Flacăra Iaşului, februarie 1984 (Anul 40, nr. 11606-11630)

1984-02-01 / nr. 11606

Proletari din toate țărileFiniţi-vă! ^5BBB£B8r TM******^****** *TM 525 _» De astăzi, 1 februarie, noi categorii de oameni ai muncii beneficiază de majorarea retribuţiei­ ­.Începânid­ de astăzi, 1 februa­rie, beneficiază de majorarea retribuţiei, aşa cum s-a stabilit pntr-un Decret al Consiliului de S­tat- de anul trecut, noi ca­tegorii de personal muncitor. De astă dată este vorba de per­sonalul muncitor din unităţile indust­riale subordonate Ministe­rului Industriei Uşoare, din u­­nităţile de constru­ţit-montaj, din unităţile industriale subor­donate Ministerului Construcţi­ilor Industriale, din cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea tehnolo­gică, proiectare şi informatică, din unităţile industriale subor­donate Ministerului Industriei Lemnului şi Materialelor de Construcţii. De asemenea, be­neficiază de majorarea retribu­­ţiei, începând de astăzi, şi per­sonalul din direcţiile de dru­muri şi poduri ale Ministerului Transporturilor şi Telecomuni­caţiilor şi direcţiile judeţene de drumuri, din întreprinderile de construcţii, reparaţii şi admi­nistraţie locativa, precum şi din unităţile de construcţii şi vînzare­ a locuinţelor. Astfel, din judeţul Iaşi, primesc, înce­pând de astăzi, retribuţii majo­rate încă peste 58 .000 de oameni ai muncii. Majorarea retribuţiei tarifare se face în medie cu 5—5,5 la su­­tă. O dată cu aceasta se aplică şi creşterea sporului de vechime în aceeaşi unitate, aprobată prin Legea nr. 2 din 1983, spor care ajunge pînă la 15 la sută din retribuţia tarifară (pentru per­sonalul care are peste 20 de ani vechime, în aceeaşi unitate), faţă de 10 la sută, cit a fost pînă în luna trecută. Cîteva exemple vor fi edifi­catoare ÎN INDUSTRIA UŞOARA. O filatoare (sau tricoteră), catego­­ria a IlI-a, treapta a doua de încadrare, a avut pînă acum o.. retribuţie tarifară lunară de 2 009 lei ; de la 1 februarie a­­ceasta va fi de 2 111 lei. Dacă filatoarea respectivă are o ve­chime de peste 20 de ani în a­­ceeaşi unitate („Ţesătura*, de e­­xemplu), sporul de vechime era pînă acum de 201 lei (10 la sută), iar de la 1 februarie va fi de 317 lei (15 la sută). Adunând, rezultă că retribuţia totală va creşte cu 218 lei. In industria textilă, ajutorul de maistru face parte din per­sonalul direct productiv şi este încadrat pe categorii. Astfel, un ajutor de maistru categoria a Vl-a, treapta a doua­, a avut pî­nă în ianuarie o retribuţie de 2 428 de lei, iar din februarie aceasta va spori la 2 571 de lei. în plus, ajutorul de maistru, a­­vînd şi obligaţia de a întreţine utilajele, primeşte şi un spor de V. GHEORGHIU (continuare în pag. a 2-a) Întreprinderea de confecţii din Iaşi — Maistra Drăguţa Datcu, în imagine, controlează calitatea produselor realizate de muncitoarele din subordinea sa Din nou despre magazinele de prezentare ale unităţilor producătoare Şansa oferită de a fi „antene de informaţii“ 9 77 * continuă să fie ignorată. De ce ? Au trecut mai bine de trei luni de cînd sub titlul „Ce (şi cum) prezintă magazinele de... prezentare ?“ („Flacăra Iaşului“ nr. 11 519) formulam critici la a­­dresa unor întreprinderi produ­­cătoare ieşene, în subordinea cărora funcţionează unităţi de prezentare şi v­ânzare a mărfu­rilor proprii. Aşadar, timp su­ficient pentru ca factorii de răs­­pundere vizaţi să confere aces­tor unităţi funcţiile ce au stat la baza înfiinţării lor , economi­ce şi sociale. Altfel spus, ma­gazinele de prezentare au me­nirea să testeze preferinţele cumpărătorilor, să fie instrumen­te de prospectare a cererii de consum şi astfel să ajute la di­­­­recţionarea producţiei, ca struc­tură şi diversificare, conform , nevoilor sociale. Este o şansă oferită