Flacăra Iaşului, august 1983 (Anul 39, nr. 11451-11475)
1983-08-02 / nr. 11451
In întîmpînarea marii noastre sărbători naţionale sporirii productivităţii — extinderea lucrărilor La baza muncii mecanizării Creşterea productivităţii muncii a constituit şi constituie o preocupare majoră pentru întregul colectiv de muncă al Trustului de instalaţii-montaj Iaşi, unitate ce îşi desfăşoară activitatea în 8 judeţe ale Moldovei, în ultimii 15 ani acest important indicator a crescut de 3 ori. Există la T.I.M. un amplu program de măsuri privind accelerarea creşterii productivităţii muncii care, aplicat şi urmărit cu consecvenţă, a influenţat pozitiv întreaga activitate. Numai în anii menţionaţi, trustul ieşean a executat lucrări de instalaţii şi montări de utilaje în peste 2 500 de capacităţi industriale. Principalul factor care a impulsionat şi impulsionează sporirea productivităţii muncii a fost şi este progresul tehnic şi, în cadrul acestuia, extinderea mecanizării lucrărilor pe şantiere. Muncitorii şi specialiştii T.I.M. şi-au consolidat, de-a lungul anilor, o puternică zestre tehnică, ajungînd să dispună în prezent de o largă diversitate de mijloace de mecanizare a lucrărilor, de la cele mai simple unelte, scule şi dispozitive, pînă la macarale de mare capacitate de ridicare. Să reţinem dintr-un lung şir de realizări (prin autodotare), de dată mai recentă, dispozitivele de debitat ţevi şi profile, de vulcanizat benzi transportoare, de tăiat diverse garnituri, indicator de tensiune şi fază (aparat care pînă nu demult era importat), instalaţia de ventilaţie cu tubulatură din p.v.c. sudată elicoidal (s-a înlăturat tabla de aluminiu şi inoxi ş.a. „Aceste realizări, ne spunea ing. Sorin Ioniţă, directorul T.I.M., dovedeşte ataşamentul oamenilor faţă de unitate, dragostea lor faţă de meseria aleasă“. De altfel, ni s-au dat numeroase exemple de inovatori şi Inovaţii, de oameni care îşi aduc o deosebită contribuţie la creşterea mai accentuată a productivităţii muncii, traducînd în viaţă indicaţiile secretarului general al partidului, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, privind dublarea acestui indicator pînă în 1985. Iată şi cîteva nume : I. Grecu, D. Şotropa, Gh. Silion, C-tin Dimitriu, I. Enache, P. Părăsculă, V. Popescu, Al. Dobriţă ş.a. Datorită preocupărilor lor, a întregului colectiv, munca pe şantiere a devenit mai spornică, mai uşoară. Productivitatea muncii în primul semestru al anului în curs a fost realizată în proporţie de 105,4 la sută la producţia de bază, şi de 111,1 IOAN ŞCHIOPU (continuare în pag. a 3-a) Trustul de instalaţii montaj Iaşi Prăşesc a doua oară cultura dublă Ieri de dimineaţă, numeroşi ţărani cooperatori din Leţcan se îndreptau, cu sapele pe un păr, spre tarlalele cu porumb cultură dublă. Mihai Onofrei, vicepreşedintele unităţii, ne spu e duminică la Ciric, între clipe plăcute ore de,, năduf " în zilele de duminică, cînd seninul cerului nu este ameninţat de nori, mii de ieşeni pornesc în „transhumanţă“ spre minunata oază de verdeaţă şi sănătate din pădurea Ciric. Dis. de-dimineaţă se instalează pe plaja amenajată sau nu, prin poienile din pădure ori la campingurile O.J.T. sau ale Clubului sportiv „Unirea“, sperînd cu toţii să petreacă o zi plăcută, reconfortantă. Cu această speranţă ne-am îndreptat şi noi, duminică, spre Ciric. Pe caniculă şi într-o