Flacăra Iaşului, iulie 1984 (Anul 40, nr. 11735-11760)

1984-07-01 / nr. 11735

FLACARA­­ASULUI------------­ La Iaşi, ca in întreaga ţară, deplină aprobare şi profundă satisfacţie faţă de hotărîrea Plenarei C.C. al P.C.R. cu privire la realegerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu In funcţia supremă de secretar general al partidului Telegrame adresate tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Comuniştii, toţi oamenii muncii din judeţul Iaşi au primit cu profundă satisfacţie, entuziasm şi deplină aprobare hotă­­rîrea Plenarei C.C. al P.C.R. privind realegerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu în funcţia supremă de secretar general al partidului la Congresul al XlII-lea al Partidului Comunist Român. Prin numeroase telegrame adresate conducătorului partidului şi statului se dă glas acestor simţăminte, convin­gerii profunde că reînvestirea celui mai iubit şi stimat fiu al poporului nostru în cea mai înaltă funcţie de partid oferă ga­ranţia dezvoltării şi înfloririi pe mai departe a patriei, se ex­primă hotărîrea colectivelor ieşene de muncă de a obţine noi succese în cinstea măreţelor evenimente din viaţa ţării. „Comuniştii, toţi oamenii mun­cii din cetatea industriei şi cul­turii — Iaşi — au luat cunoş­tinţă cu neţărmurită bucurie şi «nîndrie patriotică — se spune în telegrama Comitetului muni­cipal de partid — de hotărîrea recentei Plenare a Comitetului Central de a propune Congresu­lui al XlII-lea ca in funcţia su­premă de secretar general al P.C.R. să fiţi reales dumneavoas­tră, mult stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, fiul cel mai iubit şi devotat al naţiunii ro­mâne, personalitate eminentă a lumii contemporane. Realegerea dumneavoastră, mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae­ Ceauşescu, in inalta funcţie de secretar general al Partidului Comunist Român, ar reprezenta, se arată mai depar­te în telegramă, chezăşia însăşi a înfăptuirii neabătute a Pro­gramului partidului, a hotărîri­­lor ce vor fi adoptate la Con­gresul al XlII-lea, a mersului ascendent al României pe dru­mul libertăţii şi progresului, al socialismului şi comunismului“. După ce se arată că oamenii muncii de pe marea platformă a C.­­.G. Iaşi se alătură istoricei h­otărîri a Plenarei C. C. al P.C.R. din 27 iunie 1984, cu pri­vire la realegerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu în suprema funcţie din partid, în telegrama colectivului de muncă de aici se reliefează : „Puternic mobilizaţi de entuziasmul unanim care a caracterizat lucrările plenarei, cei peste 8 000 de oameni ai muncii din combinatul nostru, ctitorie a iniţiativei dumnea­voastră, participă cu însufleţi­re la traducerea în fapte a pre­ţioaselor indicaţii şi sarcini pe care ni le-aţi dat cu ocazia vizi­tei de lucru din septembrie 1982 în judeţul Iaşi. Cu acest prilej vă raportăm că, sub conduce­rea comitetului de partid, co­lectivul nostru de muncă a reu­şit să devanseze punerea în funcţiune a unor obiective din sectoarele calde, concretizate într-o capacitate de peste 200 000 de tone oţel lichid, creîndu-se astfel posibilitatea acoperirii ne­cesarului de piese turnate şi forjate de performanţă“. „Comuniştii, oamenii muncii din oraşul Paşcani, se spune în­­tr-o altă telegramă, asemenea întregului nostru popor, au luat cunoştinţă cu deosebită satis­facţie şi legitimă mîndrie pa­triotică de hotărîrea Plenarei C.C. al P.C.R. cu