Flacăra Iaşului, august 1982 (Anul 38, nr. 11141-11165)

1982-08-01 / nr. 11141

I PAGINA A II-A----------------­ Simetria, asimetria şi evoluţia Impresionat de perfecţiu­nea lumii în care trăia, omul ş­i-a atribuit acesteia origine divină şi a consi­derat simetria drept izvor al acestei perfecţiuni. Sime­tria a devenit astfel subiect al creaţiei artistice şi al filozofiei. Cultura medite­­raniană veche a fost domi­nată de „pacea simetriei“, iar Pitagora credea că în­treg cosmosul este structu­rat după principii geome­trice. Mai târziu, Kepler considera sistemul solar ca fiind alcătuit simetric, cu planetele rotindu-se pe or­bite circulare cu centrul In Soare. Simetria se oglindeşte şi în structura cristalină a materiei. Universul nu este însă imperiul unei sime­trii perfecte. S-a constatat că natura elimină anumite simetrii. în chimie se cu­noaşte că izomerii optici ai substanţelor (dextrogiri şi­­ levogiri) formează grupuri simetrice, dar în structuri­le biologice sunt selectaţi de obicei izomerii dextro­giri. Această selecţie este impusă de necesitatea trans­miterii codurilor genetice­­şi a mesajelor fiziologice la diferite niveluri struc­turale în organismele vii, fără pericolul de anihilare a informaţiei prin acţiunea izomerilor optici opuşi. V. I. Vernadski arată că spa­ţiul, ca formă fundamenta­lă de existenţă a materiei, are mai multe stări, în funcţie de nivelul de struc­tură considerat, existînd o geometrie specifică spaţiu­lui materiei vii („spaţiul biologic"), deosebită de geometria euclidiană. Ex­cluderea unor elemente de simetrie are loc şi la ni­velul particulelor elemen­tare, căci în galaxia noas­tră domină particulele spe­cifice părţii de univers în care trăim, care anihilează antiparticulele. Existenţa concomitentă a sistemului simetric particulă-antiparti­­culă nu este posibilă în galaxia noastră, fiind înlă­turată astfel posibilitatea unei catastrofe cosmice prin impactul dintre materie și antimaterie. •Simetria, generatoare a echilibrului fizic (Newton), reprezintă starea fundamen­tală spre care tinde un Ştiinţa — izvor de adevăr şi lumină sistem. Dar, din punct de vedere termodinamic, si­metria reprezintă „moartea dinamică“ a sistemului, domnia haosului, a entropi­ei. Un astfel de sistem nu mai poate emite mesaje informaţionale, deoarece conţine tot mai puţine ele­mente­­ asimetrice emiţătoa­re de informaţie, pe mă­sură ce se apropie de sta­rea de echilibru. Un sis­tem în echilibru, concreti­zat prin termodinamica proceselor reversibile, nu este capabil de evoluţie. Dezechilibru­, generat de asimetria parametrilor de stare a unui sistem faţă de mediul înconjurător, stă la baza fenomenelor fizice, chimice şi biologice din na­tură. Asimetria este deci elementul cosmic vitalizator, izvorul evoluţiei. In orga­nismele vii, construcţia a­simetrică a lanţului infor­maţional este asigurată prin selectarea unui singur izvor optic al substanţelor carac­teristice structurilor vii. In ultimul timp, se acordă o mare atenţie termodinami­cii proceselor ireversibile, care reflectă evoluţia fizi­că, chimică şi biologică in natură. Cu un consum­­ de energie pot fi distruse structurile simetrice şi eliberate ele­mentele asimetrice, care pot asigura evoluţia spre noi stări de simetrie. Invo­luţia planetei noastre, cu toate învelişurile sale, este consecinţa împletirii, ele­mentelor terestre de si­metrie cu impulsurile