Flacăra Iaşului, august 1984 (Anul 40, nr. 11761-11785)

1984-08-01 / nr. 11761

PAGINA A­ll-A ­2 La clubul Combinatului de fibre sintetice din Iaşi, in organizarea Comitetului jude­ţean Iaşi al fe­meilor şi a comi­siei de femei din combinat, a avut loc o întîlnire cu veterani din cel de-al doilea răz­boi mondial. Cu acest prilej au fost reliefate luptele şi jertfele armatei ro­mâne, contribuţia I României la înfrîn- I gerea Germaniei hitleriste, realiză­­­­rile poporului nos- I tru în cele patru­­ decenii de viaţă li- I berâ, marile succe­se inaugurate de I Congresul al IX­­I iea al partidului, e­­­­poi­ă în care, sub I conducerea tovarâ-Işului N­icolae Ceauşescu, cel mai I strălucit fiu al iu­­­­ţiuiţii, revoluţionar­­ şi patriot înflăcă­trat, personalitate proeminentă a con-­­ tem­poraneităţii, au­­ fost obţinute cele I mai mari realizări I din întreaga istorie multimilenară a I patriei. . Eg Sub genericul • „Lupta maselor­­ populare, sub con­­­­ducerea partidului,­­ pentru înfăptuirea­­ revoluţiei din Au- J gust 1 I94 şi «­dific­i­larea socialismului in România“, la şi poli­, a avut­ loc un simpozion în cadrul căruia acti­vişti de partid şi de stat, în prezen­ţa unui numeros public, au făcut o amplă trecere în revistă a marilor înfăptuiri din anii construcţiei socia­lismului în ţara noastră. Şi în comuna Scobinţi a avut loc o evocare istorică susţinută de cadre didactice de la şcoala din localita­te, evocare închi­nată eroilor care s-au jertfit pentru apărarea gliei stră­moşeşti, moment care a oferit tine­rilor şi pionierilor de aici posibilita­tea întîlnirii şi cu veterani ai luptelor pentru eliberarea ţării, cand le-au în­făţişat vibrante i­­magini ale bătăliei pentru înfrîngerea hitlerismului. „ La biblioteca Casei de cultură a sindicatelor din Iaşi s-a deschis o expoziţie de carte social-politică, în care sunt reunite lucrări ce ilustrea­ză luptele duse pe aceste meleaguri pentru eliberarea patriei, participa­­rea maselor popu­lare, la înfăptuirea revoluţiei din Au­gust 1944 şi la edi- f­­icarea socialismu-­­­­ui in patria noas­tră. î­a Consiliul mu­nicipal al Orga­n­i- i zaţiei pionierilor şi­­ Biblioteca judeţea­nă „Gh. Asachi“ au­­ organizat, la sediul acesteia din urmă,­­ un complex de ma-­­ nifestări dedicate zilei de 23 August.­­ A fost prezentată expunerea „23 Au­gust — treaptă de aur în istoria mile­nară a patriei“, de către cercetătorul dr. Ion Saizu, de la Institutul de isto­rie şi arheologie ,.A. D. Xenopol“, s-au vizitat expozi­ţia de artă plastică a pionierilor din municipiu, „Sub lumină de August“, şi cea de carte so­­cial-politică, a a­­vut loc un concurs „Cine ştie cîştigă“ pe tema „Poporul — eroul adevărat şi veşnic al istoriei noastre“ ; la aceas­tă din urmă mani­festări­ au partici­pat echipajele u­­nităţilor de pio­nieri de la şcolile nr. 2, 4, 11, 11, 16, 19,­ 21, 23, 24 şi de la Liceul „Gh­ibră­­ileanu“; în ordine­, pe primele trei locuri s-au clasat echipajele şcolilor nr. 16, 6 şi 4. Manifestări consacrate zilei de 23 August I.M.C. - o veritabilă „fabrică de case“ (urmare din pag. 1) obţinerea celor mai bune rezul­tate in direcţia îmbunătăţirii calităţii produselor. Un sprijin substanţial privind înnoirea producţiei, respectarea parame­trilor calitativi l-a acordat şi îl acordă şi colectivul de spe­cialişti ai Filialei de cercetare şi proiectare pentru industria materialelor de construcţii de pe lingă I.M.C. Recent, printr-o co­laborare fructuoasă, s-a reuşit să se asimileze în producţie un nou produs : bloc cu scaune ba­­zaltică pentru centralele atomo­­electrice.