Flacăra Iaşului, decembrie 1982 (Anul 38, nr. 11244-11270)

1982-12-01 / nr. 11244

I PAOInT A II A-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------—FLACĂRA IAȘULUI | Ieşenii aprobă din toată inima rezultatele noii solii româneşti de pace şi prietenie Telegrame adresate C.C. al P.C.R., tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Oamenii muncii ieşeni au urmărit cu deosebit interes solia de bună în­ţelegere, colaborare şi pace întreprin­să de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, Împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, în Pakistan, Indone­zia, Singapore, Malayezia şi Kuweit. Primirea deosebit de caldă făcută de popoarele vizitate a evidenţiat presti­giul internaţional deosebit de care se bucură astăzi în lume România so­cialistă, preşedintele ei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Prin telegrame adresate C. C. al P. C. R., tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, muncitorii, ţăranii şi in­telectualii de pe aceste vechi melea­guri româneşti se angajează să întă­rească prestigiul României prin noi fapte de muncă închinate Conferinţei Naţionale a partidului şi celei de-a XXXV-a aniversări a proclamării Re­publicii. In telegrama Comitetului municipal Iaşi al P.C.R. se arată : „Asemeni între­gului nostru popor, cu sentimente de aleasă stimă şi preţuire, comuniştii, toţi oamenii muncii ieşeni, au urmărit cu viu interes şi profundă satisfacţie vizi­te oficială de prietenie efectuată de dumneavoastră, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu în Republica Islamică Pakistan, Republica Indonezia, Republi­ca Singapore, Malayezia şi Kuweit. Convorbirile oficiale la cel mai înalt nivel desfăşurate într-o atmosferă de caldă prietenie, stimă şi înţelegere re­ciprocă, documentele semnate exprimă hotărîrea comună de a amplifica re­laţiile prieteneşti dintre ţările şi po­poarele noastre. In interesul cauzei pă­cii şi destinderii în lume, înaltele dis­tincţii conferite cu acest prilej con­firmă încă o dată aprecierea deosebită de care vă bucuraţi pretutindeni în lume, prin prodigioasa dumneavoastră activitate, ca promotor al destinderii şi păcii între popoare. Dînd glas recu­noştinţei neţărmurite, admiraţiei pro­funde pentru vasta şi neobosita dum­neavoastră activitate consacrată edifi­cării societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintării României spre comunism, creşterii continue a presti­giului internaţional al patriei, expri­măm şi cu acest prilej întregul nostru ataşament faţă de politica internă şi externă a partidului şi statului nostru, hotărîrea de a ne spori eforturile în vederea înfăptuirii sarcinilor istorice stabilite de cel de-al XII-lea Congres al Partidului Comunist Român, pentru întîmpinarea cu noi şi remarcabile suc­cese a Conferinţei Naţionale a partidu­lui şi a celei de-a XXXV-a aniversări a proclamării Republicii“. „Ne exprimăm încrederea şi convin­gerea că noile dialoguri la cel mai înalt nivel, care au prilejuit, totodată, abordarea celor mai importante şi ac­tuale probleme ale vieţii internaţiona­le, se arată în­­telegrama colectivului de oameni ai muncii de la întreprin­derea „Tehnoton“, vor conferi dimen­siuni tot mai largi amplificării continue a raporturilor de colaborare economi­■ Atmosfera de prietenie, sti­mă şi înţelegere reciprocă ce a caracterizat convorbirile la nivel înalt, în ţările vizitate, eviden­ţiază prestigiul deosebit al cti­torului României socialiste de astăzi, tovarăşul