asemenea" zonă", cel mai căutat lucru este bineînţeles, berea. Ea se găseşte, de regulă, în cantităţi suficiente. Ne-o confirmă tovarăşul Nicolae Vlădoiu, de la Direcţia comercială, întîlnit în reţea : „într-o zi bună, unităţile comerciale vînd şi 140 mii de sticle cu bere“. Ar fi greşit să se creadă însă că oamenii se duc la Ciric doar pentru bere. O gamă mult mai diversă de servicii concură la crearea unui cadru plăcut şi reconfortant de petrecere a timpului liber. Unele unităţi şi instituţii cu responsabilităţi concrete în această direcţie se pregătesc mai bine pentru a veni în întîmpinarea solicitărilor oamenilor muncii, altele îşi ignoră aproape complet aceste obligaţii. Ca restaurantul O.J.T., din cele căzute de noi înşine, ca şi din discuţia purtată cu Adrian Sămăreanu, responsabilul unităţii, constatăm că se acordă o grijă deosebită pregătirilor pentru zilele de duminică. In afară de băuturi alcoolice, se aduc însemnate cantităţi de apă minerală, băuturi răcoritoare, ca să nu mai vorbim de larga gamă a produselor culinare. Nu același lucru putem scrie despre lucrătorii terasei „Ciric“ (responsabili: Constantin Maxim și Liviu Topală), aparţinînd de I.C.S.A.P. Aici, duminică,pregătirile pentru primirea ieşenilor au început, mai serios, în jurul orei 10, ca în proverbul „casa nemăturată. ..“. Unii lucrători nu Raidul nostru isprăviseră încă de măturat şi de scuturat feţele de mese, alţii nici nu se apucaseră de treabă (Maria Tapalagă, grataragiu, de pildă). La aceeaşi oră, la unele chioşcuri-anexă nu sosise marfa („Arcu“), la altele nici lucrătorii („Stejar“). Ca să găsească un loc mai bun de plajă, mulţi preferă să plătească taxa de intrare şi să pătrundă pe spaţiul deţinut de Clubul sportiv „Nicolina“, încasatoarea Elisabeta Bîrlescu ne spunea că se percepe taxa pentru serviciile de care pot beneficia cetăţenii , servicii care, pe alocuri, sunt sublime, dar... Să le luăm însă pe rînd. Vestiarele de pe plajă nu pot fi utilizate, în unele şi-au depozitat diferite scule şi unelte lucrătorii de la acest club, altele au uşile fără clanţe, bătute în cuie. Duşurile, vorba unuia mai hîtru, 7,care curg nu funcţionează“ şi viceversa, spunem noi. Apa din bazinele pentru copii nu este schimbată decit arareori. La debarcader, numărul bărcilor (53) satisface, de regulă, cerinţele, dar unii îşi amintesc cu nostalgie de vremea cînd te puteai plimba pe lac şi cu hidrobicicleta, şi chiar cu vaporaşul. Un alt punct de atracţie îl constituie terenul de tenis, bine întreţinut, care este solicitat aproape în permanenţă. La fel de solicitată de către amatorii de mişcare fizică ar fi şi popicăria, dar pe ea pune stăpînire, aproape de fiecare dată, un grup numeros de bărbaţi solizi, ahtiaţi de pariuri şi bani. Aici, în văzul lumii şi printre sticlele cu băutură, se manipulează frumoase sume ! Organizatorii bazei sportive, organele de ordine să nu cunoască, oare, acest lucru ? Greu de crezut ! Şi în faţa cabinei pentru tir sportiv este mare animaţie. Micii ochitori rîvnesc să doboare figurinele cam. .. desfigurate şi puţine la număr, dar nu prea au sorţi de izbîndă, deoarece unele resorturi sînt defecte. Pe plajă funcţiona cîndva o staţie de radioamplificare, însă de vreo doi ani încăperea în care se afla instalaţia a fost transformată în... dormitor. Linişte DIMITRIE CALARASI CONSTANTIN LUPU (continuare în