Flacăra Iaşului, iulie 1984 (Anul 40, nr. 11735-11760)
1984-07-01 / nr. 11735
FLACARAASULUI------------ La Iaşi, ca in întreaga ţară, deplină aprobare şi profundă satisfacţie faţă de hotărîrea Plenarei C.C. al P.C.R. cu privire la realegerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu In funcţia supremă de secretar general al partidului Telegrame adresate tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Comuniştii, toţi oamenii muncii din judeţul Iaşi au primit cu profundă satisfacţie, entuziasm şi deplină aprobare hotărîrea Plenarei C.C. al P.C.R. privind realegerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu în funcţia supremă de secretar general al partidului la Congresul al XlII-lea al Partidului Comunist Român. Prin numeroase telegrame adresate conducătorului partidului şi statului se dă glas acestor simţăminte, convingerii profunde că reînvestirea celui mai iubit şi stimat fiu al poporului nostru în cea mai înaltă funcţie de partid oferă garanţia dezvoltării şi înfloririi pe mai departe a patriei, se exprimă hotărîrea colectivelor ieşene de muncă de a obţine noi succese în cinstea măreţelor evenimente din viaţa ţării. „Comuniştii, toţi oamenii muncii din cetatea industriei şi culturii — Iaşi — au luat cunoştinţă cu neţărmurită bucurie şi «nîndrie patriotică — se spune în telegrama Comitetului municipal de partid — de hotărîrea recentei Plenare a Comitetului Central de a propune Congresului al XlII-lea ca in funcţia supremă de secretar general al P.C.R. să fiţi reales dumneavoastră, mult stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, fiul cel mai iubit şi devotat al naţiunii române, personalitate eminentă a lumii contemporane. Realegerea dumneavoastră, mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, in inalta funcţie de secretar general al Partidului Comunist Român, ar reprezenta, se arată mai departe în telegramă, chezăşia însăşi a înfăptuirii neabătute a Programului partidului, a hotărîrilor ce vor fi adoptate la Congresul al XlII-lea, a mersului ascendent al României pe drumul libertăţii şi progresului, al socialismului şi comunismului“. După ce se arată că oamenii muncii de pe marea platformă a C..G. Iaşi se alătură istoricei hotărîri a Plenarei C. C. al P.C.R. din 27 iunie 1984, cu privire la realegerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu în suprema funcţie din partid, în telegrama colectivului de muncă de aici se reliefează : „Puternic mobilizaţi de entuziasmul unanim care a caracterizat lucrările plenarei, cei peste 8 000 de oameni ai muncii din combinatul nostru, ctitorie a iniţiativei dumneavoastră, participă cu însufleţire la traducerea în fapte a preţioaselor indicaţii şi sarcini pe care ni le-aţi dat cu ocazia vizitei de lucru din septembrie 1982 în judeţul Iaşi. Cu acest prilej vă raportăm că, sub conducerea comitetului de partid, colectivul nostru de muncă a reuşit să devanseze punerea în funcţiune a unor obiective din sectoarele calde, concretizate într-o capacitate de peste 200 000 de tone oţel lichid, creîndu-se astfel posibilitatea acoperirii necesarului de piese turnate şi forjate de performanţă“. „Comuniştii, oamenii muncii din oraşul Paşcani, se spune într-o altă telegramă, asemenea întregului nostru popor, au luat cunoştinţă cu deosebită satisfacţie şi legitimă mîndrie patriotică de hotărîrea Plenarei C.C. al P.C.R. cu privire la realegerea dumneavoastră, mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, în funcţia supremă de secretar general al Partidului Comunist Român. Sîntem conştienţi că realegerea celui mai iubit fiu al poporului român, genial strateg revoluţionar, ctitor al României moderne, eminent conducător al partidului şi statului, reprezintă chezăşia înfăptuirii neabătute a Programului partidului, a istoricelor hotărîri ce vor fi adoptate de Congresul al XlII-lea pentru ridicarea României pe trepte tot mai înalte de civilizaţie şi progres“. „Alături de întregul partid şi popor — se arată în telegrama Comitetului comunal de partid Ruginoasa —, dăm glas dorinţei noastre arzătoare şi a voinţei neclintite de a vă avea mereu în fruntea naţiunii noastre, avînd convingerea că aceasta constituie un puternic factor de