Flacăra Iaşului, noiembrie 1983 (Anul 39, nr. 11528-11553)

1983-11-01 / nr. 11528

Incepind de astazi, se majorează retribuţiile în industria constructoare de maşini Răspuns unanim: o creştere mai accentuată a productivităţii muncii Incepînd de astăzi, 1 noiem­brie, vor primi retribuţii ma­jorate şi colectivele întreprin­derilor din industria construcţi­ilor de maşini, industria de maşini-unelte, electrotehnică şi electronică. Odată cu majora­rea retribuţiilor tarifare în me­die cu 5 la sută, creşte şi spo­rul de vechime în aceeaşi uni­tate de la maximum 10 la sută, cit era pînă acum, la 15 la sută, îrn judeţul Iaşi, satisfacţia pentru aplicarea acestor noi măsuri de creştere a nivelului de trai este cu atît mai mare cu cît industria constructoare d­e maşini cu toate ramurile ei ocupă o pondere de 25 la sută, îndeplinind un rol de primă mărime în dezvoltarea econo­­mico-socială. În­ unităţile mari, cu o mai mare complexitate a producţi­ei, cum este Combinatul de u­­tilaj greu, se aplică reţeaua de retribuţie construcţii de maşini A, iar în altele, cum este În­treprinderea de piese auto — reţeaua de retribuţie construc­ţii de maşini B. Pentru sectoa­rele calde (oţelării, turnătorii), din industria constructoare de maşini retribuţiile sunt, de a­­semenea, diferenţiate după com­plexitatea producţiei din sec­toarele respective. Oţelării şi t turnătorii-formatori de la C.U.G. sunt retribuiţi după reţeaua si­derurgie A, iar cei de la I.P.A., după reţeaua siderurgie B. Să luăm cîteva exemple. Un strungar din reţeaua construc­ţii de maşini A, categoria a IV-a bază, va avea o retribuţie spo­rită de la 2 234 lei pînă acum, la 2 366­ tei. Un strungar din re­ţeaua B, aceeaşi categorie, va primi o retribuţie majorată de la 2 193 lei la 2 326 lei. Un oţe­­lar sau un turnător-formator din reţeaua siderurgie A, cate­goria a IV-a bază, va primi o retribuţie majorată de la 2 305 lei la 2 434 lei, iar cei din re­ţeaua B o retribuţie sporită de la 2 244 lei la 2 366 lei. Spaţiul nu ne permite să dăm mai mul­te exemple, dar trebuie să sub­liniem faptul că diferenţieri asemănătoare se aplică şi ce­lorlalte categorii de personal — maiştri, ingineri, tehnicieni etc. In toate colectivele de muncă, principiile privind majorarea retribuţiei s-au dezbătut şi în­suşit temeinic, fiecare om al muncii luînd cunoştinţă nu nu­mai de sporul de venit ce i se cuvine, ci şi de sarcinile ce-i revin pentru creşterea mai ac­centuată a productivităţii mun­cii, pentru reducerea consu­mului de materii prime, mate­riale şi energie. Iată ce ne spu­nea strungarul Ion Ababei din atelierul sculărie de la I.P.A. : „Lucrăm într-un sector-cheie, pentru întreprindere şi ne-am propus să realizăm scule de mai bună calitate, cu care să se poată realiza o productivi­tate mai ridicată şi, totodată, să reducem consumul de ma­teriale. Prin majorarea retri­buţiei şi a sporului de vechi­me, eu voi cîştiga în plus pes­te 200 de lei ; îmi dau seama că acest cîştig trebuie recupe­rat printr-o muncă de o mai înaltă eficienţă“. In secţia tur­nătorie, avem o discuţie cu Io­nel Sava, care ne vorbeşte des­pre noile exigenţe în muncă, iz­­vorîte din contractul de acord global. Aflăm astfel că, zilele trecute,­formaţia de lucru con­dusă de Ionel Sava a propus V. GN­KtgRGINIU (continuare în pag. a 2-a) ■ ■ La C.F.S.Noi tipuri de granule poliesterice­ ­­Oamenii muncii de la Com­binatul de fibre sintetice din­­ Iaşi depun eforturi tot mai sus­ţinute pentru diversificarea ga­mei de fire şi fibre chimice, în­­vederea satisfacerii cerinţelor ■ beneficiarilor interni şi externi, între cele mai recente succe­se în această privinţă se numă­ră fabricarea