Flacăra Iaşului, septembrie 1984 (Anul 40, nr. 11787-11812)

1984-09-01 / nr. 11787

­ I. jsss ­ ­s ­ ­s ­ s s s­s s ) ­s ­­s s t­t­t . \­­ s­s­s­s s ­ s \ \ t % \s s\ \ \ In pregătirea Congresului al xni-lea al P. C. R. Adunările şi conferinţele de dări de seamă şi alegeri-acţiune politică de maximă însemnătate in viata şi activitatea partidului, aie fiecărui FLORICA TOMA secretar al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. In climatul de intensă crea­ţie materială şi spirituală, prin care comuniştii, toţi oamenii muncii răspund vibrantei che­mări adresate de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU de la înalta tribună a Sesiunii so­lemne comune, consacrată a­­niversării actului istoric de la 23 August 1944, ţara întreagă se pregăteşte să întîmpine cel de-al doilea mare eveniment al acestui an — Congresul al XlII-lea al partidului. In pregătirea marelui forum comunist al ţării, primele zile din septembrie marchează şi în judeţul Iaşi începutul acţiunii de desfăşurare a adunărilor şi conferinţelor de dări de sea­mă şi alegeri, acţiune politică de cea mai mare însemnătate în viaţa şi activitatea partidu­lui, ale fiecărei organizaţii, a­­le fiecărui comunist. Conform prevederilor Statutului P.C.R. şi măsurilor stabilite de condu­cerea partidului, vor avea loc adunări şi conferinţe în toate organizaţiile de partid, la toate nivelurile, eşalonate pină în prima decadă, a lunii noiembrie, cînd, potrivit hotă­­ririi recentei plenare a Comi­tetului judeţean de partid, sa. va desfăşura Conferinţa Orga­nizaţiei judeţene Iaşi a P.C.R. La baza întregii activităţi de pregătire şi desfăşurare a adu­nărilor şi conferinţelor de dări de seamă şi alegeri se află o­­rientările şi indicaţiile date de secretarul general al parti­dului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la Plenara C.C. al P.C.R. din 27 iunie a.c., pri­vind spiritul revoluţionar, de înaltă exigenţă partinică şi, totodată, profund democratic, care trebuie să caracterizeze dezbaterile ce vor avea loc în partid în această perioadă. Prin întreaga lor desfăşurare, prin hotărîrile ce vor fi adop­tate, adunările şi conferinţele trebuie să constituie momente semnificative în întărirea ro­lului politic conducător al partidului în întreaga viaţă e­­conomică şi socială, a judeţu­lui, în accentuarea spiritului partinic, revoluţionar în toate organizaţiile şi în toate dome­­niile, în antrenarea tuturor comuniştilor la viaţa de orga­nizaţie, la perfecţionarea în­tregii activităţi de partid vi­­zînd îndeplinirea exemplară a sarcinilor ce revin judeţului din hotărîrile istorice ale Con­gresului al XII-lea şi Confe­rinţei Naţionale ale partidului. Comitetul judeţean Iaşi al P.C.R. şi organele de partid din teritoriu au luat din vre­me măsurile pregătitoare cu­venite, pentru ca întreaga (continuare in pag. a 3-a) V Ruginoasa Angajamentul anual a fost depăşit Harnicii locuitori ai comunei Ruginoasa —­ distinşi recent cu „Ordinul Muncii“ clasa I pen­tru rezultatele obţinute anul trecut In Întrecerea socialistă care s-a desfăşurat Intre comu­nele patriei — acţionează In prezent intens atît la efectua­rea lucrărilor agricole de se­zon, cit şi pentru mai buna gos­podărire şi înfrumuseţare a sa­telor componente. Prin folosirea resurselor locale şi a materia­lelor refolosibile, cetăţenii au construit trei noi sedii pentru fermele cooperativei agricole de producţie din localitate, au efec­tuat reparaţii capitale la clădi­ri»« şcolii din satul Dumbrăvi­­ţa, au amenajat două lacuri in incinta parcului în care este si­tuat palatul Al. I. Cuza. De a­­semenea, locuitorii au pietruit 3 kilometri de drum, îmbunătă­ţind condiţiile de circulaţie spre satele Dumbrăviţa şi Vascani, au săpat şi decolmatat 15 000 m.l. de şanţuri, au datat 2 000 m de şanţ, au efectuat numeroase lucrări de curăţenie în incin­tele gospodăreşti ale unităţilor de pe raza comunei, au reparat gardurile şi podeţele, le-au vop­sit şi văruit pentru ca fiecare aşezare să arate pe zi ce trece, mai frumoasă, mai bine gospo­dărită. In felul acesta, cetăţenii din Ruginoasa au reuşit să-şi depăşească substanţial angaja­mentul anual asumat în întrece­rea socialistă (6,5 milioane lei), realizînd, prin muncă patriotică, obiective şi lucrări de interes obștesc însumind 11 milioane de