întărire a unităţii şi coeziunii partidului, al încrederii şi adeziunii întregului popor la politica internă şi internaţională a partidului şi statului nostru, la înfăptuirea exemplară a hotărîrilor istorice ce vor fi adoptate de Congresul al XlII-lea al Partidului Comunist Român“. Intr-o altă telegramă, cea a cadrelor didactice şi studenţilor de la Institutul politehnic Iaşi, se spune : „Tineretul studios, toţi oamenii şcolii îşi exprimă calda recunoştinţă pentru contribuţia dumneavoastră excepţională la conturarea unui model românesc al învăţămîntului, model care, vizînd temeinica integrare cu cercetarea şi producţia, a creat largi perspective dezvoltării în continuare a şcolii, educării elevilor şi studenţilor în spiritul muncii şi al valorilor patriei. Propunerea realegerii dumneavoastră la Congresul al XlII-lea al partidului în funcţia supremă de secretar general al Partidului Comunist Român ilustrează unitatea strînsă, indestructibilă a întregii naţiuni în jurul partidului, voinţa fermă a poporului nostru de a urma cu credinţă şi devotament pe conducătorul încercat al partidului şi statului, întruchipat exemplar în persoana dumneavoastră“. Sesiunea Consiliului popular al judeţului laşi (urmare din pag. I) * Beneficiind, astfel, din plin de grija permanentă acordată de conducerea partidului şi statului nostru ridicării ponderii sectorului zootehnic in producţia agricolă a ţării, judeţului laşi i s-au alocat an de an mari fonduri de investiţii pentru refacerea pajiştilor şi creşterea randamentului lor productiv. Numai in ultimii 13 ani s-au executat la Iaşi, din fondurile centrale ale statului, lucrări de combatere a eroziunii solului, fertilizări şi reînsâminţări pe o suprafaţă de 14 873 hectare depăşune, lucrări care însumează :17 milioane de lei. Paralel cu aceste lucrări în complex, au subliniat vorbitorii, s-au realizat numeroase acţiuni pentru defrişarea arboreţilor şi pentru eliminarea excesului de umiditate de pe păşunile situate pe terenuri joase. A crescut, în acelaşi timp, preocuparea consiliilor populare orăşeneşti şi comunale, a unităţilor agricole şi a crescătorilor de animale pentru efectuarea lucrărilor de întreţinere şi curăţire a pajiştilor, pentru fertilizarea acestor suprafeţe cu îngrăşăminte chimice ■şi naturale, pentru o exploatare şi o păşunare mai raţionale. ■Drept urmare, a crescut productivitatea unor întinse suprafeţe de fîneaţă şi păşune, unităţile agricole şi crescătorii de animale au beneficiat de cantităţi tot mai mari de masă verde şi tiefin. Apreciind rezultatele bune obţinute pînă în prezent, expunerea şi participanţii la dezbateri au insistat îndelung, în spirit critic şi autocritic, asupra neajunsurilor care se mai manifestă în această activitate. S-a arătat că unele obiective şi lucrări au fost realizate doar parţial sau cu mare întîrziere, o serie de pajişti nu au fost întreţinute şi exploatate în mod raţional, ceea ce a contribuit la degradarea lor. Efectul distructiv a fost accentuat de ieşirea animalelor la păşunat înainte de termen sau pe vreme ploioasă, de nerealizarea lucrărilor de întreţinere simple, la îndemîna oricui. De asemenea, au fost făcute numeroase propuneri pentru îmbunătăţirea şi exploatarea pajiştilor naturale, pentru ridicarea productivităţii acestor terenuri care ocupă 25 la sută din suprafaţa arabilă a judeţului nostru. Sesiunea a adoptat, apoi, pe articole,proiectul de hotărîre înscris la primul punct al ordinii de zi. In continuare, sesiunea a aprobat proiectul de hotărîre privind alegerea tovarăşei Viorica Chirilă ca judecător la Judecătoria lași și a ratificat deciziile emise de Comitetul executiv al Consiliului popular judeţean în intervalul de timp scurs de la ultima sesiune. Au fost aprobate temele de studiu şi control ale comisiilor permanente ale Consiliului popular judeţean pentru semestrul II 1984. Tovarăşa deputat Maria Chiriac, vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, a prezentat raportul privind modul de îndeplinire a Hotărîrii nr. 8/1980 a Consiliului popular al judeţului Iaşi privind asigurarea stării de sănătate a populaţiei. In încheierea dezbaterilor, a luat cuvîntul tovarăşul Leonard Constantin, care a subliniat sarcinile