privire la re­alegerea dumneavoastră, mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, în funcţia supremă de secretar general al Partidu­lui Comunist Român. Sîntem conştienţi că realegerea celui mai iubit fiu al poporului ro­mân, genial strateg revoluţio­nar, ctitor al României moder­ne, eminent conducător al parti­dului şi statului, reprezintă che­zăşia înfăptuirii neabătute a Programului partidului, a isto­ricelor hotărîri ce vor fi adop­tate de Congresul al XlII-lea pentru ridicarea României pe trepte tot mai înalte de civili­zaţie şi progres“. „Alături de întregul partid şi popor — se arată în telegrama Comitetului comunal de partid Ruginoasa —, dăm glas dorinţei noastre arzătoare şi a voinţei neclintite de a vă avea mereu în fruntea naţiunii noastre, a­­vînd convingerea că aceasta constituie un puternic factor de întărire a unităţii şi coeziunii partidului, al încrederii şi ade­ziunii întregului popor la poli­tica internă şi internaţională a partidului şi statului nostru, la înfăptuirea exemplară a hotă­­rîrilor istorice ce vor fi adop­tate de Congresul al XlII-lea al Partidului Comunist Român“. Intr-o altă telegramă, cea a cadrelor didactice şi studenţilor de la Institutul politehnic Iaşi, se spune : „Tineretul studios, toţi oamenii şcolii îşi exprimă calda recunoştinţă pentru con­tribuţia dumneavoastră excep­ţională la conturarea unui mo­del românesc al învăţămîntului, model care, vizînd temeinica in­tegrare cu cercetarea şi produc­ţia, a creat largi perspective dezvoltării în continuare a şco­lii, educării elevilor şi studen­ţilor în spiritul muncii şi al va­lorilor patriei. Propunerea realegerii dumnea­voastră la Congresul al XlII-lea al partidului în funcţia supre­mă de secretar general al Parti­dului Comunist Român ilustrea­ză unitatea strînsă, indestructi­bilă a întregii naţiuni în jurul partidului, voinţa fermă a po­porului nostru de a urma cu credinţă şi devotament pe con­ducătorul încercat al partidului şi statului, întruchipat exemplar în persoana dumneavoastră“. Sesiunea Consiliului popular al judeţului laşi (urmare din pag. I) *­­ Beneficiind, astfel, din plin de grija permanentă acordată de conducerea partidului şi statului nostru ridicării ponderii secto­rului zootehnic in producţia a­­gricolă a ţării, judeţului laşi i s-au alocat an de an mari fon­duri de investiţii pentru refa­cerea pajiştilor şi creşterea ran­damentului lor productiv. Nu­mai in ultimii 13 ani s-au exe­cutat la Iaşi, din fondurile cen­trale ale st­atului, lucrări de combatere a eroziunii solului, fertilizări şi reînsâminţări pe o suprafaţă de 14 873 hectare de­­păşune, lucrări care însumează :17 milioane de lei. Paralel cu aceste lucrări în complex, au subliniat vorbitorii, s-au reali­zat numeroase acţiuni pentru defrişarea arboreţilor şi pentru eliminarea excesului de umidi­tate de pe păşunile situate pe terenuri joase. A crescut, în a­­celaşi timp, preocuparea consi­liilor populare orăşeneşti şi co­munale, a unităţilor agricole şi a crescătorilor de animale pen­tru efectuarea lucrărilor de în­treţinere şi curăţire a pajiştilor, pentru fertilizarea acestor su­prafeţe cu îngrăşăminte chimice ■şi naturale, pentru o exploata­re şi o păşunare mai raţionale. ■Drept urmare, a crescut produc­tivitatea unor întinse suprafe­ţe de fîneaţă şi păşune, unită­ţile agricole şi crescătorii de a­­nimale au beneficiat de cantităţi tot mai mari de masă verde şi