­­ Concomitent cu ridicarea ca­lităţii producţiei, oamenii de la I.M.C. au acţionat pentru creş­terea productivităţii muncii şi reducerea consumului de ener­gie electrică şi combustibil. Nu­mai în perioada­ anilor 1980— 1984, productivitatea muncii a crescut cu 40 la sută, existînd reale posibilităţi de dublare a acestui indicator pînă în 1990. Prin îmbunătăţirea tehnologiilor de fabricaţie s-a reuşit să se reducă consumul de abur teh­nologic de 5 ori, iar acum se consumă cu 2,5 ori mai puţin gaz metan faţă de proiectul ini­ţial. Datorită perfecţionării cunoş­tinţelor profesionale, colectivul de oameni ai muncii de la I.M.C. participă nu numai la programul de construire­ a lo­cuinţelor. Ei contribuie şi la realizarea altor programe prio­ritare, cum ar fi, de pildă, cel al dezvoltării agriculturii, prin executarea unor platforme de evacuare a dejecţiilor în zooteh­nie, dale, tuburi ceramice, ele­mente de structură pentru pos­turile trafo în irigaţii ş.a. Dar cite nu s-au realizat în 15 ani de muncă la I.M.C. ! Mai ales oamenii s-au realizat. Iată, în acest an, urmează cursurile Li­ceului de construcţii 57 de lu­crători ; 37 sunt studenţi la Fa­cultatea de construcţii ; alţii vor deveni in curînd maiştri. Toţi urmează exemplul fruntaşilor din prima generaţie : Valeriu Dupu, Gh. Năstase, I. Bîrgâoa­­nu, C-tin Ipate, I. Negoiţă, Ro­­dica şi Alexandru Semăn, Gh. Ursu şi alţii. --------- - - -------­ Noutăţi editoriale NIKO IAHIEL — Sociologie­ şi ştiinţă, c­uvînt înainte de Ion Dragan, Editura Politică, col. „Idei contemporane“ ; KRINDTI­­ŞA ŞTEFANESCU, ION KU­­CAK­EANU — Dreptul comerţ ci­vil internaţional, Editura Di­dactică şi Pedagogică; MAR­CEL ROŞCULEŢ — Analiza matematică, ediţia a patra, E­­ditura Didactică şi Pedagogică * VALERIU NOVACU­ — Teoria cuantică a t­impurilor, Editura Tehnică ; DAN MILCOVEANU — Geotermia şi petrolul. Teorie şi aplicaţii, Editura Facla ; CONSTANTIN CAULSTRU şi COL. — Tehnologia îngrăşămin­telor minerale, vol. I îngrăşă­minte]«' azotoase, tem­a „Tehno­logie chimică“, Editura Tehnică; •ŞTEFAN ISPAS, DUMITRU PSUNARIU, FLORE­A TUŢĂ — Cosmosul — laborator şi uzină pentru viitorul omenirii, Editu­ra Tehnică; CONSTANTIN STAN — Nopţi de trecere, ro­­man, Editura „Cartea bob­ânea-­­­că ; SIMION REBEA — Loc-mri­­ și legende * vrii vene, _Editura­­ Stsort-turism­, col.^jLocUri și k*- ] genile“. * 1983 — 1984, ui an şcolar rodnic Pentru formarea multilaterală a personalităţii elevilor — S-a încheiat încă un an şcolar, desfăşurat sub semnul celor două mari evenimente din viaţa poporului nostru : aniver­sarea a 40-a a zilei Eliberării şi Congresul al XIII-lea al parti­dului. Cum apreciaţi rezultatele obţinute în procesul instructiv­­educativ la sfîrşitul anului şco­lar 198­3—1984 ? — Considerăm că rezultatele­ obţinute la învăţătură, avînd în vedere principalii indicatori, se situează la un nivel superior a­­nului trecut. Astfel, procentul de promovabilitate