complexe care revin organelor locale ale puterii şi administraţiei de stat, unităţilor agricole şi întreprinderii judeţene de specialitate pentru înfăptuirea exemplară a obiectivelor prevăzute în programul judeţean de îmbunătăţire şi exploatare a pajiştilor şi a insistat asupra necesităţii îndeplinirii politicii partidului şi statului nostru în domeniul sănătăţii şi al creşterii demografice. • • Noi linii de tramvai S-au încheiat lucrările de montare a liniilor de tramvai de pe traseul Gara centrală Iași — Moara de Foc — Canta, realizîndu-se încă 6 km de cale simplă. Noua cale de tramvaie a fost predată pentru probe tehnologice in devans cu aproape 9 luni de zile faţă de data planificată. O asemenea realizare a fost posibilă prin concentrarea majorităţii mijloacelor de transport şi utilajelor I.J.T.L. şi ale I.G.C.L., cît şi a forţei de muncă umană necesară. Liniile de tramvai au fost montate pe o fundaţie solidă din piatră spartă, pe dale comprimate din beton armat. De remarcat faptul că s-au scos din partea carosabilă conductele de canalizare, apă, gaze, electrice şi telefonice, care au fost pozate sub spaţiile verzi create, asigurînd astfel trăinicia întregii artere de comunicaţie. După cum am fost informaţi de conducerea I.J.T.L., pe noile linii de tramvai se va prelungi traseul nr. 2 (Zona industrială — Podu Roș — Podul de piatră — Gara centrală — străpungerea Silvestru — Moara de Foc — Canta) și într-o perspectivă apropiată se vor prelungi și traseele de tramvai nr. 3 și 7. După terminarea probelor tehnologice de reglare a staţiilor de alimentare cu energie electrică, a încrucişărilor de linii şi a macazurilor, care vor dura cîteva zile, tramvaiele, vor începe să circule fluent, asigurînd transportul populaţiei din zonele Păcurari şi. .industrială. Fiecare lucrare agricolă la timp şi în bune condiţii! Apropierea secerişului, încă un motiv pentru a grăbi strînsul furajelor HI In stadiu avansat cu recoltarea fîneţelor naturale, îrt ciuda vremii ploioase ■ La cooperativele agricole din Grajduri, Ţibana ş.a. cosaşii nu dau nici acum semne de grabă I. Zile în care locul tuturor mijloacelor de transport trebuie să fie la căratul nutreţurilor Pe mil de importante sînt praşilele pentru viitoarea recoltă, pe atît de hotărîtor este strînsul furajelor pentru producţia zootehnică din iarna care vine. E adevărat că în acest an cîmpul oferă mai multe nutreţuri ca oricînd, dar tot atît de adevărat este că ploile dese din actuala campanie le expun ca niciodată pierderilor şi deprecierilor. Tocmai avînd în vedere aceste condiţiiclimatice, Comitetul judeţean de partid a indicat să se facă tot ce se poate, pentru ca din bogata recoltă de furaje să nu se irosească nimic. In acest spirit se şi acţionează de altfel în cele mai multe locuri. Cu toată vremea umedă din ultima perioadă în asociaţiile zootehnice din Paşcani, Gropniţa, Holboca, Movileni, cooperativele agricole din Ţigănaşi, Mogoşeşti, Lungani, Brăieşti, Ciurea, Lunca, Vlădeni, Şipote, ca şi în destule alte unităţi, cantităţile din parcurile de depozitare a furajelor au crescut şi continuă să crească mereu. Numai in sectorul zootehnic al C.A.P. Ţigănaşi, de exemplu, şirele de fin clădite în acest sezon însumează aproape 800 de tone. Trebuie să spunem că aici cositul fîneţelor naturale se apropie de sfîrşit, în prezent grosul forţelor fiind angajat la transportul recoltei. Toate mijloacele unităţii, dar în primul rînd atelajele, au acum numai această destinaţie. După cum ne spunea inginerul P. Dascălu, preşedintele C.A.P., se vor asigura necondiţionat cel puţin 3 tone de fin pentru fiecare vacă, aşa cum s-a stabilit. Asemenea gospodari mai avem, desigur, în judeţ. Trebuie apreciat cum se cuvine faptul că, in ciuda condiţiilor climatice dificile din această primăvară, în numeroase unităţi recoltarea fîneţelor a avansat într-un ritm rapid. Paralel cu strîngerea finului, unii crescători de animale (de pildă, cei de la A.E.I. Paşcani, Rediu, Holboca) au pus şi însemnate cantităţi de nutreţuri la siloz. Nici de această dată nu putem spune, insă, numai lucruri bune despre modul cum se acţionează pentru consolidarea bazei furajere. Cite ceva în această direcţie s-a făcut, e