consiliu li­nie sunt posibilităţi pentru Intensificarea secerişului, încă se mai pierde Urmi bun de lucru cu deplasa­ţia combinelor de la o tarla la alta, cu intrarea în lanuri etc. Din păcate, în unele jocuri, asemenea lucruri se petrec în văzul celor răspunzători de bu­na desfășurare a cumpăni­tă de vară. Asemenea ne­ajunsuri au fost consta­ta­ts chiar in consiliile unice situate cu rezultate mai hu­ile la recoltarea griului. De­altfel, viteza zilnică plani­ficată la seceriș n-a fost îndeplinită în nici un con­siliu. Cifrele înscrise pe harta pe care o publicăm în acest număr al ziarului nostru vorbesc de la sine despre modul în care se muncește în fiecare consi­liu unic, despre preocupă­rile care există pentru în­cheierea grabnică și fără pierderi a recoltatului. Eis­te necesar să se acorde mai multă atenţie organi­zării muncii, astfel ca fie­care combină să realizeze şi să depăşească viteza de lucru planificată. Sunt con­diţii peste tot pentru aşa ceva. Trebuie ca cei care răspund de buna desfăşu­rare a lucrărilor agricole să fie în permanenţă ală­turi de combiner), să le asigure condiţii pentru desfăşurarea secerişului în ritm susţinut pe întreaga durată bună de recoltare a z­ei-lumină. în acest scop, vizăm in primul rînd asigurarea mijloacelor de transport, buna lor funcţio­nare, astfel ca nici o com­bină să nu staţioneze din această cauză. Secerişul trebuie încheiat peste tot grabnic si fără pierderi ! SITUAŢIA RECOLTA­­RII GRIULUI, PE CON­SILII UNICE AGROIN­­­JUSTII ALB, ZILEI DE zi (în procente plani IN SEARA IULIE ac. faţă de La treieratul mazării De două zile, la C.A.P. Dumeşti se treieră şi ma­zărea. Această lucrare se desfăşoară cu două com­bine. M. Costin, preşedin­tele unităţii, ne spunea că lucrarea va fi încheiată ur­gent. Paiele rezultate de la treieriş sunt transporta­te în parcul de furaje al fermei de b ovine. Cantităţi sporite de legume pentru piaţa Cooperatorii din Mir­­ceşti au efectuat zilele tre­cute al 4-lea cules în so­larii. Au fost astfel livra­te pe piaţă încă 7 tone de roşii, ardei şi vinete. L­a indicaţia fermierei Maria Grădinaru, cooperatorii au trecut şi la recoltarea ustu­roiului de pe cele 20 de hectare. Producția rezulta­tă va fi livrată la fondul de stat. Mai sunt obstacole pe „drumul griului“: indisciplina şi slaba organizare Cu sprijinul Serviciului circulaţie al Miliţiei ju­deţene şi al inginerilor I. Pădu­reanu­ şi C. Bucur, de la Trustul pentru mecani­zarea agriculturii, am ur­mărit, timp de două zile,­­­odul în care ajunge re­colta­­le grijl în hambare. Concluzia principală este îmbucurătoare : mai mult decât în oricare din anii trecuţi, lucrătorii ogoarelor ieșene fac totul pentru ca­recare bob — în care s-au investit eforturi, bani, e­­nergie — să ajungă la a­­dâjfost, acolo unde îi este locul. Dar, la fel de ade­vărat este că pe „drumul griului“ mai apar, ici-colo, şi obstacole — reprezentate de indisciplină, de slaba organizare a muncii —, obstacole care înseamnă, în care am trecut, am consta­tat că oamenii îşi fac bine datoria. Excepţiile de care aminteam se manifestă, în acest punct, in două feluri: pe de o parte, am observat că se începe destul de greu, destul da tîrziu trea­ba : pe de altă parte, se mai manifestă neglijenţe în respectarea tehnologiei, in­venţia unuia dintre specia­liştii care ne însoţeau a dus la reglarea unei com­bine (care arunca o parte din­ griu in pleavă), deşi şeful de ferma L. Bujorea­­nu era de taţi». Tot inter­venţia noastei a condus la reluarea unor suprafeţe pe care combine te lăsaseră rî ri­duri întregi de­spr­e in pi­cioare (la C.A.T. Costu­­leni), cu toate că şi aici şefa de fermă Ecaterina Băsu era prezentă. In mul­te locuri (Bîrnova, Tungu­­jei, Costuleni ş.a.), pe arie nu se întocmeau documen­tele primare, oamenii­ nu aveau bonuri de lucru etc. In ceea ce priveşte înce­perea treieratului, părerea noastră că se începe tîrziu se bazează pe maşinile gă­site în prima cursă abia spre prînz (la Tungu­ Jei, o maşină cu remorcă, de 12,5 tone, a I.T.A., aştepta de 6 ore să fie încărcată!), pe combinerii găsiţi pe la 8,20 —­9 abia pierind spre arie CONST. FALADUŢA Lt. VI­­­HA! CROITORI (confimnrare in pag. a .2-a) final, pierderi pentru noi ţinerea evidenţei primare, toţi, in repartizarea mijloacelor „Drumul griului“ începe de transport. Exemple : La la alte­­l, în zonele prin C­­ I.V. Rîrnova, doar inter­ni Cind se spune „bună ziua !