a­­simetrice conţinute în radi­aţia solară. Această luptă a contrariilor, generatoare de evoluţie, între tendinţe­le termodinamice de echili­bru şi elementele asimetrice ale radiaţiei solare, are loc şi în biosferă. Cu ajutorul energiei solare, în organis­mele vii (plante) este dis­­trus echilibrul chimic al moleculelor de car­bon, apă şi substanţe minerale şi are loc sinteza de macromolecule organi­ce cu o structură complexă şi ordonată, caracteristice structurilor vii. Organisme­le vii se opun astfel­­creş­terii entropiei, aceasta asi­­gurînd continuitatea şi evoluţia vieţii. Natura con­ţine elemente care împie­dică alunecarea spre „moar­tea termodinamică" şi care infirmă toate previziunile pesimiste privind „sfîrşitul lumii“. ION NEACŞU Centrul de cercetări biologice Iaşi Filmele săptămînii viitoare PREMIERE Victoria : „FRONTIERA“ Din nou un film despre emigranţi, despre traficul de oameni. Muncitori agri­coli mexicani sunt atraşi in S.U.A. şi supuşi unei crun­te exploatări. In asemenea situaţie, eroul principal al filmului, un poliţist inter­pretat de Telly Savaias, este singurul care demască tratamentul inuman şi co­rupţia. Republica : „SACRIFICIUL DIN DRAGOSTE“ Este o producţie a studio­urilor pakistaneze, o po­veste despre necazurile u­­nei actriţe obligată să tră­iască în mijlocul nobilimii unui, orăşel, să lupte pen­tru triumful sentimentelor sale curate. Copou : „NELINIŞTEA" După cum declară însuşi regizorul, filmul tratează nu atît ameninţarea vieţii de către moarte, cu­ acea nelinişte, mult mai profun­dă, provocată de temerea că viaţa unică pe care o are omul poate fi Producţie a studiourilor DEFA — Berlin, filmul surprinde momente din via­ţa unei femei bănuite a avea cancer. Tineretului (5—8 august): „GĂINUŞĂ DE AUR“ Este un film cehoslovac, o comedie satirică la adre­sa lăcomiei unora. CASA SINDICATELOR : „Calculatorul mărturiseşte“; CLUBUL PANIFICAŢIEI: „Hangar 18“ ; TINERETU­LUI (2­4 august) : „Lupii mărilor“, ratată., --■ ■­ RELUĂRI A apărut vol­um­­l al IV-lea al lucrării de vastă întin­dere „PERSONALITĂŢI IE­ŞENE“, lucrare semnată de Ionel Maftei şi editată de Comitetul de cultură şi e­­ducaţie socialistă al judeţu­lui Iaşi Petrol la Hollywood In mijlocul parcului din Hollywood, mai precis chiar sub hipodromul local, s-a descoperit... petrol. Proprie­tarii parcului cer compani­ei care va exploata zăcă­­mîntul o mare compensaţie, deoarece în acest caz va trebui desfiinţat hipodromul, dar specialiştii au găsit o soluţie tehnică să împace şi proprietarii şi compania , petrolul, aflat la o adînci­­me de 3 000 m, va fi extras cu o sondă... înclinată. Ast­fel, pe hipodrom se vor pu­tea desfăşura cursele de cai fără întrerupere. „ Portret-interviu duminica a făcut cu res­on­sabilitate datoria“ — Tovarăşe Dumitru Cozma, acum, ditul vorbim, sînteţi încă directorul I.C.S. textile-încălţăminte. La 1 august a.c., predaţi ştafeta de conducător al întreprinderii unui alt ca­dru. Ştiu că faceţi parte dintre comuniştii ceferişti care, în 1956, au primit diferite însărcinări pe li­nie de partid şi de stat. Cum aţi răspuns încrede­rii ce vi s-a acordat? — Oriunde am muncit, in toţi aceşti ani, am răs­puns cu devotament sar­cinilor încredinţate de partid, al cărui ostaş sunt. N-am precupeţit nimic spre a traduce in fapt po­litica înţeleaptă a partidu­lui. Altfel spus, mi-am fă­cut cu responsabilitate da­toria ! — In anul 1964 aţi fost numit director al I.C.S.T.I. Iaşi. Cum se prezenta a­­tunci întreprinderea ? — Moştenisem 42 de u­­nităţi comerciale, insalu­bre, miei, întunecoase, care totalizau 1i 500 m.p. Singura unitate mai re­prezentativă era magazi­nul „Iaşul“. Dar şi aici, ca peste tot in celelalte u­­nităţi, se practica vînzarea liberă, clasică. In aseme­nea condiţii aveam sarci­na să desfacem mărfuri in valoare de peste 240 de milioane de lei anual. — Dar astăzi ? — Ca toate sectoarele, şi comerţul a beneficiat, du­pă Congresul al IX-lea, din plin de grija partidu­lui. Reţeaua comercială a municipiului Iaşi este la această dată cu totul alta. Numai întreprinderea noas­tră dispune în prezent de 74 de unităţi, cu o supra­faţă de 24 000 m.p., dis­tribuită raţional în toate zonele municipiului. Pes­te 90 la sută sunt maga­zine noi, amplasate la parterele­ blocurilor, în noile cartiere. Am valori­ficat din plin şi vechile vaduri comerciale. Dispu­nem de unităţi mari,­­re­prezentative, ca magazinul universal „Moldova“, ma­gazinul „Romarta“. ..Ma­terna“ etc. întreprinderea are acum posibilitatea să desfacă mărfuri in valoa­re de peste 1100 de mili­oane de lei anual. — In calitatea dv. de conducător al întreprinde­rii, ce­ aţi urmărit cu pre­dilecţie ? — Să punem la dispozi­ţia populaţiei toate măr­furile de care aceasta are nevoie. Creşterea presti­giului comerţului ieşean, a fost o preocupare perma­nentă, organul colectiv de conducere acordînd toată atenţia selecţionării cadre­lor, promovării acestora, întăririi disciplinei, orga­nizării activităţii comer­ciale. — Am aflat că, în cei 18 ani de activitate ca direc­tor numai la întreprinde­re, n-aţi primit nici o sancţiune, că aveţi nume­roşi prieteni. Cum vă ex­plicaţi ? — Ştiu eu ? Am ţinut întotdeauna seama de sar­cinile şi obiectivele sta­bilite de organele de partid, de obligaţiile întreprinde­rii şi de problemele oame­nilor. în orice împrejura­re, am lucrat in colectiv, eu exigenţă, dar şi cu mult umanism­. — Ce aţi putea spune celui care vă va înlocui în funcţie? — Să reţină ceea ce am făcut bun, să înlăture a­­cele aspecte care uneori şi pe alocuri au mai um­brit activitatea mea ,şi, îm­preună cu întregul colec­tiv, să facă totul pentru a ridica activitatea comerţu­lui de profil la exigenţe­le populaţiei Iaşului, să fie un adevărat conducă­tor comunist. — Tovarăşe Cozma, acum, cînd ieşiţi la pensie, adăugaţi multelor urări de sănătate şi viaţă lungă, pe care le-aţi primit de la colegi, şi pe ale noastre. AL. MONTEI­HU Epigrame Vacanţa unui gestionar îndată după inventar L-am întrebat : — Pe cînd vacanţa ? Şi mi-a răspuns zîmbind instanţa ! VASILE VA JUG­A Im­post­orii Fără pic de haz — Deşi se răsfaţă — Cei ce n-au obraz Nu pot face faţă ! COST­ACHE PLĂCINTĂ Unui scriitor după ultima sa carte Maestre, îţi declar cinstit Că sunt niţel contrariat : Eu te găsesc cam obosit, Iar tu te-ai vrea... epuizat! I.I­IU CAtiClI Unui bulevardist sfătuit să se înscrie în institutul de mine Ce soartă strimbă şi haină Să-nveţi cinci ani pe brinci, ca-n fine Să fii repartizat la mină... Nu, nu-i un institut de mine! GEORGE PET­RONK — Pe cînd va hotărî... amar : SATIRĂ ȘI UMOR Și-a luat... angajamentul Desen de C. CÎCSU -FLACĂRA IAȘULUI ! Jubileu Leonardo Oraşul Milano sărbătoreş­te in acest an 500 de ani de cînd s-a stabilit aici 11­ 182­ marele titan al Re­naşterii, Leonardo da