Flacăra Iaşului, august 1983 (Anul 39, nr. 11451-11475)

1983-08-02 / nr. 11451

In întîmpînarea marii noastre sărbători naţionale sporirii productivităţii — extinderea lucrărilor La baza muncii mecanizării Creşterea productivităţii mun­cii a constituit şi constituie o preocupare majoră pentru între­gul colectiv de muncă al Trus­­tului de instalaţii-montaj Iaşi, unitate ce îşi desfăşoară activi­tatea în 8 judeţe ale Moldovei, în ultimii 15 ani acest impor­tant indicator a crescut de 3 ori. Există la T.I.M. un amplu program de măsuri privind ac­celerarea creşterii productivită­ţii muncii care, aplicat şi ur­mărit cu­­ consecvenţă, a influenţat pozitiv în­treaga activitate. Nu­mai în anii menţio­naţi, trustul ieşean a executat lucrări de instalaţii şi montări d­e utilaje în peste 2 500 de capacităţi in­dustriale. Principalul factor ca­re a impulsionat şi impulsio­nează sporirea productivităţii muncii a fost şi este progresul tehnic şi, în cadrul acestuia, extinderea mecanizării lucrărilor pe şantiere. Muncitorii şi spe­cialiştii T.I.M. şi-au consolidat, de-a lungul anilor, o puternică zestre tehnică, ajungînd să dis­pună în prezent de o largă di­versitate de mijloace de meca­nizare a lucrărilor, de la cele mai simple unelte, scule şi dis­pozitive, pînă la macarale de mare capacitate de ridicare. Să reţinem dintr-un lung şir de realizări (prin autodotare), de dată mai recentă, dispozitivele de debitat ţevi şi profile, de vulcanizat benzi transportoare, de tăiat diverse garnituri, indi­cator de tensiune şi fază (apa­rat care pînă nu demult era importat), instalaţia de ventila­ţie cu tubulatură din p.v.c. su­dată elicoidal (s-a înlăturat ta­bla de aluminiu şi inoxi ş.a. „Aceste realizări, ne spunea ing. Sorin Ioniţă, directorul T.I.M., dovedeşte ataşamentul oamenilor faţă de unitate, dragostea lor faţă de meseria aleasă“. De alt­fel, ni s-au dat nu­meroase exemple de inovatori şi Inovaţii, de oameni care îşi a­­duc o deosebită contri­buţie la creşterea mai accentuată a produc­tivităţii muncii, tra­­ducînd în viaţă in­dicaţiile secretarului general al partidului, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, privind dublarea acestui indicator pînă în 1985. Iată şi cîteva nume : I. Grecu, D. Şotropa, Gh. Silion, C-tin Dimitriu, I. Enache, P. Părăs­­cu­lă, V. Popescu, Al. Dobriţă ş.a. Datorită preocupărilor lor, a întregului colectiv, munca pe şantiere a devenit mai sporni­că, mai uşoară. Productivitatea muncii în primul semestru al anului în curs a fost realizată în proporţie de 105,4 la sută la producţia de bază, şi de 111,1 IO­AN ŞCHIOPU (continuare în pag. a 3-a) Trustul de instalaţii montaj Iaşi Prăşesc a doua oară cultura dublă Ieri de dimineaţă, numeroşi ţărani cooperatori din Leţcan­­ se îndreptau, cu sapele pe u­­n păr, spre tarlalele cu porumb cultură dublă. Mihai Onofrei, vicepreşedintele unităţii, ne spu­ e duminică la Ciric, între clipe plăcute ore de,, năduf " în zilele de duminică, cînd seninul cerului nu este amenin­ţat de nori, mii de ieşeni por­nesc în „transhumanţă“ spre minunata oază de verdeaţă şi sănătate din pădurea Ciric. Dis. de-dimineaţă se instalează pe plaja amenajată sau nu, prin poienile din pădure ori la cam­pingurile O.J.T. sau ale Clubu­lui sportiv „Unirea“, sperînd cu toţii să petreacă o zi plăcută, reconfortantă. Cu această spe­ranţă ne-am îndreptat şi noi, duminică, spre Ciric. Pe caniculă şi într-o