la clasei I­­I șI V,III este de 95,5 pe judeţ. Nu­mărul elevilor corijenţi a scă­zut, ceea ce reflectă o activitate didactică susţinută şi individua­lizată. S-au obţinut, de aseme­nea, rezultate foarte bune la concursurile pe obiecte şi me­serii ; la faza naţională au fost prezenţi 321 de elevi din judeţul Iaşi, care s-au întors cu 273 de premii şi menţiuni. Examenele de bacalaureat au demonstrat şi ele o temeinică pregătire a ab­solvenţilor, în licee ca : pedago­gic, „Emil Racoviţă“, „M. Emi­­nescu, industriale nr. 2 şi 3, „TeimoLm ", din linian, „C. Bur­că" Paşcani, de informatică, e­­conomică­ nr. 1 şi 2, de artă, promovarea fiind integrală. Si­gur, mai sî­nt elevi cu lacune în pregătire, cu o exprimare de­fectuoasă (lucruri observabile şi la examenele de treaptă), dar, Dialog cu prof. DOMINICA MURGOCT, inspector general al Inspectoratului şcolar judeţean în ansamblu, s-a constatat o creştere a interesului pentru învăţătură. — Aceasta presupune şi o creştere a conştiinţei elevilor, a părinţilor, triste­le în care şcoala s-a implicat cu respon­sabilitate ... — Acţiunile de educaţie poli­tico- ideologică, cultural-artisti­­că­ şi sportivă a copiilor au ur­mărit formarea multilaterală a personalităţii lor prin realizarea unei game diversificate de ac­tivitap, care sa răspundă cerin­ţelor formulate in documentele­ de partid, dar şi intereselor specifice vîrstelor. Sub egida Festivalului naţional „Ciitarea României“, au fost organizaţii numeroase acţiuni educative ca­re, corelate cu activităţile i­mi­cen­te­ de informare politică, edu­caţie patriotică şi civică, în contextul colaborării mai sinu­se cu organizaţiile de tineret şi copii, cu familia, au asigurat întărirea ordinii şi disciplinei, au stimulat interesul şi dragos­tea pentru muncă temeinică, perseverentă, au contribuit la dezvoltarea lor armonioasă. Ac­tivitatea din cele peste 2 000 de cercuri cu tematică politico­­ideologică, tehnico-ştiinţifică şi culturală, din cele mai bine de 3 000 de formaţii artistice pre­zente la manifestările din Fes­tivalul „Ciitarea României“ constituie o grăitoare mărturie a participării conştiente a ero­vilor la propria lor formare. Totodată, conducerile de şcoli, cadrele didactice au acţionat pentru formarea gîndirii econo­mice, a spiritului de gospodări­re , dorim să subliniem că an­gajamentul economic anual, la nivelul judeţului, este îndepli­nit deja în proporţie de 85 la sută. Adăugăm participarea e­­levilor la acţiunile de gospodă­rire a localităţilor, prezenţa lor la lucrările agricole şi pe lotu­rile şcolare etc. Rezultatele obţinute in anul şcolar 1983—1984, a căror sinte­ză am făcut-o aici ■ ne mobili­zează spre o muncă mai sporni­că, pentru permanentizarea u­­nei calităţi superioare în întrea­ga noastră activitate, aşa cum o cere conducerea partidului, așa cum o cere societatea noas­tră socialistă. Dialog consemnat •Ie SILVIU COSTINESCU Trece vara și unii tot n-au terminat de transportat final (urmare din pag. 1) ndeza zilnică planificată la seceriş (urmare «rin pag. 1) tru îndeplinirea şi depăşirea ritmului de lucru planificat. In acest scop trebuie folosită din plin, cu toate combinele în lanuri, fiecare clipă bună de lucru. Aceasta şi datorită fap­tului că norii de ploaie se tot