Flacăra Iaşului, martie 1984 (Anul 40, nr. 11631-11657)
1984-03-01 / nr. 11631
Troletarî din toate ţările, uniţi-vă! Organ al Comitetului judeţean laşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean I Anul XL — Nr. 11 631 Joi, 1 martie 1984 4 pagini — 50 bani Disciplina şi calitatea se condiţionează reciproc, cum sunt ele respectate un procesul de producţie ? Specificul fabricaţiei întreprinderii de prelucrare a maselor plastice Iaşi cere asigurarea unui flux continuu procesului de producţie, aceasta fiind o importantă condiţie, a obţinerii eficienţei sporite, a unei calităţi superioare. Neajunsurile în aprovizionarea cu materii prime,întîmpinate de unitatea ieşeană şi la începutul acestui an, au avut ca atare repercusiuni negative asupra ritmului de lucru. Pozitiv rămîne, totuşi, faptul că producţia marfă expediată partenerilor interni si externi, intens solicitată şi în această perioada, a întrunit condiţiile de calitate cerute, neînregistrîndu-se recla- ------------•maţii în acest sens. an",nim,rnnnl~'v Este, fără îndoială, un rezultat obţinut cu eforturi lăudabile, depuse de întregul colectiv, în sensul aplicării în practică a programelor stabilite de conducerea partidului şi statului nostru, a indicaţiilor date la recenta şedinţă a Comitetului Politic Executiv, cu privire la ridicarea nivelului tehnic şi calitativ al producţiei, la întărirea disciplinei tehnologice şi de muncă în toate sectoarele economiei naţionale. n raidul întreprins aici zilele trecute ne-am putut convinge de amplitudinea acestor măsuri într-una din secţiile care au avut condiţii să lucreze în „...pe continuu“, fiind asigurată baza tehnico-materială necesară. Este vorba despre secţia I de prelucrare a polietilenei, unde ne însoţeşte ing. Mihai Scutaru, şef de atelier pe tură. Remarcăm, astfel, ca fapt pozitiv, întărirea asistenţei tehnice în fiecare schimb, evidenţa mai bună a producţiei obţinute zilnic, afişarea instrucţiunilor de lucru, reactualizate, o mai bună prezenţă a personalului muncitor la orele de program. In acelaşi timp, am reţinut faptul că maşinile şi instalaţiile pot fi mai bine supravegheate, astfel incit calitatea produselor finite să crească şi mai mult, pentru a putea vorbi despre o disciplină tehnologică cu adevărat exemplară. Am ajuns la această concluzie consultînd, de pildă, fişele de evidenţă o produc...—ţiei pe schimburi de la două locuri de muncă : instalaţia de corpuri suflate şi moderna maşină „Rotalux“. Luînd ca reper cantitatea de deşeu raportat la volumul producţiei pe ture, la ambele locuri de muncă am constatat variaţii importante. Nu am izbutit să aflăm însă de la operatorii chimişti Const. Budeanu şi respectiv Valeria Vararu cifra exactă a procentului de deşeu admis prin tehnologie. „Dar la noi nu există deşeu, deoarece totul se reintroduce în circuit“, ţine să precizeze însoţitorul nostru. Se introduce, e drept, dar cu cheltuială suplimentară de muncă şi energie electrică, fără a mai socoti şi uzura utilajelor ! Cum se poate reduce procentul de deșeu, chiar admis de M. CIOBOTARU (continuare în pag. a 3-a) Raidla I anchetă .P.M.P. I.P.A. Calitatea produselor riguros controlată La întreprinderea de piese auto din Iaşi, zestrea tehnică pusă la dispoziţia compartimentului de control al realităţii s-a îmbogăţit cu noiaparate moderne, de mare precizie. Intre acestea se numără maşina de măsurat lungimi, un defectoscop ultrasonic, un aparat pentru verificarea durităţii metalului, precum şi altele, necesare verificării aparatelor de măsură şi control şi a sculelor, dispozitivelor şi verificatoarelor. Aparatele menţionate sporesc sensibil gradul de fineţe a analizelor de laborator, contribuind la îmbunătăţirea calităţii produselor. De asemenea, o dată cu darea în exploatare a noii clădiri a laboratorului, s-au creat condiţii optime pentru activitatea de metrologie, economisindu-se, pe această cale, importante fonduri băneşti, alocate pînă în prezent acestor verificări, care erau efectuate de terți. Prin reproiectare — economii de materiale Aproape 15 la sută din economiile de materiale obţinute de colectivul de oameni ai muncii de la întreprinderea de prelucrare a lemnului Iaşi sunt consecinţele reproiectării unor produse şi tehnologii, pe de o parte, şi ale înlocuirii unor materiale tradiţionale cu