a patru noi tipuri de granule, unele destinate ob­ţinerii de produse finite pentru piaţa externă. Este vorba des­pre granulele cu albitor optic, granulele pentru fir lucios cu vîscozitate redusă, granulele cu vîscozitate redusă și granulele cu albitor optic și vâscozitate redusă. Noile tipuri de granule polies­terice sunt fabricate la secția policondensare II, unde au tre­cut cu bine probele de testare. Tînărul comunist Anghel Iri­­mia, şef de echipă turnător­­formator la Întreprinderea de piese auto d­in Iaşi, se află de mai multă vreme printre frun­taşii în muncă. Foto : Gh. Onofrei Tovarăşul Nicolae Ceauşescu împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu au primit pe participanţii de peste hotare la cel de-al 44-lea Simpozion internaţional Pugwash Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, prim viceprim­­ministru al guvernului, preşedintele Consiliului Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie, preşedintele Comitetului naţional „Oamenii de ştiinţă şi pacea“, au primit, luni după-amiază, pe participanţii de peste hotare la cel de-al 44-lea Simpozion internaţional Pug­wash. In cadrul întilnirii a­­ luat cuvîntul dr. Dorothy Hodkîn, Anglia, laureat al Premiului Nobel, preşedintele Organizaţiei Pugwash, Martin Kaplan, Elveţia, directorul general al Pugwash, Anghel Balevski, preşedintele Academiei bulgare de Ştiinţe, Alexandr Mi­losevic, membru al Academiei R.S.F. Iugoslavia, Ignacy Maleckî, membru al Prezidiului Academiei polone de Ştiinţe, şi Knut Ipsen- R.F. Germania, rectorul Universităţii Bochum. In încheierea întilnirii a luat cuvîntul tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Cuvîntarea şefului statului român a fost urmărită cu profund interes și subliniată cu aplauze. NIZIUA RECOLTEI", zi de muncă spornică în întreaga agricultură ieșeană Bl Mobilizare masivă la transportarea sfeclei de zahăr ■ în brazdă, din zori şi pînă noaptea, aşa cum se cere acum, pentru terminarea grabnică a arăturilor , însilozările continuă pînă la echilibrarea bazei furajere Cu fiecare zi care trece, lu­crătorii de pe ogoarele jude­ţului nostru înscriu în cronica întrecerii noi fapte de muncă, demne de toată lauda, apro­piind asfel de terminare, mult mai devreme ca în alţi ani, campania de toamnă. Prima­rul comunei Lespezi, M. Iri­­mia, ne-a scris că ţăranii co­operatori de aici au întîmpinat „Ziua recoltei“ cu toate roa­dele culturilor tîrzii depozita­te la locul lor. La porumb au realizat (de pe 500 de hec­tare) o producţie medie de peste 3 tole de kg de boabe la hectar, sarcinile de plan fiind astfel îndeplinite şi depăşite. Bună a fost şi recolta de sfeclă de zahăr cultivată pe 200 de hec­tare, care a fost predată în întregime la baza de recepţie. Hotărîţi să îndeplinească e­­xemplar sarcinile izvorîte din Mesajul adresat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu ţărănimii cooperatiste, lucrătorilor din I.A.S., mecanizatorilor şi spe­cialiştilor, tuturor oamenilor muncii din agricultură cu pri­lejul „Zilei recoltei“, coopera­torii şi mecanizatorii din Les­pezi au consacrat în întregi­me şi ziua de duminică pre­gătirii producţiei următoare. Prin muncă spornică au cinstit sărbătoarea recoltei şi oamenii muncii­ din celelalte unităţi agricole ieşene. La C.A.P. Strunga, toate forţele unităţii au fost concentrate la transportarea sfeclei de zahăr, la culesul fructelor şi la exe­cutarea arăturilor (producţia de porumb a fost pusă în în­tregime la adăpost). Cu auto­camioanele şi cu 40 de atela­je au fost transportate la ba­za de recepţie încă 600 de to­ne de recoltă. La toate punc­tele de lucru s-a asigurat o bună organizare a