lei. In spiritul sarcinilor trasate de Comitetul Politic Executiv al C.C. al P.C.R. Prin modernizarea tehnologiilor­­ la reducerea consumului de energie La întreprinderea de materia­le de construcţii, faţă de con­sumul planificat de energie e­­lectrică şi termică pe 7 luni, s-a obţinut o­ economie de 82 MWh şi, respectiv, de 2 809 tone de combustibil con­venţional. Aceste cifre------------, nu mai surprind a­­tunci cînd urmărim e­­voluţia din ultimii ani a consumurilor pla­nificate, faţă de ce­le realizate. Dacă, de pildă, in proiectul i­­niţial se prevedea ca mia de to­ne de prefabricate să se obţină prin utilizarea unei cantităţi de 120 de tone de combustibil con­venţional, aceeaşi cantitate de produs finit se realizează acum cu 15 t.c.c., în timp ce, pen­tru mia de tone de cărămidă, consumul de gaze combustibile, raportat la proiect, a scăzut la mai bine de jumătate. Fără îndoială că grija spori­tă pentru gospodărirea mai ju­dicioasă a resurselor energetica nu este întîmplătoare, ea înscri­­indu-se printre preocupările prioritare ale comitetului de partid şi consiliului oamenilor muncii, în spiritul indicaţiilor recentei Şedinţe a C­o­- ----------- ...........­mitetului Politic E­xecutiv al G.C. al P.C.R., in care se in­sistă asupra continuă­rii la un nivel supe­rior a acţiunilor de recuperare şi refolosi­re a materialelor şi energiei, folosirii mai largi a înlocuitorilor, utilizării cores­punzătoare a tuturor resurselor materiale existente în economia noastră. Aşa se şi face că programul special, întocmit in acest sens, mai are puţine obiective nein­­făptuite, devansarea unora din­ ii. BUCUR (continuare în pag. a 3-a) DIN EXPERIENŢA I.M.C. In prim-plan, tînăra Elena Cureliuc, muncitor electronist în cadrul atelierului de autoutilare al întreprinderii „Tehno­­ton“ din Iaşi, care, prin calitatea lucrărilor executate, do­vedeşte o bonă pregătiră profesională, numărîndu-se, lună de lună, printre fruntaşi Foto ■ s. r.RONin • • Organizare cît mai temeinică, ritmuri de lucru cît mai înalte, încă de la începutul campaniei agricole de toamnă Cu aceste deziderate în faţă trebuie să se muncească peste tot şi în Consiliul unic agroindustrial Belceşti De citeva zile, lucrătorii din Consiliul unic agroindustrial Belceşti participă cu forţe spo­rite la desfăşurarea unei im­portante lucrări de sezon şi a­­nume culesul fasolei. Acţiu­nea respectivă a fost declanşa­tă în mai multe unităţi, dar es­te mai avansată la C.A.P. Bel­­ceşti, unde şi cultura a ajuns în faza de recoltare ceva mai devreme. Acţionînd în spiritul sarcinilor trasate de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, de a se, culege la timp şi fără pier­deri roadele cîmpului, organi­zaţiile de partid din cele 3 fer­me vegetale de la C.A.P. Bel­ceşti au mobilizat la m­uncă un număr sporit­ de oameni. V. Ciocan, vicepreşedintele C.A.P., aprecia, forţa­­de la culesul fa­solei la circa 600 de coopera­tori.­ Se munceşte din zori şi pînă­,n­ noapte, astfel ca pro­ducţia de pe cele 250 de hec- t­­are să ajungă grabnic în ma­­gazii. în acest scop a fost or această lucrare sînt servite de un număr corespunzător de cooperatori şi treieră zilnic multă recoltă. Cu sprijinul conducerii consiliului unic, C. A. P. a rezolvat operativ şi problema condiţionării produc­ţiei rezultate, pentru a se pu­tea livra beneficiarilor numai marfă de calitate. La fel se munceşte şi la C.A.P. Tansa. Aici, culesul fasolei a început abia acum două zile din cauza vegetaţiei mai întîrziate, dar, cu forţele cu care se acţionea­ză în prezent, lucrarea va fi finalizată foarte repede. Tot­odată, în unităţile Consiliului unic agroindustrial Belceşti se acordă atenţia cuvenită şi eli­berării terenului de paie. Pî­­nă acum au fost puse la dis­poziţia mecanizatorilor peste 4 000 de hectare de mirişte de grîu şi acţiunea continuă. Vir- GH. STEJARU (continuare în pag. a 3-a) ■ Sute de oameni participă la culesul fasolei ■ Eliberarea miriştilor de paie, în faza finală ■ Măsurile de impulsionare a condiţionării seminţelor ar fi prins şi mai bine dacă ar fi fost luate mai din vreme repartizate la o­ I Şcoală nouă, intr-un cartier nou. Vă prezentăm o parte a faţadei Şcolii nr. 6 din Paşcani,­ şi- a­ganizat temeinic şi treierişul, luate în zona Gării - Foto­­­l. strat­us, at I Combinele

Next