pag. a 3-a) IAS din cuprînsul ziarului : —■— La Autobaza nr. 1 — I.T.A. Analiză responsabilă — măsuri corespunzătoare Şi la C.A.P. Mogoşeşti se acţionează energic pentru sporirea recoltelor Sport Delhi ■—■ Manifestare consacrată României Pentru pace şi dezarmare ^ B Cronica lunii iulie — Evenimente externe în toate unităţile agricole ieșene Eforturi susţinute pentru executarea lucrărilor de sezon în timpul optim! La efectuarea arăturilor pe ultimele suprafeţe de mirişte In această vară şi pe ogoarele Cooperativei agricole din Vînători, comuna Popricani, au fost depuse eforturi deosebite pentru executarea la timp a lucrărilor agricole de sezon. Dovedind multă hărnicie, mecanizatorii, care au avut în permanenţă front larg de lucru la arat, au reuşit să apropie de finalizare ogoarele de vară. Ieri, o grupă de 6 tractorişti, din care nu lipseau fruntaşii Vasile Samoilă şi fraţii Singuru, executau arături pe ultimele 10 hectare de mirişte. De asemenea, era continuată acţiunea de transportare a finului de pe cele 225 de hectare de pajişti naturale. M. Irinescu, inginerul şef al unităţii, ne spunea că la această lucrare sunt folosite toate atelajele. Cooperatorii din comuna Victoria expediază spre piaţă mari cantităţi de legume proaspete Foto : P. Todu-3 nea că mecanizatorii Constantin Lupu şi Constantin Drînceanu au terminat prăşila a doua mecanică şi că acum este rîndul cooperatorilor să aplice a doua praşilă manuală. Porumbul cultură dublă este frumos pe toate cele 180 de hectare. Continuă strînsul furajelor Lucrătorii de la Complexul intercooperatist pentru creşterea vacilor cu lapte din Prisăcani sunt în plină activitate de recoltare a furajelor. De la medicul veterinar Valentin Vrabie, directorul unităţii, aflăm că pina acum au fost însilozate 600 de tone de orz, secară şi ierburi de baltă. In depozitul de furaje se află şi 150 de tone de fiu. De menţionat că zootehniştii de aici au strîns şi importante cantităţi de frunzare. De cîteva zile a început şi recoltatul porumbului pentru siloz. La această acţiune sunt mobilizate 14 mijloace mecanice. ~ CARNET] - Frumoasă lecţie ! Autoaprovizionarea. Iată un cuvânt care a prins rădăcini tot mai puternice şi în viaţa şcolii noastre. Deunăzi, directorul Casei de copii din comuna Hălăuceşti împărtăşea unor confraţi, cu lux de amănunte, cum a auns colectivul pe care-l conduce, de cadre didactice şi elevi, să înjghebe o gospodărie-anexă, s-o dezvolte şi pe această cale să asigure o simţitoare îmbunătăţire şi ieftinirea mesei la propria cantină. Am reţinut că, anul acesta, Casa de copii de aici va asigura din producţia proprie circa 20 la sută din necesarul de produse agroalimentare. Dacă avem în vedere că la cantină iau masa cîteva sute de elevi, ne putem da seama cît de mult înseamnă acest 20 la sută. Directorul a ţinut apoi să precizeze că acesta-i doar începutul, că la anul au de gînd să realizeze lucruri şi mai frumoase, deoarece consiliul popular comunal, primarul le acordă un sprijin deosebit. Apoi a vorbit despre cealaltă latură a acestei activităţi, şi poate cea mai importantă pentru cadrele didactice, şi anume a laturii educative, de formare şi dezvoltare la copii a dragostei faţă de muncă, faţă de sporirea şi apărarea averii obşteşti, de dezvoltare a spiritului de iniţiativă, de încredere în forţele proprii... Frumoasă lecţie ! GH. STEJARU