muncii, ast­fel ca în cîteva zile să fie în­cheiată şi această acţiune. Margareta Aruşti, C. Suficea­­nu, şefi de ferme, au luat mă­suri ca, la reîntoarcere, atela­jele să aducă în unitate tăiţei de sfeclă. în felul acesta, zoo­­tehni­ştii, în frunte cu fermiera Elisabeta Ciumanghel, au pu­tut continua din plin însilo­zările. Gh. Lazăr, preşedintele C.A.P., ne spunea că la cele 11 5 000 de tone de furaje însi­­lozate vor mai fi adăugate în aceste zile încă 2­000. Cu re­alizări deosebite în muncă a fost cinstit Mesajul adresat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu oamenilor muncii din agricultură şi de coopera­torii din Bivolari. Duminică, întreaga suflare a comunei a fost prezentă, după cum ne spunea C. Şalaru, preşedintele unităţii, la transportarea ulti- GH. STEJARU­ (continuare în pag. a 2-a) Acţiuni de masă în judeţul Iaşi, pentru pace şi dezarmare, ca răspuns la mobilizatoarele chemări ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu, la Apelul F.D.U.S. Să fie oprită competiţia nucleară! în corpanele judeţului nostru, ca în întreaga ţară, au avut loc noi adunări şi mitinguri consacrate păcii şi dezarmării. La adunarea din comuna Vînă­­torii, printre vorbitori s-a nu-* mărat şi Cornelia Pintilie, se­cretara comitetului comunal al femeilor, care a spus în faţa sutelor de­­participanţi : „Dorim fierbinte să ni se respecte drep­tul la viaţă şi la pace. Ca ma­me, suntem­ preocupate în cel mai înalt grad de viitorul co­piilor noştri şi susţinem din adîncul inimilor demersurile to­varăşului Nicolae Ceauşescu îndreptate spre oprirea cursului periculos al vieţii politice in­ternaţionale“. Asemenea ei, au vorbit pioniera Gabriela Far­­­­­atu. Ion Voicu, preşedintele comitetului comunal al C.D.U.S., învăţătoarea Maria Kui, alţi re­prezentanţi ai organizaţiilor­ de masă şi ai colectivelor de mun­că. „Apreciem că, prin stăruin­ţă şi responsabilitate, se poate ajunge la un acord la Geneva — a arătat Ion Voicu. De ace­ea, cerem să fie continuate tra­tativele pînă la găsirea unei soluţii de compromis, care ■ să împiedice amplasarea de noi rachete pe continent“. în telegrama adresată tovară­şului Nicolae Ceauşescu, de că­tre participanţi, se spune, în­tre altele : „Ne ridicăm hotărît împotriva înarmărilor, îndeo­sebi a celor nucleare, ne opu­nem oricăror acţiuni care pot periclita pacea, viaţa liberă a popoarelor. Vă asigurăm, mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că vom mun­ci neobosit astfel incit să fim la­ înălţimea cerinţelor perioadei în care ne aflăm, răspunzînd astfel condiţiilor create, grijii cu care partidul şi dumneavoas­tră personal ne înconjuraţi permanent“. Armele nu aduc nici pace, nici securitate “ Asupra popoarelor Europei, a arătat tov. Tudor Ciumală, preşedintele consiliului comu­nal al F.D.U.S., deschizînd mi­tingul sătenilor din comuna Mironeasa, planează ameninţă­tor pericolul unui conflict nu­clear. Nu putem rămîne nepă­sători în faţa acestei situaţii create, ne ridicăm glasul, ală­turi de iubitorii de pace de pretutindeni, pentru ca puteri­le nucleare să pună mai presus de orice interesele supreme ale popoarelor, pacea şi viaţa. In continuare, au vorbit Const. Radu, primarul comunei, Ştefan Şuhan, preşedintele C.A.P., prof. Const. Anghel, directorul coor­donator al şcolilor din comună, Neculai I. Neculai, veteran de război, D-tru Răchită, membru cooperator, Anica Chinan, pre­şedinta comitetului comunal al femeilor. A fost exprimată a­­deziunea deplină a locuitorilor comunei la iniţiativele de pace ale preşedintelui Republicii, ale ţării noastre, s-a cerut guvernelor statelor posesoare de arme nu. (continuare în pag. a 2-a)

Next