Flacăra Iaşului, septembrie 1984 (Anul 40, nr. 11787-11812)
1984-09-15 / nr. 11799
Anul XLIX Nr. 11 799 Sîmbâtă, 15 septembrie 1984 | 4 pagini — 50 bani ! Vizita de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, în judeţul Timiş Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, a continuat, vineri, vizita de lucru în judeţul Timiş. Reîntâlnirea secretarului general al partidului cu colective muncitoreşti din acest judeţ s-a desfăşurat în aceeaşi atmosferă entuziastă, de intensă bucurie şi deplină satisfacţie de a-l saluta, în mijlocul lor, pe conducătorul iubit şi stimat, ctitorul României moderne, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a cărui vastă operă înnoitoare marchează cea mai fertilă epocă din istoria patriei. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu, au fost întîmpinaţi ca cele mai alese sentimente de dragoste fii stimă, de profundă recunoştinţă de timişoreni, care ştii că maturile transformări revoluţionare petrecute in toate domeniile sunt indisolubil legate de numele şi activitatea secretarului general al partidului. Intr-o puternică unitate de cuget şi simţire, ei au dat glas, o dată cu întreaga ţară, dorinţei fierbinţi ca, la apropiatul forum al comuniştilor români, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, revoluţionarul neobosit, să fie reales in suprema funcţie de secretar general al partidului — chezăşie sigură a edificării societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintării ferme, a României spre comunism. Primul obiectiv vizitat a fost Întreprinderea mecanică Timişoara, unitate reprezentativă a industriei noastre constructoare de maşini miniere. Datorită unei bogate experienţe acumulate, întreprinderea a devenit, din anul 1981, la indicaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, unitate coordonatoare pe ţară în domeniul producţiei de utilaj minier de suprafaţă şi adîncime. Prin intermediul unor machete şi grafice, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu au fost informaţi de directorul unităţii că întreprinderea, dispunînd de o dotare tehnică modernă, s-a dezvoltat continuu. Se vizitează secţia de utilaje miniere unde se produc excavatoare pe şenile cu deplasament de peste 800 tone, combine de înaintare în subteran, de fiabilitate ridicată şi mare robusteţe, susţineri mecanizate pentru abataje şi alte utilaje complexe bine cunoscute în marile exploatări miniere de pe întreg cuprinsul ţării. Reţine atenţia, între altele, linia completă pentru fabricarea cilindrilor mecanizaţi de susţinere a abatajelor miniere. Aici se dau explicaţii în legătură cu extinderea unor procedee tehnologice moderne,, între care sudura în mediu protector cu bioxid de carbon, creîndu-se condiţii pentru creşterea eficienţei economice pe ansamblul întreprinderii. Alte realizări de prestigiu ale întreprinderii sunt prezentate secretarului general al partidului în secţia de utilaj metalurgic. Secretarul general al partidului a apreciat preocupările specialiştilor întreprinderii pentru diversificarea continuă a producţiei şi a cerut specialiştilor să continue activitatea de integrare în fabricaţie a unor utilaje de mare capacitate de care are nevoie industria minieră din ţara noastră. S-a indicat, de asemenea, să se acţioneze pentru dotarea unităţii cu noi agregate specializate, care să asigure creşterea continuă a producţiei, inclusiv a celei destinate exportului şi îmbunătăţirea calităţii produselor. Pe întregul parcurs al vizitei, muncitorii, tehnicienii şi inginerii întreprinderii au întîmpinat cu sentimente de aleasă stimă şi preţuire pe conducătorul partidului şi statului nostru. Caldele lor manifestări s-au constituit într-o mărturie elocventă a unităţii de nezdruncinat a întregului nostru popor în jurul partidului, al secretarului său general, a hotărîrii oamenilor muncii, fără deosebire de naţionalitate, de a acţiona pentru înfăptuirea sarcinilor de plan pe anul în curs şi pe întregul cincinal. In continuare, a fost vizitată întreprinderea de aparate electrice de măsurat, una din primele unităţi economice de pe noua platformă industrială a municipiului Timişoara, apărută, asemenea altor impresionante ctitorii contemporane, în epoca celor mai măreţe împliniri din viaţa patriei — „Epoca Ceauşescu“. Gazdele l-au informat pe larg, pe secretarul general al partidului prin intermediul unor ilustrative grafice şi panouri, a (continuare în pag. a 4-a) T s ! * Ssss t . * s \ s \ sss ! Astăzi, transmisie în direct, la posturile de radio şi televiziune ! Cu prilejul vizitei de lucru în judeţul Timiş a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, şi al deschiderii anului de învăţământ 1984—1985, astăzi va avea loc în municipiul Timişoara o adunare populară pe care posturile de radio şi televiziune o vor transmite direct, în jurul orei 10,30. în jurul orei __. Astăzi se deschide noul an şcolar -----------------------------------------—------------------- 1\ Spor la muncă şi noi succese în activitatea de modernizare a învăţămîntului! * v Astăzi, în întreaga ţară se deschid cursurile unui nou an de învăţămint. Pentru slujitorii şcolii de toate gradele, pentru elevi şi studenţi, acest moment se constituie intr-un prilej de bilanţ, de prospectare a viitorului. Marele eveniment politic al anului, Congresul al XlII-lea al partidului, impune o analiză temeinică a ceea ce s-a făcut, eforturi pentru ridicarea învăţămîntului din patria noastră la nivelul exigenţelor formulate de conducerea partidului, de tovarăşul Nicolae Ceauşescu. „Să facem în aşa fel — spunea secretarul general al partidului la marea adunare populară din Cluj-Napoca, prilejuită de deschiderea anului de învăţămint 1983— 1984 — îneît, prin întreaga sa activitate, învăţămîntul să constituie factorul fundamental pentru educarea şi formarea omului nou, pentru crearea unui cetăţean cu o înaltă conştiinţă revoluţionară şi patriotică, înarmat, cu tot ce este mai nou în toate domeniile — constructorul societăţii comuniste, al unei Românii libere şi independente !