altele, mai rezistente şi mai funcţionale, pe de altă parte. Astfel, după cum ne informa ing. Aurora Roşea, şeful atelierului de proiectare din unitate din secţia a IlI-a reducerea consumului de masă lemnoasă prin croit s-a diminuat substanţial, ca urmare a introducerii unor utilaje noi, cum sunt ferăstraiele-panglică, ce permit urmărirea mai exactă a conturului pieselor, trasat anticipat, precum şi prin înlocuirea tehnologiei de decupare a unor piese cu cea de curbare, însemnate economii de materiale s-au obţinut, de asemenea, prin introducera unor materiale noi în locul celor tradiţionale, aşa cum este cazul plăcilor aglomerate lemnoase (PAL) caşerate, în locul cherestelei, şi a unor adezivi indigeni în locul altora, din import ----------------- - - ----------------------- Iarnă în strada Păcurari Adunarea generală de la I. A. S. Popricani Dacă anul trecut a fost puţin rodnic, aceasta nu s-a datorat numai condiţiilor climatice vitrege In anul 1983, I.A.S. Popricani a înregistrat rezultate economice şi financiare slabe. Obţinerea unor producţii mici, cu cheltuieli mari, atît în sectorul vegetal, cit şi în cel zootehnic, s-a soldat, în final, cu pierderi substanţiale. Adunarea generală a oamenilor muncii a analizat cu multă răspundere cauzele care au determinat astfel de rezultate, participanţii la dezbateri demonstrînd că la baza acestora au stat, în mare măsură, cauzele subiective. Aşa se şi explică de ce vorbitorii, dînd dovadă de multă exigenţă, de mult spirit critic şi autocritic, au vorbit deschis despre propriile lipsuri, fără a ocoli totuşi greutăţile întîmpinate, pentru a se putea netezi astfel calea spre producţii sporite în toate sectoarele de activitate, spre înfăptuirea sarcinii trasate de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU la Consfătuirea de lucru de la C.C. al P.C.E. din decembrie anul trecut, pe probleme de agricultură, ca Întreprinderile agricole de stat să devină grabnic model de organizare şi productivitate. In lumina acestor cerinţe Gh. Biliuţă, Gh. Bordeianu, I. Cobzac, I. Mangalagiu C. Hodoroabă, P. Grigore, Rodica Pietrosu, Maria Ciocan D. Florea, Gh. Pintilie au dat răspuns multor neajunsuri manifestate în activitatea economico-financiară din 1983. S-a arătat, de exemplu, că nu peste tot a fost gospodărit cum se cuvine fondul funciar. In multe ferme s-a mai făcut simţită risipa de pămînt care a tras greu în balanţa pierderilor. De asemenea, nu s-a muncit cu răspundere pentru materializarea programului de fertilizare. Din această cauză au rămas nefolosite circa 150 000 de tone de gunoi de grajd, în timp ce unitatea a investit mari sume de bani în procurarea îngrăşămintelor chimice. S-a vorbit şi despre condiţiile climatice nefavorabile ale anului trecut. Este adevărat că în 1983 au existat condiţii climatice mai grele, dar participanţii la dezbateri au fost cu toţii de acord că tocmai în asemenea condiţii trebuia să se asigure buna funcţionare a sistemelor de i. GH. STEJARU (continuare în pag. a 2-a) Xiii.niui scuter Eugen Uaj de la I.M.M.R. Paşcani, fruntaş in producţie din atelierul sculărie o • Mărţişoare le nesimţite, zăpada se topeşte. Ieri, ciţiva fulgi îndrăzneau spre pămint, parcă fără vlagă. O brunetă unduitoare ca însuşi jocul fulgilor de nea întindea buchetul de ghiocei pe care-l ţinea în mină spre steluţele coborîte, şi steluţele se transformau în boabe de rouă. Ghioceii s-au dovedit mai puternici... Adiea primăvară. Astăzi este intîi de martie, astăzi oferim celor dragi mărţişoare al căror loc nu poate fi decit lingă inimi, căci din inimi sint date. Astăzi sintem mai buni, pentru că se anunţă o nouă primăvară, chiar dacă astronomic ne grăbim. Sintem mai buni, şi mai veseii, fi mai încrezători în noi, în destinul pe care ni-l făurim.. Să dăruim mărţişoa- re rostind gîndurile noastre de iubire, iubire pentru fi- inţele dragi, iubire pentru soare, viaţă, cer senin. Ieri, cîţiva fulgi zglobii să- i rulau pămîntul şi apoi dis- i păreau în adîncuri ca să se alăture altora, mai harnici, şi să se transforme în seva dătătoare de sfîntă pîine. Vor veni poate alţi fulgi de nea, se vor înfrăţi cu brazdele, dar în văzduh se simte adiere de primăvară... ’ S-o primim şi pe ea cu stră- moşescul obicei românesc. E întîi de martie, vine, vine ? primăvara! » SILVIU COSTINESCuJl