tie­fin. Apreciind rezultatele bune ob­ţinute pînă în prezent, expune­rea şi participanţii la dezbateri au insistat îndelung, în spirit critic şi autocritic, asupra nea­junsurilor care se mai manifes­tă în această activitate. S-a ară­tat că unele obiective şi lucrări au fost realizate doar parţial sau cu mare întîrziere, o serie de pajişti nu au fost întreţinute şi exploatate în mod raţional, ceea ce a contribuit la degrada­­­rea lor. Efectul distructiv a fost accentuat de ieşirea animalelor la păşunat înainte de termen sau pe vreme ploioasă, de ne­­realizarea lucrărilor de între­ţinere simple, la îndemîna ori­cui. De asemenea, au fost făcu­te numeroase propuneri pentru îmbunătăţirea şi exploatarea pajiştilor naturale, pentru ridi­carea productivităţii acestor te­renuri care ocupă 25 la sută din suprafaţa arabilă a judeţului nostru. Sesiunea a adoptat, apoi, pe articole,­­proiectul de hotărîre înscris la primul punct al ordi­nii de zi. In continuare, sesiunea a a­­probat proiectul de hotărîre privind alegerea tovarăşei Vio­rica Chirilă ca judecător la Ju­decătoria lași și a ratificat de­­c­iziile emise de Comitetul exe­cutiv al Consiliului popular ju­deţean în intervalul de timp scurs de la ultima sesiune. Au fost aprobate temele de studiu şi control ale comisiilor perma­nente ale Consiliului popular judeţean pentru semestrul II 1984. Tovarăşa deputat Maria Chi­­riac, vicepreşedinte al Comitetu­lui executiv al Consiliului popu­lar judeţean, a prezentat rapor­tul privind modul de îndeplini­re a Hotărîrii nr. 8/1980 a Con­siliului popular al judeţului Iaşi privind asigurarea stării de să­nătate a populaţiei. In încheierea dezbaterilor, a luat cuvîntul tovarăşul Leonard Constantin, care a subliniat sarcinile complexe care revin organelor locale ale puterii şi administraţiei de stat, unităţilor agricole şi întreprinderii judeţe­ne de specialitate pentru înfăp­tuirea exemplară a obiectivelor prevăzute în programul judeţean de îmbunătăţire şi exploatare a pajiştilor şi a insistat asupra necesităţii îndeplinirii politicii partidului şi statului nostru în domeniul sănătăţii şi al creşte­rii demografice. • • Noi linii de tramvai S-au încheiat lucrările de montare a liniilor de tramvai de pe traseul Gara centrală Iași — Moara de Foc — Canta, rea­­lizîndu-se încă 6 km de cale simplă. Noua cale de tramvaie a fost predată pentru probe tehnologice in devans cu aproa­pe 9 luni de zile faţă de data planificată. O asemenea realizare a fost posibilă prin concentrarea ma­jorităţii mijloacelor de transport şi utilajelor I.J.T.L. şi ale I.G.C.L., cît şi a forţei de mun­că umană necesară. Liniile de tramvai au fost montate pe o fundaţie solidă din piatră spar­tă, pe dale comprimate din be­ton armat. De remarcat faptul că s-au scos din partea carosa­bilă conductele de canalizare, apă, gaze, electrice şi telefoni­ce, care au fost pozate sub spa­ţiile verzi create, asigurînd ast­fel trăinicia întregii artere de comunicaţie. După cum am fost informaţi de conducerea I.J.T.L., pe noile linii de tramvai se va prelungi traseul nr. 2 (Zona industrială — Podu Roș — Podul de piatră — Gara centrală — străpunge­rea Silvestru — Moara de Foc — Canta) și într-o perspectivă apropiată se vor prelungi și tra­seele de tramvai nr. 3 și 7. După terminarea probelor tehnologice de reglare a staţiilor de alimen­tare cu energie electrică, a în­crucişărilor de linii şi a macazu­rilor, care vor dura cîteva