Nicolae Ceauşescu ■ Prin noi fapte de muncă în­chinate Conferinţei Naţionale a partidului şi celei de-a XXXV-a aniversări a proclamării Republi­cii, ieşenii sunt hotărîţi să-şi a­­ducă contribuţia la înfăptuirea politicii interne şi externe a partidului şi statului nostru că, politică, tehnico-ştiinţifică şi cultu­rală, pe baze reciproc avantajoase, în concordanţă cu posibilităţile crescînde de care dispun ţările noastre în toate aceste domenii. Afirmîndu-ne şi cu a­­cest prilej adeziunea deplină la politica internă şi externă a partidului şi sta­tului nostru, noi, comuniştii, toţi oame­nii muncii din întreprinderea noastră ▼ă încredinţăm, mult stimate şi iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că, urmînd însufleţitorul dumneavoastră exemplu de slujire devotată a intereselor po­porului, vom milita cu întreaga energie şi forţă creatoare pentru înfăptuirea sarcinilor ce ne revin din hotărîrile Congresului al XII-lea al partidului, din Indicaţiile de o deosebită însem­nătate ce ni le-aţi dat cu prilejul vizitei dumneavoastră la Iaşi. Permi­­teţi-ne, mult stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, ca, la întoarcerea în pa­trie, să vă dorim din adîncul inimi­lor noastre multă sănătate, deplină putere de muncă şi noi izbînzi în fruntea partidului şi a ţării, spre bi­nele şi fericirea poporului, al cărui cel mai iubit şi stimat fiu sînteţi“. In telegrama Consiliului unic agro­industrial de stat şi cooperatist Paş­cani se arată : „Fiind deplin convinşi că recenta vizită a înscris file de aur în istoria soliilor noastre de pace şi progres, ne exprimăm profunda a­­deziune la politica internă şi exter­nă a partidului şi statului nostru şi ne angajăm să muncim fără preget pentru finalizarea tuturor lucrărilor agricole de sezon din raza Consiliu­lui agroindustrial de stat şi coopera­tist Paşcani. In întîmpinarea Confe­rinţei Naţionale a partidului rapor­tăm că am terminat arăturile de toamnă pe suprafaţa de 12 122 hecta­re,­­ că am încheiat în bune condiţii însămînţatul culturilor de toamnă pe suprafaţa de 11 180 hectare. Vom ac­ţiona, neabătut, în continuare, pen­tru mobilizarea tuturor forţelor în vederea înfăptuirii integrale a sarci­nilor ce ne revin la locurile noastre de muncă, pentru transpunerea în fapt a obiectivelor stabilite de Con­gresul al XII-lea al P.C.R., a Progra­mului partidului de dezvoltare multi­laterală a patriei, de edificare a so­cialismului şi comunismului pe pă­­mîntul României“. »Această nouă solie de pace şi pri­etenie, se arată in telegrama colec­tivului de cadre didactice şi elevi de la Liceul „M. Eminescu“, confirmă justeţea politicii promovată de parti­dul şi statul nostru, al cărui strălu­cit promotor sînteţi, aducînd o impor­tantă contribuţie la edificarea noii ordini economice şi politice interna­ţionale, la făurirea unei lumi mai bune şi mai drepte, la menţinerea pă­cii pe planeta noastră. Convorbirile purtate, înţelegerile la care s-a ajuns, documentele semnate vor contribui la amplificarea colaborării pe multiple planuri cu aceste ţări, la întărirea păcii şi destinderii în lume. Adresîn­­du-vă din adîncul inimilor, mult sti­mate şi iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu şi stimată tovarăşă Elena Ceauşescu urarea de „Bun venit“ pe pămîntul scump al patriei, vă încre­dinţăm că nu vom precupeţi nici un efort pentru înfăptuirea neabătută a hotărîrilor Congresului al XII-lea al partidului, pentru înflorirea Români­ei socialiste“. Consfătuire