producătorilor. Ce măsuri s-au luat între timp ? Cum au reacţionat con­ducerile întreprinderilor în cau­­ză la criticile presei ? Doar con­ducerea întreprinderii de măta­se „Victoria“ a răspuns, preci­­zîndu-ne unele aspecte şi anga­­­jîndu-se că va îmbunătăţi acti­vitatea magazinului „Gioconda“ din str. Lăpuşneanu. Ceea ce s-a şi întâmplat. .Mai multe zile în şir lucrători de la compartimen­tele creaţie-cercetare au adus aici mostre , realizate în atelie­rele de microproducţie, le-au expus şi au completat chestiona­­re, după discuţiile purtate cu diverşi cumpărători. A fost a­­menajată şi o vitrină cu cele mai recente noutăţi ale creato­rilor de la „Victoria“. Gestiona­ra Ana Barnea a deschis un ca­iet, în care consemnează cererea n­esatisfăcută şi cererea pentru produse noi. Deci, se poate ! Dar de ce numai „Victoria“ ? De ce cadrele de conducere ale I.P.M.P. întreprinderii de con­fecţii, U.J.C.M., I.P.S.C.T.M. n-au catadixit să întreprindă măsuri de readucere a magazinelor de prezentare la scopul propus ? Din discuţiile purtate cu fac­tori de răspundere ai unităţi­lor menţionate am ajuns la con­cluzia că unii nu ştiu care este rolul acestor magazine , ce şi cum să prezinte ce aspect tre­buie să aibă o astfel de unitate. Am rămas surprins cînd şeful serviciului desfacere de la în­treprinderea de confecţii — M. Ailoaie — care răspunde şi de bunul mers al magazinului de prezentare, a spus : „Prin aceas­tă UNITATE COMERCIALA (s.n.) trebuie să vindem şi stocu­rile de mărfuri... fără desface­re“. Curioasă optică , ceea ce a refuzat să contracteze comerţul — pentru că-i demodat — se a­­duce la... magazinul de prezen­tare propriu. Aici, aceste pro­duse se clădesc într-o magazie — blocînd-o — şi gata — în în­treprindere nu mai există măr­furi nevandabile ! în această si­tuaţie este normal ca respon­sabila magazinului, Eugenia Va­­siliu, să declare­: „Magazia este mică şi arhiplină. Unde să mai aşezăm mărfurile recent primi­te ?“. Asta nu justifică însă lipsa unui colţ al noutăţilor — deşi noutăţi sunt — şi nici a consem­nărilor privind solicitările clien­ţilor. Nimic nu s-a făcut nici la „Moldoplast“ al I.P.M.P. Ing. Barbu Ciubară, şeful serviciu­lui desfacere, preconiza desfiin­ţarea magazinului : „Noi ştim şi fără magazin ce doresc con­sumatorii“. Ne exprimăm îndoia­la că tovarăşul inginer ştie pre­­ferinţele cumpărătorilor. Dacă lucrurile ar sta aşa, butoaiele. IO­AN ŞCHIOPU (continuare în pag. a 2-a) Ieri au continuat Convorbirile dintre tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi delegaţia de partid şi guvernamentală a Uniunii Sovietice Marţi, la sediul Comitetului Central al Partidului Comunist Român, au continuat convorbirile dintre tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, şi delegaţia de partid şi guvernamentală a Uniunii Sovietice, condusă de tova­răşul A. A. Gromîko, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri şi mi­nistrul afacerilor externe al U.R.S.S. Au luat parte membrii celor două delegaţii. In cadrul convorbirilor s-a efectuat un larg schimb de pă­reri în legătură cu unele probleme ale situaţiei internaţionale actuale, ale întăririi conlucrării româno-sovietice pe arena mon­dială în lupta pentru reducerea confruntării dintre state, pen­tru oprirea cursei înarmărilor şi trecerea la dezarmare, în pri­mul rînd la dezarmare nucleară, pentru rezolvarea pe cale po­litică a stărilor de conflict şi război, pentru reluarea şi conso­lidarea cursului politicii de destindere, colaborare, securitate şi pace în Europa şi în lume. In pag. a 4-a — Vizita delegaţiei de partid şi guvernamentale a Uniunii Sovietice la întreprin­derea „23 August“ din Capitală­­ --------------• - ---------------­ Adunarea generală de la C.A.P. Ciorteşti