zile, tramvaiele, vor începe să circule fluent, asigurînd transportul populaţiei din zonele Păcurari şi. .industrială. Fiecare lucrare agricolă la timp şi în bune condiţii! Apropierea secerişului, încă un motiv pentru a grăbi strînsul furajelor HI In stadiu avansat cu recoltarea fîneţelor naturale, îrt ciuda vremii ploioase ■ La cooperativele agricole din Grajduri, Ţibana ş.a. cosaşii nu dau nici acum semne de grabă I. Zile în care locul tuturor mijloacelor de trans­port trebuie să fie la căratul nutreţurilor Pe mil de importante sînt pra­­şilele pentru viitoarea recoltă, pe atît de hotărîtor este strînsul furajelor pentru producţia zoo­tehnică din iarna care vine. E adevărat că în acest an cîmpul oferă mai multe nutreţuri ca oricînd, dar tot atît de adevărat este că ploile dese din actuala campanie le­ expun ca niciodată pierderilor şi deprecierilor. Toc­mai avînd în vedere aceste con­diţii­­climatice, Comitetul jude­ţean de partid a indicat să se facă tot ce se poate, pentru ca din bogata recoltă de furaje să nu se irosească nimic. In acest spirit se şi acţionează de altfel în cele mai multe locuri. Cu toa­tă vremea umedă din ultima perioadă în asociaţiile zootehni­ce din Paşcani, Gropniţa, Hol­­boca, Movileni, cooperativele a­­gricole din Ţigănaşi, Mogoşeşti, Lungani, Brăieşti, Ciurea, Lun­ca, Vlădeni, Şipote, ca şi în des­tule alte unităţi, cantităţile din parcurile de depozitare a furaje­lor au crescut şi continuă să crească mereu. Numai in secto­rul zootehnic al C.A.P. Ţigănaşi, de exemplu, şirele de fin clădite în acest sezon însumează aproa­pe 800 de tone. Trebuie să spu­nem că aici cositul fîneţelor na­turale se apropie de sfîrşit, în prezent grosul forţelor fiind an­gajat la transportul recoltei. Toate mijloacele unităţii, dar în primul rînd atelajele, au acum numai această destinaţie. După cum ne spunea inginerul P. Das­­călu, preşedintele C.A.P., se vor asigura necondiţionat cel puţin 3 tone de fin pentru fiecare va­că, aşa cum s-a stabilit. Aseme­nea gospodari mai avem, desi­gur, în judeţ. Trebuie apreciat cum se cuvine faptul că, in ciu­da condiţiilor climatice dificile din această­ primăvară, în nu­meroase unităţi recoltarea fîne­ţelor a avansat într-un ritm ra­pid. Paralel cu strîngerea finu­lui, unii crescători de animale (de pildă, cei de la A.E.I. Paş­cani, Rediu, Holboca) au pus şi însemnate cantităţi de nutreţuri la siloz. Nici de această dată nu putem spune, insă, numai lucruri bu­ne despre modul cum se acţio­nează pentru consolidarea bazei furajere. Cite ceva în această direcţie s-a făcut, e drept, şi la C.A.P. Ţibana. Dacă însă recol­tarea fîneţelor cultivate a decurs in bune condiţii, nu la fel s-a procedat şi la cele naturale. în­tîrzieri serioase sînt îndeosebi în şes unde cositul a fost tără­gănat, chipurile, din cauza ex­cesului de umiditate. E drept că aici mai există şi ochiuri de apă, dar mai sînt şi destule grin­duri unde se putea intra foarte bine cu coasele. Şi cea mai bună dovadă este că vecinii de la Tungujei, care au fîneaţă în a­­ceeaşi zonă, au început s-o re­colteze pe porţiuni, aşa cum fac toţi bunii gospodari. Pe de altă parte, la Ţibana n-a fost declanşat nici cositul ierbii din cele 70 de hectare e livadă, pentru care conducerea C.A.P. (preşedinte, Gh. Şipoteanu, vice­preşedinte, M. Apostol) nu are absolut nici o scuză. O producţie bună au în acest an şi fîneţele Cooperativei agri­cole din