aseme­nea" zonă", cel mai căutat lucru este bineînţeles, berea. Ea se găseşte, de regulă, în cantităţi suficiente. Ne-o confirmă to­varăşul Nicolae Vlădoiu, de la Direcţia comercială, întîlnit în reţea : „într-o zi bună, unităţile comerciale vînd şi 140 mii de sticle cu bere“. Ar fi greşit să se creadă însă că oamenii se duc la Ciric doar pentru bere. O gamă mult mai diversă de servicii concură la crearea u­­nui cadru plăcut şi reconfor­tant de petrecere a timpului li­ber. Unele unităţi şi instituţii cu responsabilităţi concrete în această direcţie se pregătesc mai bine pentru a veni în în­­tîmpinarea solicitărilor oameni­lor muncii, altele îşi ignoră a­­proape complet aceste obligaţii. Ca restaurantul O.J.T., din cele căzute de noi înşine, ca şi din discuţia purtată cu Adrian Să­­m­ăreanu, responsabilul unităţii, constatăm că se acordă o grijă deosebită pregătirilor pentru zilele de duminică. In afară de băuturi alcoolice, se aduc însem­nate cantităţi de apă minerală, băuturi răcoritoare, ca să nu mai vorbim de larga gamă a produselor culinare. Nu același lucru putem scrie despre lucră­torii terasei „Ciric“ (responsa­bili: Constantin Maxim și Liviu Topală), aparţinînd de I.C.S.A.P. Aici, duminică,­­pregătirile pen­tru primirea ieşenilor au în­ceput, mai serios, în jurul orei 10, ca în proverbul „casa ne­­măturată. ..“. Unii lucrători nu Raidul nostru isprăviseră încă de măturat şi de scuturat feţele de mese, al­ţii nici nu se apucaseră de trea­bă (Maria Tapalagă, grataragiu, de pildă). La aceeaşi oră, la u­­nele chioşcuri-anexă nu sosise marfa („Arcu“), la altele nici lucrătorii („Stejar“). Ca să găsească un loc mai bun de plajă, mulţi preferă să plătească taxa de intrare şi să pătrundă pe spaţiul deţinut de Clubul sportiv „Nicolina“, înca­­satoarea Elisabeta Bîrlescu ne spunea că se percepe taxa pen­tru serviciile de care pot bene­ficia cetăţenii , servicii care, pe alocuri, sunt sublime, dar... Să le luăm însă pe rînd. Vestiarele de pe plajă nu pot fi utilizate, în unele şi-au depozitat diferite scule şi unelte lucrătorii de la acest club, altele au uşile fără clanţe, bătute în cuie. Duşurile, vorba unuia mai hîtru, 7,care cu­rg nu funcţionează“ şi vice­versa, spunem noi. Apa din ba­zinele pentru copii nu este schimbată decit arareori. La de­barcader, numărul bărcilor (53) satisface, de regulă, cerinţele, dar unii îşi amintesc cu nostal­gie de vremea cînd te puteai plimba pe lac şi cu hidrobici­cleta, şi chiar cu vaporaşul. Un alt punct de atracţie îl consti­tuie terenul de tenis, bine în­treţinut, care este solicitat a­­proape în permanenţă. La fel de solicitată de către amatorii de mişcare fizică ar fi şi po­­picăria, dar pe ea pune stăpî­­nire, aproape de fiecare dată, un grup numeros de bărbaţi so­lizi, ahtiaţi de pariuri şi bani. Aici, în văzul lumii şi printre sticlele cu băutură, se manipu­lează frumoase sume ! Organi­zatorii bazei sportive, organele de ordine să nu cunoască, oare, acest lucru ? Greu de crezut ! Şi în faţa cabinei pentru tir sportiv este mare animaţie. Mi­cii ochitori rîvnesc să doboare figurinele cam. .. desfigurate şi puţine la număr, dar nu prea au sorţi de izbîndă, deoarece unele resorturi sînt defecte. Pe plajă funcţiona cîndva o staţie de radioamplificare, însă de vreo doi ani încăperea în care se afla instalaţia a fost trans­formată în... dormitor. Linişte DIMITRIE CALARASI CONSTANTIN LUPU (continuare în pag. a 3-a) I­AS