“ . Pierderile sunt mici, dar sunt. ..HO cursă cu griu nu înseamnă şi un drum pentru rezolvarea problemelor per­sonale . Va fi sancţionat Gell Solomon ? U Fără acte nu se poate !­­ Unde siiu­ delegaţii ? | Pagina a 2-a—pagină specială ! Comuniştii - în fruntea |­­ luptei pentru o nouă calitate ! '­­ a muncii şi a vieţii « Seriozitatea și disciplina în munca au făcut ca vop­sitorul Mi­hai­ Alexii din secţia finisaj să se numera printre fruntaşii întreprinderii de mătase „Victoria". Foto : I*. Toil­ici Cei patru „R.*“ ai eficienţei * Recondiţionarea aduce importante economii de metal FAŞI ANI (de la subre­­dacţia ziarului „Flacăra Ia­şului“) La aproximativ şase luni de la integrarea în noul profil de reparaţii de va­goane, întreprinderea meca­nică de material rulant din Paşcani era în măsură să demonstreze că numeroase piese şi subtursamble pot fi recondiţionate şi refolo­­site, asigurîndu-se integral calitatea şi sigu­ranţa circulaţiei. Realizările din­ a­­cest domeniu au atras atenţia Cen­tralei mecanice de material rulant de la Bucu­reşti, care a organizat, la întreprinderea păşcâneană, un schimb de experienţă, cu participarea reprezentanţi­­lor­ unităţilor de profil din ţară. Oaspeţii au avut ast­fel prilejul să vadă totul pe viu, mai întîi într-o expo­ziţie, apoi vizitînd secţiile întreprinderii. Iată un pi­nion de la angrenajul co­nic. Nou, costă 240 de lei. Recondiţionat, adică meta­lizat în zona uzată, pi­­nionul costă numai 56 de lei. La fel, carcasa de an­grenaj conic, după recondi­­ţiona­re (încărcare cu sudu­ră etc.) costul s-a ridicat la numai 110 lei, faţă de 623 de lei costul la furni­zor. Crucea cardanică, fur­ca fixă, em­ige de­ tracţiu­ne, robinet­ şi elte alte re­pere care se ridică la cifra de 146. Prin recondiţionare ele aduc hrrt­reprinderii e­­conomic­ele circa 28 de tone de metal în acest an. Aceste realizări în dome­niul recondiţionării unor repere au la bază spiritul de iniţiativă al muncitori­lor şi specialiştilor, perse­verenţa In căutarea de so­luţii economice pentru efec­­tuarea reparaţiilor la vagoa­ne. In unele cazuri a fost nevoie şi de o bună coope­rare cu diferite uni­tâţi in­dustriale. In cazul amorti­zorului de la boghiu, de exemplu s-a convenit ca I.P.A. Sibiu, unitate care produce amortizoarele res­pective, ca să livreze între­prinderii păşcănene numai semiringuri­­le din­ cauciuc, res­tul ansamblului fi­ind recondiţionat cu forţe propri. Căutarea unor soluţii cit mai economice pentru re­­condiţionarea reperelor cont­­stituie o preocupare perma­nentă şi ea este pe punctul de a se materializa in a­­vantaje mai importante. Es­te vorba de renunţarea la pulberea metalică din im­port pentru operaţiile de metalizare, prin trecerea la utilizarea unei tehnologii e­­laborată de un institut de specialitate din Bucureşti cu care s-a încheiat un con­tract. De asemenea, trebuie remarcată preocuparea între­prinderii de a-şi construi maşini speciale pentru re­condiţionat (de exemplu, maşina pentru recondiţionat tampoane), în cadrul progra­mului de autodotare, precum şi organizarea unui atelier centralizat pentru recondi­­ţionări. Noul atelier se afla în construcţie şi va fi do­tat cu tot ce este necesar în vederea obţinerii unor rezultate tehnice şi economi­ce dintre cele mai bunie. V. ZAHARIA I.M.M.R. PAŞCANI

Next