Flacăra Iaşului, octombrie 1983 (Anul 39, nr. 11502-11527)

1983-10-14 / nr. 11513

După prima decadă din luna octombrie ACORDUL GLOBAL se dovedeşte un­­ stimulator de seamă în îndeplinirea producţiei fizice A trecut prima decadă din luna octombrie, lună din ca­re începe să se aplice în mod generalizat sistemul­ de retri­buire în acord global. După cum se ştie, primul criteriu de acordare a retribuţiei în noul sistem este îndeplinirea producţiei fizice pe sortimente. Bilanţul decadei demonstrează convingător puterea de mobi­lizare a cointeresării, determi­nând, alături de activitatea or­ganizatorică şi educativă, rea­lizări importante. Altfel spus, planul producţiei fizice pe sor­timente din prima decadă a lunii octombrie n-a mai cu­noscut, ca în trecut, restanţe­le care urmau să fie recupe­rate spre sfîrşitul lunii sau nerealizarea unor sortimente de valori mai mici, dar im­portante pentru economia na­ţională. Pe de o parte s-a ob­servat o urmărire mai strictă a producţiei pe sortimente în cadrul intern al întreprinde­rilor, iar pe de altă parte s-a insistat mai mult pentru rea­lizarea la termen a programu­lui de cooperare cu alte în­treprinderi, acestea fiind şi ele determinate să respecte sortimentaţia prevăzută la producţia fizică. Un exemplu edificator în această privinţă ni-l oferă întreprinderea de mătase „Victoria“, unde lu­nă de lună nu se realiza pro­ducţia fizică de ţesături, da­torită restanţelor provenite de la alte întreprinderi care be­neficiază­ de finisajul unităţii ieșene. In prima decadă din octombrie, toate aceste uni­tăţi şi-au trimis ţesăturile pre­văzute la Iaşi pentru finisaj, astfel că „Victoria“ s-a în­scris cu planul îndeplinit. Experienţa acestei prime de­cade din octombrie a dovedit încă o dată un lucru foarte simplu, dar adeseori neglijat. Ne-o spune cu claritate chi­mistul Ion Staicu, directorul Combinatului de fibre sinte­tice : „îndeplinirea producţiei fizice este condiţionată de doi factori : aprovizionarea ritmi­că cu materii prime şi ma­teriale, plus dăruirea oameni­lor“. La C.F.S., ca şi în alte întreprinderi, aceşti doi fac­tori au funcţionat din plin şi producţia prevăzută pe sorti­mente s-a îndeplinit. Am mai putea cita în această ordine de idei întreprinderea meta­lurgică, întreprinderea me­­­canică „Nicolina“, întreprin­derea integrată de ţesături de in. Paşcani. Este interesant de remarcat că „Nicolina“, care înregistra mereu restanţe la boghiuri, a îndeplinit planul în prima decadă, iar între­prinderea metalurgică, restan­­ţieră la ţevi pentru instalaţii, şi-a concentrat forţele de aşa manieră încît în prima deca­dă a înregistrat chiar o de­păşire de 0,3 la sută. In ceea ce priveşte întreprinderea păş­­căneană de ţesături de in, se remarcă şi aici grija pentru o mai bună organizare şi în­tărirea disciplinei. Trebuie să spunem însă că nu peste tot stimulentul pre­văzut în sistemul de retribui­re în acord global a funcţio­nat aşa cum ne aşteptam. La Combinatul de utilaj greu au V. GHEORGHIU (continuare în pag. a 2-a) STISZTA HA în paginile 2—3 Cum acţionează consiliul comunal al F.D.U.S. pentru cunoaşterea şi respectarea legilor ? Prin expoziţii în cele din urmă, întreaga noastră activitate de cercetare şi proiectare înseamnă patriotism Cu ochii cetăţeanului Radar La I.M.M.R. Paşcani Autodotarea în sprijinul producţiei Prin profilul său de activita­te, întreprinderea