“. In judeţul Iaşi, cu un puternic centru universitar, în cadrul căruia fiinţează cinci institute de învăţămint superior şi numeroase institute de cercetare, cu un învăţămint preuniversitar în plină modernizare, orientările şi indicaţiile tovarăşului Nicolae Ceauşescu sunt cu fidelitate transpuse în viaţă, şcoala ieşeană integrîndu-se tot mai (continuare în pag. a 3-a) • • t: Proiectul de Directive ale Congresului al Xlll-lea al partidului Dezvoltarea armonioasă a tuturor judeţelor — rezultatul unei concepţii Ştiinţifice, originale Proiectul de Directive ale Congresului al XlII-lea al partidului prefigurează, prin prevederile sale, perspectiva luminoasă a dezvoltării economicosociale a patriei în cincinalul 1986—1990 şi în deceniul 1991 — 2000. Aşa cum rezultă din conţinutul său, „obiectivul fundamental al viitorului cincinal constituie dezvoltarea puternică, în continuare, a forţelor de producţie, a bazei tehnico-materiale, înfăptuirea în linii generale a Programului partidului de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate, crearea condiţiilor necesare trecerii, în perioada următoare, la realizarea fazei superioare a societăţii socialiste, la construcţia comunismului in România“. In ansamblul acestor mari înfăptuiri şi în dezvoltarea viitoare a ţării, partidul nostru, secretarul său general, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, au aşezat dezvoltarea şi modernizarea, şi în continuare, a forţelor de producţie în profil teritorial, pornind de la necesitatea lichidării marilor decalaje moştenite de la orînduirea capitalistă în privinţa potenţialului productiv, în primul rînd industrial, între diferitele zone şi regiuni ale ţării. Aportul decisiv pe care îl are tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în domeniul dezvoltării teritoriale a forţelor de producţie din ţara noastră se concretizează nu numai în fundamentarea teoretică şi politică a acestui concept, ci şi în dinamismul pe care l-a cuncut, după Congresul al IX-lea al partidului, armonizarea dezvoltării forţelor de producţie în toate judeţele şi localităţile patriei. Formulârd teza, conform căreia făurirea socialismului nu este posibilă fără dezvoltarea forţelor de producţie pe întregul teritoriu al ţării, ca o condiţie esenţială a transformării armonioase a întregii structuri şi vieţi sociale, a asigurării în fapt a deplinei egalităţi a tuturor locuitorilor patriei, secretarul general al partidului a definit rolul hotărîtor al industrializării socialiste în acest proces, rol determinant pentru valorificarea superioară a resurselor materiale şi umane, pentru înfăptuirea, pe întreg teritoriul, a schimbărilor calitative pe care le implică construcţia socialistă în viaţa economică şi social-culturală a tuturor localităţilor. Pe baza acestei gîndiri ştiinţifice şi originale, în concordanţă cu realităţile ţării noastre şi cu cerinţele edificării şi dezvoltării socialismului, în procesul repartizării investiţiilor pe teritoriul ţării, ca pîrghie principală a dezvoltării forţelor de producţie în profil teritorial, judeţele cele mai puţin dezvoltate au ocupat un loc prioritar. Aceasta a făcut ca, în cadrul realizării unor ritmuri ridicate de dezvoltare a forţelor de producţie, în primul rînd industriale, în toate zonele, cele obţinute de zonele şi judeţele mai puţin dezvoltate să fie superioare. Între zonele şi judeţele care sunt edificatoare din acest punct de vedere se numără şi judeţele din Moldova, inclusiv judeţul Iaşi. Analiza ritmurilor creşterii producţiei industriale pe teritoriul ţării după Congresul al IX-lea al partidului evidenţiază cele mai importante realizări în deceniul 1971—1980, iar pentru unele din judeţele mai puţin dezvoltate ritmurile cele mai ridicate sunt cunoscute în perioada 1976—1980. Explicaţia este dată de faptul că, la Congresul al XI-lea al partidului, s-a stabilit ca pînă in 1980 toate judeţele ţării să dispună de capacităţi pentru o producţie globală industrială de cel puţin 10 miliarde lei. Pentru realizarea acestui obiectiv, în cincinalul 1976—1980, faţă de ritmul mediu anual de creştere a producţiei globale industriale pe economia naţională de 9,8 la sută, în judeţul Sălaj acest ritm a fost de 25,8 la sută, vin Bistriţa-Năsăud — de 21 la sută, în Covasna — de 20,9 la sută, în Tulcea — de 19,4 la sută, în Vîlcea — 15,3 la sută. Atît judeţul Iaşi, cît şi aproape toate Prof. univ. dr. PETRE MALCOMETE (continuare din pag. a 3-aJI Program mobilizator de dezvoltare multilaterală a patriei Desfacerile de mărfuri — în procente — Cincinalul 1986—1990 va asigura creşterea desfacerilor de mărfuri cu amănuntul într-un ritm mediu anual de 1,7 — 2 la sută, reflectînd creşterea reală a nivelului de trai. Se va dezvolta reţeaua comercială asigurîndu-se amplasarea judicioasă a unităţilor pe teritoriu. Prestările de servicii — în procente — Prestările de servicii pentru populaţie vor creşte într-un ritm mediu anual de 11—12 la sută, prin diversificarea acestora şi dezvoltarea cu prioritate a celor solicitate mai mult de populație. Se va intensifica activitatea de turism și agrement pentru masele largi populare.