Grajduri. Păcat, însă, că, deşi nu era recoltată decit circa jumătate din întreaga su­prafaţă, aici nu se aflau zilele trecute decit cîţiva cosaşi. De asemenea, majoritatea finului dat jos se afla în brazde sau căpiţe, de unde rezultă că nici mijloacele de transport nu fu­seseră din plin folosite. N. Pe­­troşel, inginerul şef al C.A.P., a asigurat că se vor lua toate măsurile pentru a se lichida ră­mânerile­ în urmă şi ar fi, desi­gur, numai în interesul unităţii să se întîmple aşa. Deficienţe mai mult sau mai puţin grave se întîlnesc, de alt­fel, în mai toate zonele judeţu­lui. Surprinde neplăcut făptui că unele neglijenţe legate­ de strînsul furajelor se constată şi în unităţi în care zootehnia are veche tradiţie. Este şi cazul A.E.I. Bălţaţi unde o bună parte din recolta de lucernă aştepta deunăzi chiar în vecinătatea grajdurilor să fie ridicată şi de­pozitată, fără ca I. Ursache şi L. Onuţă, directorul unităţii, şi, respectiv, şeful fermei de pro­ducere­­ a furajelor, să ia vreo măsură în acest sens. Asemenea situaţii se cer re­mediate urgent nu numai aici, ci pretutindeni unde mai există. Iar intervenţiile se cuvin să fie cu atît mai grabnice cu cit în curînd va începe secerişul păioaselor, adică cea mai pre­santă campanie agricolă a anu­lui. Să facem, deci,­ ca pînă la strîngerea plinii să punem la adăpost și ultimul fir de nutreț. C. GREGORIAN Omagiu celor care slujesc tehnica de vîrf (urmare din pag. sporite eforturi creatoare pentru îndeplinirea planului,­ înnoirea continuă a producţiei şi îmbu­nătăţirea mai accentuată a cali­tăţii. Dotarea cu tehnica cea mai modernă, perfecţionarea or­ganizării, creşterea continuă a nivelului de calificare fac ca unităţile ieşene din construcţia de maşini să realizeze şi un in­dice ridicat de productivitate a muncii. Industria constructoare de maşini din judeţul nostru li­vrează turbine de 13,5 MW, pentru hidrocentrale, utilaje pentru construcţii şi lucrări te­­rasiere (centrale de beton, auto­­screpere, autogredere etc.), uti­laje, piese şi subansamble pen­tru metalurgie, ma­şini-unelte pentru dotarea sculăriilor, scu­le, aparate de măsură şi control, instalaţii pentru comunicaţii la mari distanţe, care intră în do­tarea navelor maritime şi flu­viale etc. Totodată, oţelăria e­­lectrică de la Combinatul de utilaj greu realizează toată ga­ma de oţeluri cerute în con­strucţia de maşini. Unităţile ieşene din această ramură sunt tot mai prezente pe piaţa externă cu produse de înaltă calitate, contribuind la­­creşterea prestigiului internaţio­nal al industriei româneşti. In această primă parte a anului în­treprinderile respective şi-au în­deplinit în ansamblu contractele cu beneficiarii externi, iar I.M. „Bucium“ a depăşit şi planul, ca urmare a unei adaptări mai operative la cerinţele benefi­ciarilor externi. Sărbătorirea Zilei constructo­rilor de maşini are în acest an o semnificaţie deosebită. Se îm­plinesc 40 de ani de la victoria revoluţiei de la 23 August, care a deschis era edificării socialis­mului în ţara noastră, şi care a acordat industriei constructoare de maşini un rol de primă mă­rime. Muncitorii şi specialiştii din această ramură au răspuns cu cinste sarcinilor încredinţate de partid şi se­ angajează să în­deplinească şi de acum înainte programul de dezvoltare econo­­mico-socială a patriei. întregul nostru popor îi priveşte cu dra­­goste şi stimă, şi astăzi, de ziuai lor, le aduce omagiul binem­eg­­ritat.

Next