mecanică de material rulant din Paşcani are nevoie de un însemnat volum de piese de schimb noi sau re­condiţionate, care se execută, în bună parte, cu eforturi pro­prii. Pentru a asigura întregul ne­cesar de materiale trebuitoare producţiei, aici s-au executat numeroase instalaţii care uşu­rează munca şi fac activitatea mai productivă. Intre acestea se numără şi linia tehnologică de acoperiri galvanice, realiza­tă în întregime prin autodota­­re. Odată cu această linie, mun­citorii şi specialiştii de aici au găsit şi soluţia de a recupera metalele de acoperire de pe su­prafaţa unor piese recondiţio­nate. Astfel, nichelul, zincul, cromul etc., metale scumpe şi deficitare, care se curăţă de pe suprafaţa pieselor, în vederea refacerii stratului protector, vor fi reintroduse în circuitul pro­ductiv, obținîndu-se și pe aceas­tă cale însemnate economii. t . Tovarăşul Nicolae Ceauşescu­, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, va efectua o vizită oficială de prietenie în R. C. Sudan Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, va efectua, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, o vizită oficială de prietenie în Republica Democratică Sudan, la invitaţia pre­şedintelui Uniunii Socialiste Sudaneze, preşedintele Republicii Democratice Sudan, Gaafar Mohamed Nimeiri, şi a doamnei K­uthayna Nimeiri, în ultima decadă a lunii octombrie 198­3. In Consiliul unic agroindustrial Vlădeni Culegătorii şi semănătorii ştiu să-şi facă datoria ■ Cu depănuşarea porumbului, în faza fi­nală Hi La semănat, pe ultimele suprafeţe . Sporesc rezervele de nutreţuri însilozate pentru iarnă De fiecare dată, oamenii mun­cii din Consiliul unic agroin­dustrial Vlădeni, în frunte cu comuniştii, au ştiut să desfăşoa­re bine şi repede o campanie agricolă. Lucru dovedit şi în a­­ceastă toamnă atît la recolta­rea ,­culturilor tîrzii, cît şi la e­­xecutarea însămînţărilor. Pro­ducţiile de struguri, cartofi, so­ia, de exemplu, au luat de mult drumul­­depozitelor, fiind astfel ferite de pierderi. Porumbul, cultură de bază în toate coo­perativele agricole, se află și el pe punctul de a fi pus la adă­post. Pe consiliu a mai rămas de depănușat recolta de pe cir­ca 300 de hectare, ceea ce în­seamnă, după cum ne spunea Nicolae Mihăilă, preşedintele consiliului, treabă de încă 2—3 zile. Insămînţările au ajuns şi ele la­ aproape 90 la sută, exis­­tînd astfel condiţii ca finele a­­cestei săptămîni să însemne şi finele semănatului. Toate aces­te rezultate nu sînt întîmplătoa­­re. Peste tot, în cadrul consiliu­lui unic, organele locale de partid şi de stat, sprijinite în­deaproape de conducerea consi­liului unic,­ au pus un accent deosebit pe organizarea exem­plară a muncii in fiecare uni­tate, în fiecare formă, pe întă­rirea ordinii şi disciplinei, pe mobilizarea tuturor forţelor de care dispun satele la desfăşura­rea lucrărilor agricole, aşa cuma a indicat tovarăşul Nicolae Ceauşescu la şedinţa comună a Consiliului Naţional al Agricul­turii şi activului din industrie şi investiţii. Aceeaşi atmosferă­ de activitate bine organizată şi intens susţinută de forţele sa­telor, există şi în acest sfîrşit de săptămînă. La C.A.P. Vlă­deni, la C.A.P. Şipote, sute de oameni depănuşau producţia de porumb de pe ultimele suprafe­ţe. Unele ferme au terminat de­ja această lucrare. La C.A.P. Şipote, forţele eliberate de la depănuşarea