Flacăra Iaşului, iunie 1984 (Anul 40, nr. 11709-11734)
1984-06-01 / nr. 11709
BIBLOTECA Cf:N | RAL A.' UNIVEr$|*A*A .ML HMIW^SCU* IA$I Proletar din toate laillev'unul-vaf organ al Comitetului judeţean laşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Anul XL — Nr. 11 709 Vineri, 1 iunie 1984 ! 4 pagini 50 bani _____ în pagina a 4-a ^ ^ _ f 11 Orientul Mijlociu \ m Sport ) ■ Da, păcii ! Nu, armelor nucleare ! ■ ALGER — încheierea Congresului O.S.P.A.A. 81 MOSCOVA — întîlnire Konstantin Cernenko — Todor Jivkov ! în spiritul sarcinilor trasate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu Acordul global, aplicat diferenţiat, în funcţie de specificul producţiei Importanţa noului sistem de retribuire, acordul global, a fost subliniată din nou de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU la plenara Consiliului Naţional al Oamenilor Muncii, ca un mijloc eficient de întărirea spiritului de muncă, de disciplină, specific clasei muncitoare, pentru asigurarea venituriltor proprii, cit şi pentru creşterea generală a avuţiei naţionale. In acest spirit, la Întreprinderea de maşini-agregat şi maşini-unelte speciale, rezultatele obţinute în urma aplicării acoridului global sunt analizate lună d de lună, căutîndu-se cele mai potrivite forme de a-l aplica,astfel ca veniturile oamenilor anuncii de toate categoriile să sporească concomitent cu dezvoltarea producţiei, cu înregistrarea unei rentabilităţi mai ridicate şi satisfacerea promptă acerinţelor beneficiarilor. O primă constatare este aceea că aplicarea principiului deretribuire în acord, global duce îla creşterea mai accentuată a productivităţii muncii. Dacă în perioada ianuarie—aprilie 1983 (cînd nu se aplica acordul global), acest indicator a fost depăşit cu numai 0,6 la sută, faţă de nivelul planificat, în perioada ianuarie—aprilie a.c., prevederile, deşi sporite, au fost depăşite cu 2,8 la sută. De asemenea, trebuie să remarcăm economiile de metal (18 tone), de energie electrică (108 MW), pe primele patru luni, în raport cu consumurile normate, mult reduse faţă de anul trecut. în Din experienţa I.M A.M. S. aceste condiţii, cheltuielile materiale la 1 000 de lei producţie marfă au fost şi ele reduse sub nivelul planificat. Aplicarea acordului global a dus la întărirea disciplinei, la creşterea răspunderii pentru îndeplinirea normelor şi îmbunătăţirea calităţii. Pentru maşinile şi utilajele livrate în acest an nu s-a primit nici o reclamaţie, iar numărul celor care nu-şi realizează integral normele a scăzut la 3,3 la sută, această situaţie întîlnindu-se la un număr de tineri, care abia au terminat cursurile de pregătire profesio---------------------a * -----------nală. Absenţele nemotivate, lucrul de proastă calitate au fost sancţionate pînă la desfacerea contractului de muncă (au fost peste 30 de asemenea cazuri de la începutul anului şi pînă acum), ceea ce a contribuit, împreună cu activitatea politico-educativă, la întărirea climatului de ordine, disciplină şi răspundere. Rezultatele sunt concludente şi sub raportul indicelui de retribuire, în medie, pe întreprindere, cîştigul mediu a fost de 109,3 la sută în primul trimestru al anului. Avantajele acordului global sunt puse mai bine în evidenţă dacă ne referim la formaţiile de lucru. Iată, de exemplu, formaţia nr. 112, coordonată de maistrul Vasile Răileanu (sculărie), în luna aprilie, fondul de retribuire planificat a fost de 36 791 de lei pentru 20 de muncitori. Din diferite motive (concedii medicale, concedii de odihnă) au lucrat efectiv numai 17 muncitori, dar prin V. GHEORGHIU (continuare în pag. a 2-a) -------------------------------------- • • ------------------------------------- Iași. Imagine din bulevardul „30 Decembrie“ foto : i. stratulat . s ~ 1 IUNIE - Ziuainternaţională a copilului ! Foto : Ionel Bordeianu în fiecare sector. In fiecare unitate, grijă maximă pentru reuşita campaniei agricolei Vremea neprielnică nu justifică decît parţial întîrzierea lucrărilor legumicole ■ în cooperativele agricole din Podu Iloaiei, Trifeşti ş.a. bat pasul pe foc şi lucrările din solarii, deşi acolo... nu plouă B Indiferent de vreme, plantările în cimp trebuie terminate obligatoriu în citeva zile B Neglijarea producerii răsadurilor se răzbună Actuala campanie agricolă constituie şi pentru lucrătorii din legumicultura un examen dificil. într-adevăr, ploile abundente, însoţite de vînturi puternice, iar, pe alocuri, şi de grindină, au