Vinci. Totodată, întreaga Italie a­­niversează 530 de ani de la naşterea lui Leonardo. La Milano se vor organiza, cu prilejul jubileului, 21 de expoziţii, numeroase confe­rinţe, două congrese inter­naţionale, precum şi şase concerte de muzică din e­­poca Renaşterii. Leonardo şi-a petrecut la Milano 17 ani din viaţă, fiind angajat la curte de ducele Ludovic Moro, ca inginer, pictor, om de ştiinţă. Oficial, serbările jubileu­lui au fost inaugurate in palatul Sforza cu o confe­rinţă despre tablourile lui Leonardo, iar in Biblioteca „Ambrosiana“ s-a deschis expoziţia „Codexul Atlan­tic“. De curînd, in palatul Sforza, în sala decorată de Leonardo cu fresce s-a des­chis o expoziţie cu desene du­pă natură ale pictorului. Pe calendarul manifestărilor se află şi o expoziţie­ de ves­timentaţie din Milano, din perioada lui da Vinci, care se va inaugura in decem­brie. Apoi, vor urma alte expoziţii cu tema „Leonar­do inginer“, „Leona ,reţeaua de apă a Milano“, „Cina cea­nă“ şi numeroasele stau rări etc. Supărare la Elche lost . Cirul, acum 4 ani, aurul orăşel Elche de pe litoralul sud-estic al Spaniei a fost ales ca loc de desfăşurare a me­ciurilor din­ cadrul campiona­tului mondial de fotbal, cei 1101­­0­­0 de locuitori au spus că a sosit momentul să-şi redre­seze balanţa financiară. Dar, cu toate că aici au jucat meciurile echipele Belgiei, Ungariei şi Salvadorului, o­­raşul n-a suferit nici o schimbare. Majoritatea lo­cuitorilor a preferat televi­zorul, iar turiştii şi supor­terii — plajele. Ca urmare, majoritatea biletelor au ră­mas nevîndute. „Tot­ ce am realizat — a declarat cu a­­mărăciune primarul oraşu­lui — a fost un împrumut de 300 OOO de dolari, cu pla­ta in 10 ani, pentru a re­para şoseaua care duce spre stadion“. Nici magazinele şi nici hotelurile nu au înca­sat aproape nimic. Dealtfel, în zilele campionatului, la Elche, un singur om a fost mulţumit de liniştea din o­­ra­ş , antrenorul echipei bel­giene, care s-a declarat sa­tisfăcut că liniştea din jur i-a ajutat pe băieţii săi la antrenament. Numai că n-au avut noroc... JOCURI Navale ORIZONTAL: 1. Navă ... interme­diară — Sistem de radionavigaţie; 2. A lega navă de navă — Pe­trolier ; 3. Semna­lele farului ; 4. Pupă de liner ! — Delamarina! (pl.) ; 5. Far o­­glindit ! — Prova traulerului ! ; 6. In­strument de navigaţie — Cală ! ! 7. Ca evoluţia ma­rinarilor Filip şi Torna din opereta „Vînt de liber­tate“ de I. Dunaevski — Cavaler! ; 8. Pîlnie geolo­gică ; 9. Al oamenilor mă­rilor ; 10. Nava cu aburi care a traversat Canalul Minerii in 1816 — Urma navei. VERTICAL : 1. Ve­che navă cu pînze şi rame — Parîme tăiate ! ; 2. Ge­neralii mărilor — Apere ! ; Ambarcaţie pod plutitor - lente ale lani 4. Mare asiati mare antarctit — Sternul 1 Ion Pop — încărcare-descărcare ; Intre timonă .şi cîrmă 3. auxiliară sau­­ Desfăşurări alui ancorei ; ă ... — .. .şi ă ; 5. Alene asului! (pl.) ; Loc portuar I-a venit de hac ; focul ; 8. Manevrează biga — Dlnşii sunt la chei ! ; 9. La ten­­dă ! — A pune nava pe linia de plutire ; 10. Toţi oame­nii navei — Calaj... în părţi ! Dicţionar : GEE, BAL­IME. VIOREL VILCEANU 6. de 12 4 9 b ? 8 9 b­ DEZLEGAREA JOCULUI A­PĂRUT IN NR. U 139 ORIZONTAL : 1. Co Bănci ; 2. I— Trivaie — 3. Sit — Alei — Abi Mers — Lac — Ar ; 5 — Intrare; 6. Galați Imc ; 7. Isac — Sinaia Ut — Ar — N — N —­­ Rotonda — Pa ; 10. Ma­ — Riar ; 11. Tuş — Dra’ pou D; ; 4. Jre

Next