din c­uprînsul ziarului : —■— La Autobaza nr. 1 — I.T.A. Analiză responsabilă — măsuri corespunză­toare Şi la C.A.P. Mogoşeşti se acţionează energic pentru sporirea recoltelor Sport Delhi ■—■ Manifestare consacrată României Pentru pace şi dezarmare ^ B Cronica lunii iulie — Evenimente externe în toate unităţile agricole ieșene Eforturi susţinute pentru executarea lucrărilor de sezon în timpul optim! La efectuarea arăturilor pe ultimele suprafeţe de mirişte In această vară şi pe ogoare­le Cooperativei agricole din Vî­­nători, comuna Popricani, au fost depuse eforturi deosebite pentru executarea la timp a lu­crărilor agricole de sezon. Do­vedind multă hărnicie, mecani­zatorii, care au avut în perma­nenţă front larg de lucru la a­­rat, au reuşit să apropie de fi­nalizare ogoarele de vară. Ieri, o grupă de 6 tractorişti, din care nu lipseau fruntaşii Vasile Samoilă şi fraţii Singuru,­ exe­cutau arături pe ultimele 10 hec­tare de mirişte. De asemenea, era continuată acţiunea de transportare a finului de pe ce­­­le 225 de hectare de pajişti na­turale. M. Irinescu, inginerul şef al unităţii, ne spunea că la a­­ceastă lucrare sunt folosite toate atelajele. Cooperatorii din comuna Victoria expediază spre piaţă mari cantităţi de legume proaspete Foto : P. Todu­-3 nea că mecanizatorii Constantin Lupu şi Constantin Drînceanu au terminat prăşi­la a doua me­canică şi că acum este rîndul cooperatorilor să aplice a doua praşilă manuală. Porumbul cul­tură dublă este frumos pe toate cele 180 de hectare. Continuă strînsul furajelor Lucrătorii de la Complexul intercooperatist pentru creşte­rea vacilor cu lapte din Prisă­­cani sunt în plină activitate de recoltare a furajelor. De la me­dicul veterinar Valentin Vrabie, directorul unităţii, aflăm că pi­na acum au fost însilozate 600 de tone de orz, secară şi ierburi de baltă. In depozitul de furaje se află şi 150 de tone de fiu. De menţionat că zootehniştii de aici au strîns şi importante cantităţi de frunzare. De cîteva zile a început şi recoltatul porumbului pentru siloz. La această acţiu­ne sunt mobilizate 14 mijloace mecanice. ~ CARNET] - Frumoasă lecţie ! Autoaprovizionarea. Iată un cuvânt care a prins ră­dăcini tot mai puternice şi în viaţa şcolii noastre. Deu­năzi, directorul Casei de co­pii din comuna Hălăuceşti împărtăşea unor confraţi, cu lux de amănunte, cum a a­­­­­uns colectivul pe care-l­­ conduce, de cadre didactice şi elevi, să înjghebe o gos­­podărie-anexă, s-o dezvolte­­ şi pe această cale să asigu­­­­re o simţitoare îmbunătăţi­re şi ieftinirea mesei la pro­pria cantină. Am reţinut că, anul acesta, Casa de copii de aici va asigura din producţia proprie circa 20 la sută din necesarul de produse agro­­alimentare. Dacă avem în vedere că la cantină iau ma­sa cîteva sute de elevi, ne putem da seama cît de mult înseamnă acest 20 la sută. Directorul a ţinut apoi să precizeze că acesta-i doar începutul, că la anul au de gînd să realizeze lucruri şi mai frumoase, deoarece con­siliul popular comunal, pri­marul le acordă un sprijin deosebit. Apoi a vorbit des­pre cealaltă latură a acestei activităţi, şi poate cea mai importantă pentru cadrele didactice, şi anume a laturii educative, de formare şi dez­voltare la copii a dragostei faţă de muncă, faţă de spo­rirea şi apărarea averii ob­şteşti, de dezvoltare a spiri­tului de iniţiativă, de încre­dere în forţele proprii... Fru­moasă lecţie ! GH. STEJARU

Next