pe tema aplicării şi generalizării iniţiativelor în producţie La Cabinetul de construc­ţie sindicală, de pe lângă Consiliul municipal al sin­dicatelor, a avut loc o con­sfătuire pe tema aplicării şi generalizării iniţiativelor „Contul colector al grupei sindicale“ şi „Să lucrăm o zi pe lună cu materiale e­­conomisite“. Au participat preşedinţii comitetelor sin­dicatelor şi responsabilii co­misiilor pentru generaliza­rea experienţei pozitive în producţie din unităţile ieşe­ne în care se aplică cele două iniţiative. Reprezen­tanţi ai întreprinderilor de tricotaje „Moldova“, de ma­teriale de construcţii, „Nico­lina“, „Tehnoton“ şi Trustului de construcţii-montaje au prezentat informări privind modalităţile de aplicare şi urmărire a celor două ini­ţiative, rezultatele obţinute etc. A urmat un util schimb de păreri în legătură cu po­sibilităţile de perfecţionare a aplicării respectivelor Ini­ţiative. Calitatea ireproşabilă a produselor—o cauză a întregului colectiv (urmare din pag. 11 tare tehnologică pentru con­strucţii de maşini, şi apli­cat sub conducerea ing. Dan Bor, cu sprijinul ce­lor mai buni specialişti din secţie. Ce va rezolva aceas­ta ? Creşterea productivită­ţii muncii prin eliminarea transporturilor interopera­­ţionale, un grad sporit de automatizare şi, implicit, un spor de calitate. Experienţa tot mai bogată, asimilată în producţie, i-a fă­cut pe oameni să îmbrăţişeze cu tot mai multă receptivitate şi alte măsuri, care să ofere garanţia unei calităţi ire­proşabile. între acestea se numără dispozitivul pentru verificarea calităţii arcurilor înainte de montaj, multe al­te standuri de probă, intro­ducerea controlului nedes­­tructiv al barelor de metal înainte de debitare, multe dispozitive realizate cu for­ţe proprii, remarcabilă în acest sens fiind receptivi­tatea sectorului mecanic, unde s-au confecţionat cele mai multe dintre ele. Ală­turi de muncitorii şi spe­cialiştii întreprinderii, la ce­le mai recente succese ale colectivului a contribuit şi compartimentul C.T.C. Ele sunt ilustrate de reducerea cu 70 la sută a cheltuielilor materiale datorate rebutului tolerat de tehnologie. Marea (urmare din pag. 1) în muncă apropiata Confe­rinţă Naţională a partidului. Adevărata unitate, realiza­tă în anii noştri, unitatea socialistă, este unitatea de voinţă şi de acţiune a mun­citorilor, ţăranilor, intelec­tualilor şi celorlalte grupuri sociale. Liberi şi înfrăţiţi, e­­gali în drepturi, oamenii muncii români, maghiari, germani şi de alte naţiona­ Unice lităţi făuresc prin eforturi comune, sub conducerea în­cercatului partid al comuniş­tilor, societatea socialistă multilateral dezvoltată. Din perspectiva prezentu­lui, Unirea de la 1 Decem­brie 1918 ne apare ca un act cu semnificaţii multiple. Naţiunea română îşi realiza un mare ideal şi, totodată, îşi pregătea condiţiile pen­tru trecerea la transformări viitoare pe calea progresu­lui general. lii prag (urmare din pag. 1) bunăoară, nici acum n-a fost amenajată maternitatea. Şi tot aici grajdurile nu au uşi. Inginerul Aurelian Hîţu, şeful fermei zootehnice, a prezentat această situaţie într-o şedinţă a comitetului comunal de partid, criticînd conducerea unităţii pentru lipsa de preocupare privind asigurarea condiţiilor de iernare a animalelor. Pînă în prezent, însă, nu s-au luat nici un fel de măsuri. La fel se prezintă situaţia şi la C.A.P. Şcheia. Slabă preocu­pare au dovedit în acest sens şi conducerile coope­rativelor agricole din Do­­brovăţ, Vatra, Româneşti şi Răchiteni. In toate unită­ţile amintite n-au fost com­pletate încă geamurile spar­te din vară, n-au fost repa­rate uşile. La C.A.P. Răchi­teni n-a fost amenajată nici acum creşa pentru viţei.