învîrt deasupra ogoarelor noas­tre. Să facem din fiecare zi a acestei săptămîni o zi-record la recoltarea griului. Totodată, trebuie impulsionate şi cele­lalte lucrări care urmează după seceriş unde se constată deja decalaje destul de mari, întrebăm pe preşedinte. „Cum să nu, ni se răspunde. Avem şi o să-l cărăm". Cînd, nu ni s-a precizat. Şi nici ce se va căra mai intii, finul care se strică sau paiele care trebuie luate repede de pe mirişti pen­tru a se putea executa ogoa­rele de vară. Cert este că pro­blema finului a fost şi este ne­glijată. Duminică, una din pu­ţinele zile în care ne-a plouat, n-am văzut nici un car încăr­cat cu fin în drum spre baza furajeră. Numai cite o tonă să fi transportat fiecare atelaj in ziua respe­tivă și tot în­semna ceva (ni s-a spus că în comună există circa 40 de a­­telaje). Mult fin pe cimp a­­vea și A.E­­. unde, de ase­menea, duminică nu se obser­va nici o mişcare la transport, în situaţia aceasta ne-am în­trebat : cum pot sta liniştiţi tovarăşii de la primărie cînd ştiu prea bine că o mare parte din hrana animalelor se mai află Încă pe cîmp ? Ln raidul nostru (efectuat în mai multe consilii unice) aveam să mai vedem asemenea „gospodari“ şi la Movileni, la Belceşti, la Leţcani şi la Cepleniţa. Este adevărat că în parcul de fu­raje al C.A.P. Cepleniţa se a­­fla depozitat mult fin, dar mult era şi pe cimp. „Am a­­vut o recoltă ca niciodată“, ne-au spus tovarăşii de la pri­mărie. Asta nu înseamnă că trebuie lăsată să se deprecieze. Şi aici, în ziua respectivă, nu s-a făcut mai nimic pentru mobilizarea celor 150 de ate­laje la treabă. Cu o asemenea forţă, bine organizată, se pu­teau transporta pe puţin in ziua respectivă 150 de tone de fin. Ne oprim aici cu exemplifică­rile. Vom­ reveni pentru a ve­dea ce măsuri au fost luate de cei vizaţi­ pentru a se ter­mina­ odată şi cu căratul finu­lui de pe cimp, fiindcă... vine toamna. • 9 Si ia GîLdK Jtasi mdWrai «Mtodes »««tru dulceață și conservarea acestora este în ^ Foto :• S. Leonid -FLACĂRA IAȘULUI JOCURI Ape ORIZONTAL: 1. Clipoceli la corpuri ; 2. Familie de păsări semiacvatice — Pămînt și apă ; 3. Din lagună ! — Nivelul apei curgătoare ; 4. Extremitate te­restră cu... apă tare — Ochi lu­minos peste apt' ; 5. 1852 m ia oră pe apă — Devine munte din apă ; 6. Legănări acvatice stînga-dreapta ; 7. Sensul­­Ursu­lui apei — începe refluxul ! ; 8. Ses sau pădure lingă apă — C­urs de apă în toponimia celti­că ; 9. Ape ! — Prima a roma­nului „Apa“ de Al. Ivasiuc e cea din 1973. VERTICAL : 1. Peşte de apă dulce — Plan înclinat către apă ; 2. Apă în atol — Zdup ! ; 3. La albie ! — Tip de orientare pe apă după 3 direcţii; 4. Strop — Apă de rîu, de izvor şi de fîntînă ; 5. Apă de colo­nie — Cadă , fi. Anul nou viet­namez — Linia punctelor de vi­teză maximă la suprafaţa ape­i. Se varsă îrrtr-o altă apă curgătoare ; 8. Puţin jilavii ! — Podiş saharian — In baie!; 9. Nici în apă, nici afară. Dicţionar : Nan, Vup, Odor, T.'­. VIOREL VILCEANU DEZLEGAREA JOCULUI APARUT IN NR. 11759 ORIZONTAL ! 1. Glumă — Zîmbi ; 2. Homeric — Aur ; 3. Ironic — Asta ; 4. D ■— Rîs — Rucăr ; 5. Unit — He — Ad ; 6. Sos — Supărat ; 7. Strigări -­­A ; 8.­­Stei — Or — Cin ; 9. Ti _Nh __Acira ; 10. Amuzantă —« Os ; 11. Necaz — Aride. A* v .

Next