recoltei dădeau o mină de ajutor echipelor care se ocupau cu livrarea porum­bului la fondul de stat pentru a se încheia grabnic şi această lucrare. Pînă ieri dimineaţă, co­operatorii din Şipote au dus la baza de recepţie aproape 1900 de tone de ştiuleţi. Acum, în consiliu, a mai rămas pe cîmp ceva sfeclă de zahăr care se recoltează eşalonat, conform programului stabilit. Ing. Vasi­le Foca, preşedintele C.A.P. Vlădeni, ne spunea că unitatea în care munceşte respectă pre­vederile graficului, expediind zilnic la baza de recepţie circa 150 de tone de sfeclă. A­şa pro­cedează şi celelalte unităţi. In toate cooperativele agricole cul­tivatoare de sfeclă au fost luate măsuri pentru sporirea cantită­ţilor de furaje însilozate. La C.A.P. Vlădeni, frunzele şi co­­letele de sfeclă erau transpor­tate cu operativitate la locul de însilozare, folosindu-se în acest scop toate atelajele din locali­tate. Frunzele ■ și coletele res- GH. STEJARII (continuare ,în pag. a 2-a) Acţiuni de masă la Iaşi, pentrru pace şi dezarmare, ca răspuns la mobilizatoarele chemări ale Tovarăşului Nicolae Ceauşescu, la Apelul F. D. U. S. SA TRIUMFE RAŢIUNEA, RESPONSABILITATEA FAŢĂ DE VIAŢA POPOARELOR! ! în şirul de mitinguri şi adu­nări pentru pace şi dezarmare, desfăşurate in octombrie la Iaşi, s-au înscris ieri şi acţiunile de masă ale studenţilor, cadrelor didactice, celorlalţi oameni ai muncii de la Institutul de me­dicină şi farmacie. In adunări separate, pe facultăţi, a fost ex­primată voinţa fermă, de­ a fi oprit actualul curs al vieţii in­ternaţionale, de­ a trece la o po­litică nouă­­ de dezarmare, în­credere şi conlucrare paşnică, dîndu-se o înaltă apreciere i­­niţiativelor de pace ale ţării noastre, ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu. La adunarea de la Facultatea de medicină, printre vorbitori s-a aflat şi prof. dr. Gioconda Dobrescu, preşedintele comite­tului sindicatului. „Noi, cei ca­re facem eforturi pentru a în­ţelege mai profund ce este via­ţa, mecanismele ei, pentru a o prelungi şi ocroti, nu putem ră­­mîne pasivi în faţa pericolelor la adresa vieţii, determinate de această cursă nesăbuită a înar­­mărilor nucleare. Intr-un even­tual război termonuclear nu pot exista nici învinşi şi nici în­vingători, ci însăşi viaţa va fi periclitată“. „Ca medici şi vii­tori medici, ne pronunţăm cu fermitate pentru dezarmare, pentru oprirea instalării de noi rachete cu rază medie de ac­ţiune în Europa, pentru retra­gerea şi distrugerea celor exis­tente“ — a spus, de asemenea, medicul Iulia Vasiliu, preşedin­tele comitetului C.D.U.S. „Sun­tem­ formaţi în cultul dragostei de om, specific umanismului so­cietăţii noastre — a subliniat, la rîndu-i, studenta Camelia­ Vasiliu, preşedintele consiliului A.S.C. pe facultate. Iată de ce, noi, studenţii medicinişti, ne a­­lăturăm dintr-o profundă con­vingere luptei poporului nostru, a tuturor popoarelor pentru pa­ce“. „Nimic nu este mai de preţ decit pacea , a arătat la­borantul Const. Lupu. In nume­le personalului tehnic şi auxi­liar, exprim unanima noastră adeziune la iniţiativele de pace ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu, la Apelul F.D.U.S.“. Intr-o atmosferă vibrantă, scandînd îndelung „Ceauşescu — Pace“, participanţii la adu­(continuare în pag. a 2-a) „NU războiului, DA păcii şi vieţii“ şi la Facultatea de stomatologie a I.M.F. Iaşi. Foto : L. STRATULAT

Next