­­In ce condiţii vor ierna oile ? Iată o întrebare pe care încă nu şi-au pu­s-o conducerile cooperativelor agricole din Mădîrjac, Du­­meşti şi Mironeasa. Altfel, cum se explică faptul că nici pină acum, cînd vremea s-a răcit, lucrările de con­strucţii la unele saivane n-au fost terminate ? La C.A.P. Mădîrjac mai este de de iarnă terminat construcţia celui de al doilea saivan şi a ca­merelor de fătări. N-au fost terminate nici instalaţia de apă şi cea electrică. Pînă la acoperiş s-a ajuns cu construcţia saivanului şi la C.A.P. Mironeasa. Lucrarea ar putea fi terminată în cî­­teva zile. Numai că unita­tea nu dispune de materia­lele necesare pentru execuţia acoperişului. Cît a fost vara de lungă conducerea unită­ţii (preşedinte, Ştefan Şu­­han) n-a reuşit să procure plăcile de azbociment pen­tru acoperirea saivanului. La C.A.P. Dumeşti pentru adăparea ovinelor se cară apă cu cisternele. Şi aceas­ta datorită faptului că nu sunt terminate lucrările la instalaţia de apă. Iată doar cîteva exemple care demonstrează că nu peste tot sunt asigurate con­diţii optime pentru iernarea animalelor. Comitetele comu­nale de partid, birourile e­­xecutive ale consiliilor uni­ce agroindustriale trebuie să mobilizeze conducerile u­­nităţilor restante pentru pu­nerea grabnică la punct a tuturor adăposturilor pentru animale. Numai astfel şi în perioada de iarnă acti­vitatea din zootehnie se va putea desfăşura în condiţii optime. Conferinţe de dare de seamă şi alegeri în asociaţiile studenţilor comunişti Eforturi pentru o nouă calitate şi în învăţămîntul agronomic Conferinţele de dare de seamă şi alegeri ale aso­­ciaţiilor­ studenţilor comunişti (a.s.c.) din institutele de învăţămînt superior ieşene s-au încheiat. Delegaţii facul­tăţilor şi invitaţii au dezbătut probleme specifice organi­zaţiilor, s-au sfătuit cum trebuie să facă pentru ca să crească nivelul de însuşire a cunoştinţelor, să sporească spiritul de iniţiativă în activitatea politico-organizatorică, de autogospodărire, cultural-sportivă. Totodată, ei au ales noile consilii a.s.c. pe institute şi delegaţii la conferinţa pe centru universitar. In rîndurile ce urmează, vom face referiri la confe­rinţa as.c. de la Institutul agronomic „Ion Ionescu de la Brad“. Sursă continuă de specialişti în agronomie, horticultura, zoo­tehnie şi medicină veterinară pentru agricultura Moldovei în special, institutul ieşean se poate mîndri că este unicul din ţară cu un sistem complet de integrare. In staţiunea didac­tică experimentală, în fermele proprii, studenţii se pregătesc cu foarte multă seriozitate pen­tru a putea fi utili unităţilor agricole încă din primele zile de la repartizărea în producţie. In ultimul an universitar s-a simţit şi o creştere substan­ţială a notelor bune şi foarte bune (de la 65,25 la sută In anul de învăţămînt 1980—1981, la 79,47 la sută în anul 1981— 1982), dovadă a preocupării stu­denţilor, ajutaţi de cadrele di­dactice, de a ridica nivelul ca­litativ al pregătirii proprii. In frunte se situează studen­ţii de la zootehnie (84,6 la sută) şi de la horticulture (83,6 la sută, note de la 7 In sus). Subliniind acestea, darea de seamă, prezentată de studentul Vasile Şandru, preşedintele consiliului a.s.c. pe institut (ca să nu revenim, precizăm că acestuia avea să-i