dat destul de furcă oamenilor muncii din acest secator, în ciuda vremii capricioase însă în cele mai multelocuri puţinul timp prielnic a fost folosit la maximum, astfelcă lucrările de sezon sunt la zi, în salariile cooperativelor agricole din Şipote, Prisăcani, Miroslava, Gorban, Ţibăneşti ş.a. culturile arată cum nu se poate mai frumos şi dau garanţia unor recolte bogate. La C.A.P. Şipote, de exemplu, s-au aplicat deja în spaţiile protejate trei paştie şi tot atîtea irigări şi tratamente contra bolilor şi dăunătorilor, iar tomatele sîunt în întregime palisate şi copilite. Din păcate, mai avem şi ferme legumicole care nu fac cinste judeţului. Salariile C.A.P. Podu Iloaiei sunt la şosea, aşa că oricine îşi poate da seama că ele n-au încăput pe mîini bune. Nici în spaţiile protejate ale Cooperativei agricole din Trifeşti culturile nu sunt îngrijite cum se cuvine. în aceeaşi stare au fost găsite şi salariile de la C.A.P. Tîrgu Frumos cu prilejul unui control efectuat nu demult din iniţiativa Comitetului judeţean de partid. Zilele trecute am constatat însă cu satisfacţie că între timp situaţia s-a schimbat aici radical. Cum a fost posibilă o schimbare aşa de rapidă ? „Numai mobilizînd la prăşit sau alte acţiuni şi cooperatori din alte ferme“ , ne-a lămurit M. Moruzi, şeful fermei legumicole. Aceasta este, de altfel,soluţia care se impune peste tot unde legumicultorii nu fac faţă sarcinilor. Iar treburi în acest sector sunt tot mai multe, mai ales că de acum se pune din ce în ce mai acut şi problema întreţinerii culturilor din grădini. Nu este încheiat, din păcate,nici capitolul plantărilor în contar deşi termenul de finalizare a acestei acţiuni a trecut. Inginerul Claudiu Ghebea, directorul I.L.F., atrage atenţia asupra faptului că pînă la începutul săptămînii viitoare nu C. GREGORIAN (continuare în pag. a 2-a) Mi t.J—__ ,_.. ...*....i...... .................... FLORILE Pe cit de trecătoare şi nestatornice sint primele virste ale omului, pe atit rămin ele de neuitat, transformindu-se peste ani, pentru fiecare dintre noi, in ficţiune şi nostalgie şi dobîndind aură de mit, de poveste. Pentru cei mici, edenul copilăriei de astăzi apare ca ceva firesc, fericirea lor fiind o responsabilitate uriaşă ce şi-o asumă partidul, statul, părinţii, întreaga societate. Virsta de aur, in zilele noastre, îşi are timbrul propriu al inocenţei şi tandreţei, intr-o lume care străbate palpitante aventuri cosmice şi terestre şi unde ştiinţa şi cunoaşterea au atins cuhni nebănuite, menite să modifice contururile universului. Şi dacă o trăsătură eternă a celei dinţii etape a vieţii este şi a fost visarea, in prezent setea de descoperiri, zborul întraripat al gîndului, cutezanţele cele mai generoase îşi au un temei al împlinirilor, o reală bază de lansare. Există în fiecare copil un filon de preţ în stare pură, un farmec şi o ingenuitate ce au nevoie doar de prelucrare, de un strop de poezie, de acel aliaj delicat denumit simplu iubire ocrotitoare, sentiment duios în stare să mute munţi şi să modeleze suflete. Accesul celor 4 000 000 de copii ai patriei noastre la invăţămîntul de toate gradele, gratuitatea asistenţei sociale şi sanitare, majorarea alocaţiilor de stat, numărul mereu spo- rit de locuri în cămine,1 ta j bere şi colonii, activităţile r din cercurile pioniereşti sint I tot atîtea daruri de care se i bucură vlăstarele fragile de i astăzi, pe care le vrem vi- I guroşii arbori de mîine, des- tinaţi să perpetueze suprema i frumuseţe a neamului. J Intr-o lume unde goana demenţială a înarmărilor a- l meninţă cu spectrul uciderii ? pînă şi ultimul fir de iarbă, sub o boltă brăzdată de norii i dezlănţuiţi de egoismul şi ne- 1 păsarea capetelor înfierbîn- tate, lipsite pînă şi de ele- l mentorul simţ de conservare a speţei, glasurile milioane- l lor de oameni, de pe întreaga Terră, se ridică în apărarea copilului. Numeroase statis- tici internaţionale atrag aten-ţia că, printre victimele cursei înarmărilor, aflată în competiţia cu cea a subdez- voltării, se găsesc şi milioa- re ne de copii, muguri gingaşi, frustraţi de raza speranţei. Este un motiv în plus pen- tru ca la acest început de vară luminoasă, la întîiul de 1 iunie, să ne exprimăm toţi, de pretutindeni, credinţa că nimic nu va putea macula vreodată albul pur al copilă- riei, mai sidefiu decit fulgul- reu de zarzăr înflorit, mai fosforescent ca zăpezile, mai curat decit petala de crin. ELENA PIETRARU ]