drept, şi la C.A.P. Ţibana. Dacă însă recoltarea fîneţelor cultivate a decurs in bune condiţii, nu la fel s-a procedat şi la cele naturale. întîrzieri serioase sînt îndeosebi în şes unde cositul a fost tărăgănat, chipurile, din cauza excesului de umiditate. E drept că aici mai există şi ochiuri de apă, dar mai sînt şi destule grinduri unde se putea intra foarte bine cu coasele. Şi cea mai bună dovadă este că vecinii de la Tungujei, care au fîneaţă în aceeaşi zonă, au început s-o recolteze pe porţiuni, aşa cum fac toţi bunii gospodari. Pe de altă parte, la Ţibana n-a fost declanşat nici cositul ierbii din cele 70 de hectare e livadă, pentru care conducerea C.A.P. (preşedinte, Gh. Şipoteanu, vicepreşedinte, M. Apostol) nu are absolut nici o scuză. O producţie bună au în acest an şi fîneţele Cooperativei agricole din Grajduri. Păcat, însă, că, deşi nu era recoltată decit circa jumătate din întreaga suprafaţă, aici nu se aflau zilele trecute decit cîţiva cosaşi. De asemenea, majoritatea finului dat jos se afla în brazde sau căpiţe, de unde rezultă că nici mijloacele de transport nu fuseseră din plin folosite. N. Petroşel, inginerul şef al C.A.P., a asigurat că se vor lua toate măsurile pentru a se lichida rămânerile în urmă şi ar fi, desigur, numai în interesul unităţii să se întîmple aşa. Deficienţe mai mult sau mai puţin grave se întîlnesc, de altfel, în mai toate zonele judeţului. Surprinde neplăcut făptui că unele neglijenţe legate de strînsul furajelor se constată şi în unităţi în care zootehnia are veche tradiţie. Este şi cazul A.E.I. Bălţaţi unde o bună parte din recolta de lucernă aştepta deunăzi chiar în vecinătatea grajdurilor să fie ridicată şi depozitată, fără ca I. Ursache şi L. Onuţă, directorul unităţii, şi, respectiv, şeful fermei de producere a furajelor, să ia vreo măsură în acest sens. Asemenea situaţii se cer remediate urgent nu numai aici, ci pretutindeni unde mai există. Iar intervenţiile se cuvin să fie cu atît mai grabnice cu cit în curînd va începe secerişul păioaselor, adică cea mai presantă campanie agricolă a anului. Să facem, deci, ca pînă la strîngerea plinii să punem la adăpost și ultimul fir de nutreț. C. GREGORIAN Omagiu celor care slujesc tehnica de vîrf (urmare din pag. sporite eforturi creatoare pentru îndeplinirea planului, înnoirea continuă a producţiei şi îmbunătăţirea mai accentuată a calităţii. Dotarea cu tehnica cea mai modernă, perfecţionarea organizării, creşterea continuă a nivelului de calificare fac ca unităţile ieşene din construcţia de maşini să realizeze şi un indice ridicat de productivitate a muncii. Industria constructoare de maşini din judeţul nostru livrează turbine de 13,5 MW, pentru hidrocentrale, utilaje pentru construcţii şi lucrări terasiere (centrale de beton, autoscrepere, autogredere etc.), utilaje, piese şi subansamble pentru metalurgie, maşini-unelte pentru dotarea sculăriilor, scule, aparate de măsură şi control, instalaţii pentru comunicaţii la mari distanţe, care intră în dotarea navelor maritime şi fluviale etc. Totodată, oţelăria electrică de la Combinatul de utilaj greu realizează toată gama de oţeluri cerute în construcţia de maşini. Unităţile ieşene din această ramură sunt tot mai prezente pe piaţa externă cu produse de înaltă calitate, contribuind lacreşterea prestigiului internaţional al industriei româneşti. In această primă parte a anului întreprinderile respective şi-au îndeplinit în ansamblu contractele cu beneficiarii externi, iar I.M. „Bucium“ a depăşit şi planul, ca urmare a unei adaptări mai operative la cerinţele beneficiarilor externi. Sărbătorirea Zilei constructorilor de maşini are în acest an o semnificaţie deosebită. Se împlinesc 40 de ani de la victoria revoluţiei de la 23 August, care a deschis era edificării socialismului în ţara noastră, şi care a acordat industriei constructoare de maşini un rol de primă mărime. Muncitorii şi specialiştii din această ramură au răspuns cu cinste sarcinilor încredinţate de partid şi se angajează să îndeplinească şi de acum înainte programul de dezvoltare economico-socială a patriei. întregul nostru popor îi priveşte cu dragoste şi stimă, şi astăzi, de ziuai lor, le aduce omagiul binemegritat.