Flacăra Iaşului, octombrie 1983 (Anul 39, nr. 11502-11527)
1983-10-14 / nr. 11513
După prima decadă din luna octombrie ACORDUL GLOBAL se dovedeşte un stimulator de seamă în îndeplinirea producţiei fizice A trecut prima decadă din luna octombrie, lună din care începe să se aplice în mod generalizat sistemul de retribuire în acord global. După cum se ştie, primul criteriu de acordare a retribuţiei în noul sistem este îndeplinirea producţiei fizice pe sortimente. Bilanţul decadei demonstrează convingător puterea de mobilizare a cointeresării, determinând, alături de activitatea organizatorică şi educativă, realizări importante. Altfel spus, planul producţiei fizice pe sortimente din prima decadă a lunii octombrie n-a mai cunoscut, ca în trecut, restanţele care urmau să fie recuperate spre sfîrşitul lunii sau nerealizarea unor sortimente de valori mai mici, dar importante pentru economia naţională. Pe de o parte s-a observat o urmărire mai strictă a producţiei pe sortimente în cadrul intern al întreprinderilor, iar pe de altă parte s-a insistat mai mult pentru realizarea la termen a programului de cooperare cu alte întreprinderi, acestea fiind şi ele determinate să respecte sortimentaţia prevăzută la producţia fizică. Un exemplu edificator în această privinţă ni-l oferă întreprinderea de mătase „Victoria“, unde lună de lună nu se realiza producţia fizică de ţesături, datorită restanţelor provenite de la alte întreprinderi care beneficiază de finisajul unităţii ieșene. In prima decadă din octombrie, toate aceste unităţi şi-au trimis ţesăturile prevăzute la Iaşi pentru finisaj, astfel că „Victoria“ s-a înscris cu planul îndeplinit. Experienţa acestei prime decade din octombrie a dovedit încă o dată un lucru foarte simplu, dar adeseori neglijat. Ne-o spune cu claritate chimistul Ion Staicu, directorul Combinatului de fibre sintetice : „îndeplinirea producţiei fizice este condiţionată de doi factori : aprovizionarea ritmică cu materii prime şi materiale, plus dăruirea oamenilor“. La C.F.S., ca şi în alte întreprinderi, aceşti doi factori au funcţionat din plin şi producţia prevăzută pe sortimente s-a îndeplinit. Am mai putea cita în această ordine de idei întreprinderea metalurgică, întreprinderea mecanică „Nicolina“, întreprinderea integrată de ţesături de in. Paşcani. Este interesant de remarcat că „Nicolina“, care înregistra mereu restanţe la boghiuri, a îndeplinit planul în prima decadă, iar întreprinderea metalurgică, restanţieră la ţevi pentru instalaţii, şi-a concentrat forţele de aşa manieră încît în prima decadă a înregistrat chiar o depăşire de 0,3 la sută. In ceea ce priveşte întreprinderea păşcăneană de ţesături de in, se remarcă şi aici grija pentru o mai bună organizare şi întărirea disciplinei. Trebuie să spunem însă că nu peste tot stimulentul prevăzut în sistemul de retribuire în acord global a funcţionat aşa cum ne aşteptam. La Combinatul de utilaj greu au V. GHEORGHIU (continuare în pag. a 2-a) STISZTA HA în paginile 2—3 Cum acţionează consiliul comunal al F.D.U.S. pentru cunoaşterea şi respectarea legilor ? Prin expoziţii în cele din urmă, întreaga noastră activitate de cercetare şi proiectare înseamnă patriotism Cu ochii cetăţeanului Radar La I.M.M.R. Paşcani Autodotarea în sprijinul producţiei Prin profilul său de activitate, întreprinderea mecanică de material rulant din Paşcani are nevoie de un însemnat volum de piese de schimb noi sau recondiţionate, care se execută, în bună parte, cu eforturi proprii. Pentru a asigura întregul necesar de materiale trebuitoare producţiei, aici s-au executat numeroase instalaţii care uşurează munca şi fac activitatea mai productivă. Intre acestea se numără şi linia tehnologică de acoperiri galvanice, realizată în întregime prin autodotare. Odată cu această linie, muncitorii şi specialiştii de aici au găsit şi soluţia de a recupera metalele de acoperire de pe suprafaţa unor piese recondiţionate. Astfel, nichelul, zincul, cromul etc., metale scumpe şi deficitare, care se curăţă de pe suprafaţa pieselor, în vederea refacerii stratului protector, vor fi reintroduse în circuitul productiv, obținîndu-se și pe această cale însemnate economii. t . Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, va efectua o vizită oficială de prietenie în R. C. Sudan Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, va efectua, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, o vizită oficială de prietenie în Republica Democratică Sudan, la invitaţia preşedintelui Uniunii Socialiste Sudaneze, preşedintele Republicii Democratice Sudan, Gaafar Mohamed Nimeiri, şi a doamnei Kuthayna Nimeiri, în ultima decadă a lunii octombrie 1983. In Consiliul unic agroindustrial Vlădeni Culegătorii şi semănătorii ştiu să-şi facă datoria ■ Cu depănuşarea porumbului, în faza finală Hi La semănat, pe ultimele suprafeţe . Sporesc rezervele de nutreţuri însilozate pentru iarnă De fiecare dată, oamenii muncii din Consiliul unic agroindustrial