ş Pe primul plan, cane de sporire a rodniciei pamb­lniii H în 1983, un bilanţ bogat, în ciuda condiţiilor clima­tice vitrege H Cu hotărîrea de a obţine în acest alt pro­ducţii record în toate sectoarele H Numeroase propu­neri valoroase prind deja viaţa Cooperatorii din Ciorteşti au încheiat activitatea anului 1983 cu un beneficiu de peste un mi­lion de lei. Şi darea de seamă şi participanţii la dezbateri au arătat că, faţă de prevederile planului, ce s-a obţinut este foarte puţin. Este foarte puţin pentru că la majoritatea cul­turilor nu s-au realizat recol­tele stabilite. Singurele produc­ţii mai răsărite au fost de 4 200 de kg de porumb ştiuleţi la hectar şi 22 de tone la sfecla de zahăr. „Faţă de anii din ur­mă, ne spunea I. Turiceanu, inginerul şef al C.A.P., saltul este mare, dar faţă de baza materială de care dispunem în prezent este puţin“. Cert este că atît în adunările pe ferme, cit şi în adunarea generală pe C.A.P., cooperatorii, mecaniza­torii, specialiştii şi-au manifes­tat hotărîrea de a traduce in viaţă în mod exemplar sarci­nile trasate de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU în ve­derea obţinerii unor producţii record în toate sectoarele de activitate. în acest sens au fost făcute multe propuneri deose­bit de valoroase care au şi în­ceput să prindă viaţă. Marea majoritate vizează fondul fun­ciar pe care cooperatorii, în­treaga suflare a comunei sînt hotărîţi­ să-l facă mult mai rod­nic. După cum se ştie, cea mai mare parte a terenurilor C.A.P. ,se află în perimetrul-etalon, organizat în această zonă în lu­mina indicaţiilor date de tova­răşul Nicolae Ceauşescu cu pri­lejul vizitei de lucru la Staţiu­nea de cercetări pentru comba­terea eroziunii solului de la Pe­­rieni — Vaslui, în cadrul aces­tui perimetru, lucrătorii de la I.E.E.L.I.F. desfăşoară deja am­ple acţiuni de îmbunătăţiri funciare în vederea transfor­mării dealurilor de aici, supuse eroziunii, intr-o grădină înflo­ritoare. Chiar în apropierea satului de centru, în ultima vreme, un deal a fost organizat în agroterase. Cooperatorul Mi­­hai Constantin a propus ca a­­ceste agroterase să fie fertili­zate imediat cu îngrășăminte naturale pentru a li se spori rodnicia. Propunerea se mate­rializează. După adunarea ge­nerală, conducerea unităţii a mobilizat numeroase atelaje la transportarea " gunoiului de grajd pe această suprafaţă care totalizează 42 de hectare. Tot la mai buna gospodărire a fon­dului funciar s-a referit şi coo­peratorul Vasile Şerban din Crasna. De exemplu, din tota­lul de peste 2 200 de hectare si­tuate în pantă,­­1 200 de hectare sunt protejate ariiierozional, cu benzi înierbate, „în primăvara care vine, a propus vorbitorul, să terminăm­ această acţiune şi pe restul de 980 de hectare“. Cum benzile sunt trasate, nu rămîne decit să fie luate mă­suri pentru însămînţarea lor. Unii vorbitori s-au referit la necesitatea sporirii productivi­tăţii pajiştilor naturale pentru că unitatea are şi sector zoo­tehnic, iar recentul program u­­nic de creştere a producţiei a­­gricole şi în gospodăriile ţără­neşti impune să se acţioneze cu fermitate pentru sporirea pro­ducţiei de furaje pe toate căi­le. De la ferma de ovine au fost obţinute în 1983 producţii bune, sarcinile de plan fiind îndeplinite şi depăşite atît la lapte, cit şi la lina. Producţia de lină a atins 4,5 kg, în me­die, pe oaie tunsă. Nicolae Ban­ga a susţinut ca la punctul Şer­­beşti să se treacă de pe acum, cu forţele proprii, la executa­rea unor canale care să colec­teze apele de pe versanţi. ,,în felul acesta, spunea el, vor fi GH. STEJARU (continuare în pag. a 2-a) . .________________________— • - ------------­ în paginile 2—3 t V Şcoala şi viaţa \ V Cronica lunii ianuarie Evenimente interne\ ____ (

Next