fie reînnoită Învestitura), ca şi unii partici­panţi la discuţii, dintre care-l amintim pe Ancuţa Şorea (a­­nul II horticultura), Ioan Gîl­­că (anul IV zootehnie), au cri­ticat totodată fuga de muncă a unor studenţi, greoaia integrare în ritmul institutului a celor din anul I. „Dacă s-au obţinut unele rezultate slabe la învă­ţătură — spunea Vasile Vântu, din anul III agronomie — a­­ceasta este urmarea creşterii e­­xigenţei cadrelor didactice, dar nu în aceeaşi măsură a auto­­exigenţei studenţilor, îndeosebi a celor din primii ani. De a­­ceea, consiliul a.s.c. va trebui să acorde mai multă atenţie a­­nului I". Rezultate bune s-au obţinut şi-n activitatea productivă. Se arăta în conferinţă că, prin grija conducerii partidului şi statului, personal a tovarăşu­lui Nicolae Ceauşescu, în pe­rioada de la alegerile a.s.c. anterioare (martie 1980) Institu­tul agronomic ieşean a bene­ficiat de investiţii în valoare de 3,2 milioane de lei. Răspun­­zînd acestor eforturi, studenţii şi cadrele didactice din insti­tut au realizat In staţiunea di­dactică experimentală, In la­boratoarele-şcoală şi staţiile pi­lot o producţie în valoare de peste 5,5 milioane de lei. Dar, vorbind despre activitatea de cercetare şi practică, studenţii (Ioan Enăşcuţa, anul II horti­culture, C-tin Caras, anul III agronomie ş.a.) au criticat lip­sa de interes a unor colegi de-ai lor, sustragerea de la în­datoriri. „S-a înmulţit numărul celor care vin cu scutiri me­dicale. Cînd e vorba despre vreo seară distractivă, sunt să­nătoşi. Cînd să se prezinte la serviciu la cantină, sau în pe­rioada de practică, deodată se îmbolnăvesc şi vin cu fel de fel de scutiri. Propun — spu­nea Vasile Cărpuşoru, anul III agronomie — ca să nu fie luat nici un certificat medical în consideraţie fără avizul medi­cului de la noi“. Consiliile a.s.c. de nivelul anilor al facultăţilor ar trebui să mani­feste un grad de combativitate sporit faţă de studenţii leneşi, să desfăşoare o mai mare activitate organi­zatorică şi de conducere a mun­cii In­ferme. Lipsa de spaţiu nu ne per­mite decât să amintim că în activitatea de cercetare sunt incluşi (în cercuri ştiinţifice) aproape 60 la sută din totalul studenţilor, unii dintre ei ob­­ţinînd premii la finalele con­cursurilor profesionale. Baza materială existentă impune am­plificarea activităţii ştiinţifice, consiliile a.s.c. fiind chemate să se implice mai mult în sti­mularea cercetării studenţeşti. Conferinţa a dezbătut cu res­ponsabilitate revoluţionară mul­tiple aspecte ale muncii poli­­tico-ideologice şi cultural-edu­cative, ale activităţii din că­mine şi cantine. Aprecierile la adresa muncii consiliului a.s.c. din institut, a întregului activ îndreptată spre ridicarea calitativă a pro­cesului instructiv-educativ, fă­cute şi de profesorul univ. Costachi Teşu, rectorul institu­tului, în cuvîntul său, au fost de natură să-i stimuleze şi pe membrii noului consiliu în a depune eforturi sporite pentru realizarea deplină a noii cali­tăţi, aşa cum o cere secreta­rul general al partidului. GHEORGHE MATEI Iaşul universitar ! în staţia pilot de cercetări şi microproducţie­ de piei a Facutăţii de tehnologia şi chimia textilelor din Iaşi, am surprins cu aparatul de fotografiat o intensă activitate de pregătire a pieilor prelucrate aici, spre a fi expediate că­tre beneficiari, în imagine: studente din anul II lucrînd independent la controlul calităţii pieilor şi la călcarea, lus­truirea şi împachetarea lor. Foto : LEONID STRATULAT

Next