Vlădeni, în frunte cu comuniştii, au ştiut să desfăşoare bine şi repede o campanie agricolă. Lucru dovedit şi în această toamnă atît la recoltarea ,culturilor tîrzii, cît şi la executarea însămînţărilor. Producţiile de struguri, cartofi, soia, de exemplu, au luat de mult drumuldepozitelor, fiind astfel ferite de pierderi. Porumbul, cultură de bază în toate cooperativele agricole, se află și el pe punctul de a fi pus la adăpost. Pe consiliu a mai rămas de depănușat recolta de pe circa 300 de hectare, ceea ce înseamnă, după cum ne spunea Nicolae Mihăilă, preşedintele consiliului, treabă de încă 2—3 zile. Insămînţările au ajuns şi ele la aproape 90 la sută, existînd astfel condiţii ca finele acestei săptămîni să însemne şi finele semănatului. Toate aceste rezultate nu sînt întîmplătoare. Peste tot, în cadrul consiliului unic, organele locale de partid şi de stat, sprijinite îndeaproape de conducerea consiliului unic, au pus un accent deosebit pe organizarea exemplară a muncii in fiecare unitate, în fiecare formă, pe întărirea ordinii şi disciplinei, pe mobilizarea tuturor forţelor de care dispun satele la desfăşurarea lucrărilor agricole, aşa cuma a indicat tovarăşul Nicolae Ceauşescu la şedinţa comună a Consiliului Naţional al Agriculturii şi activului din industrie şi investiţii. Aceeaşi atmosferă de activitate bine organizată şi intens susţinută de forţele satelor, există şi în acest sfîrşit de săptămînă. La C.A.P. Vlădeni, la C.A.P. Şipote, sute de oameni depănuşau producţia de porumb de pe ultimele suprafeţe. Unele ferme au terminat deja această lucrare. La C.A.P. Şipote, forţele eliberate de la depănuşarea recoltei dădeau o mină de ajutor echipelor care se ocupau cu livrarea porumbului la fondul de stat pentru a se încheia grabnic şi această lucrare. Pînă ieri dimineaţă, cooperatorii din Şipote au dus la baza de recepţie aproape 1900 de tone de ştiuleţi. Acum, în consiliu, a mai rămas pe cîmp ceva sfeclă de zahăr care se recoltează eşalonat, conform programului stabilit. Ing. Vasile Foca, preşedintele C.A.P. Vlădeni, ne spunea că unitatea în care munceşte respectă prevederile graficului, expediind zilnic la baza de recepţie circa 150 de tone de sfeclă. Aşa procedează şi celelalte unităţi. In toate cooperativele agricole cultivatoare de sfeclă au fost luate măsuri pentru sporirea cantităţilor de furaje însilozate. La C.A.P. Vlădeni, frunzele şi coletele de sfeclă erau transportate cu operativitate la locul de însilozare, folosindu-se în acest scop toate atelajele din localitate. Frunzele ■ și coletele res- GH. STEJARII (continuare ,în pag. a 2-a) Acţiuni de masă la Iaşi, pentrru pace şi dezarmare, ca răspuns la mobilizatoarele chemări ale Tovarăşului Nicolae Ceauşescu, la Apelul F. D. U. S. SA TRIUMFE RAŢIUNEA, RESPONSABILITATEA FAŢĂ DE VIAŢA POPOARELOR! ! în şirul de mitinguri şi adunări pentru pace şi dezarmare, desfăşurate in octombrie la Iaşi, s-au înscris ieri şi acţiunile de masă ale studenţilor, cadrelor didactice, celorlalţi oameni ai muncii de la Institutul de medicină şi farmacie. In adunări separate, pe facultăţi, a fost exprimată voinţa fermă, de a fi oprit actualul curs al vieţii internaţionale, de a trece la o politică nouă de dezarmare, încredere şi conlucrare paşnică, dîndu-se o înaltă apreciere iniţiativelor de pace ale ţării noastre, ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu. La adunarea de la Facultatea de medicină, printre vorbitori s-a aflat şi prof. dr. Gioconda Dobrescu, preşedintele comitetului sindicatului. „Noi, cei care facem eforturi pentru a înţelege mai profund ce este viaţa, mecanismele ei, pentru a o prelungi şi ocroti, nu putem rămîne pasivi în faţa pericolelor la adresa vieţii, determinate de această cursă nesăbuită a înarmărilor nucleare. Intr-un eventual război termonuclear nu pot exista nici învinşi şi nici învingători, ci însăşi viaţa va fi periclitată“. „Ca medici şi viitori medici, ne pronunţăm cu fermitate pentru dezarmare, pentru oprirea instalării de noi rachete cu rază medie de acţiune în Europa, pentru retragerea şi distrugerea celor existente“ — a spus, de asemenea, medicul Iulia Vasiliu, preşedintele comitetului C.D.U.S. „Suntem formaţi în cultul dragostei de om, specific umanismului societăţii noastre — a subliniat, la rîndu-i, studenta Camelia Vasiliu, preşedintele consiliului A.S.C. pe facultate. Iată de ce, noi, studenţii medicinişti, ne alăturăm dintr-o profundă convingere luptei poporului nostru, a tuturor popoarelor pentru pace“. „Nimic nu este mai de preţ decit pacea , a arătat laborantul Const. Lupu. In numele personalului tehnic şi auxiliar, exprim unanima noastră adeziune la iniţiativele de pace ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu, la Apelul F.D.U.S.“. Intr-o atmosferă vibrantă, scandînd îndelung „Ceauşescu — Pace“, participanţii la adu(continuare în pag. a 2-a) „NU războiului, DA păcii şi vieţii“ şi la Facultatea de stomatologie a I.M.F. Iaşi. Foto : L. STRATULAT