Flacăra Iaşului, septembrie 1984 (Anul 40, nr. 11787-11812)

1984-09-15 / nr. 11799

Anul XLI­X Nr. 11 799 Sîmbâtă, 15 septembrie 1984 | 4 pagini — 50 bani ! Vizita de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, în judeţul Timiş Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, a continuat, vineri, vizita de lucru în judeţul Timiş. Reîntâlnirea secretarului ge­neral al partidului cu colective muncitoreşti din acest judeţ s-a desfăşurat în aceeaşi atmosferă entuziastă, de intensă bucurie şi deplină satisfacţie de a-l salu­ta, în mijlocul lor, pe condu­cătorul iubit şi stimat, ctitorul României moderne, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a cărui vas­tă operă înnoitoare marchează cea mai fertilă epocă din isto­ria patriei. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu, au fost întîmpinaţi ca cele mai a­­lese sentimente de dragoste fii stimă, de profundă recunoştinţă de timişoreni, care­ ştii­ că m­atu­rile transformări revoluţionare­ petrecute in toate domeniile sunt indisolubil legate de nu­mele şi activitatea secretarului general al partidului. Intr-o puternică unitate de cuget şi simţire, ei au dat glas, o dată cu întreaga ţară, dorinţei fier­binţi ca, la apropiatul forum al comuniştilor români, tovară­şul Nicolae Ceauşescu, revolu­ţionarul neobosit, să fie reales in suprema funcţie de secretar general al partidului — cheză­şie sigură a edificării societă­ţii socialiste multilateral dez­voltate şi înaintării ferme, a României spre comunism. Primul obiectiv vizitat a fost Întreprinderea mecanică Timi­şoara, unitate reprezentativă a industriei noastre constructoare de maşini miniere. Datorită u­­nei bogate experienţe acumula­te, întreprinderea a devenit, din anul 1981, la indicaţia tovară­şului Nicolae Ceauşescu, unita­te coordonatoare pe ţară în domeniul producţiei de utilaj minier de suprafaţă şi adîncime. Prin intermediul unor mache­te şi grafice, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu au fost informaţi de directorul unităţii că întreprin­derea, dispunînd de o dotare tehnică modernă, s-a dezvoltat continuu. Se vizitează secţia de utilaje miniere unde se produc excava­toare pe şenile cu deplasament de peste 800 tone, combine de înaintare în subteran,­ de fiabi­litate ridicată şi mare robuste­ţe, susţineri mecanizate pentru abataje şi alte utilaje complexe bine cunoscute în marile ex­ploatări miniere de pe întreg cuprinsul ţării. Reţine atenţia, între altele, linia completă pentru fabrica­rea cilindrilor mecanizaţi de susţinere a abatajelor miniere. Aici se dau explicaţii în legă­tură cu extinderea unor proce­dee tehnologice moderne,, între care sudura în mediu protec­tor cu bioxid de carbon, creîn­­du-se condiţii pentru creşterea eficienţei economice pe ansam­blul întreprinderii. Alte realizări de prestigiu ale întreprinderii sunt prezentate secretarului general al partidu­lui­ în secţia de utilaj metalur­gic. Secretarul general al partidu­lui a apreciat preocupările spe­cialiştilor întreprinderii pentru diversificarea continuă a pro­ducţiei şi a cerut specialiştilor să continue activitatea de in­tegrare în fabricaţie a unor u­­tilaje de mare capacitate de care are nevoie industria mi­nieră din ţara noastră. S-a in­dicat, de asemenea, să se acţio­neze pentru dotarea unităţii cu noi agregate specializate, care să asigure creşterea continuă a producţiei, inclusiv a celei des­tinate exportului şi îmbunătă­ţirea calităţii produselor. Pe întregul parcurs al vizitei, muncitorii, tehnicienii şi ingi­nerii întreprinderii au întîmpi­­nat cu sentimente de aleasă stimă şi preţuire pe conducăto­rul partidului şi statului nos­tru. Caldele lor manifestări s-au constituit într-o mărturie elocventă a unităţii de nezdrun­cinat a întregului nostru popor în jurul partidului, al secreta­rului său general, a hotărîrii oamenilor muncii, fără deose­bire de naţionalitate, de a ac­ţiona pentru înfăptuirea sarci­nilor de plan pe anul în curs şi pe întregul cincinal. In continuare, a fost vizitată întreprinderea de aparate elec­trice de măsurat, una din pri­mele unităţi economice de pe noua platformă industrială a municipiului Timişoara, apăru­tă, asemenea altor impresionan­te ctitorii contemporane, în e­­poca celor mai măreţe împli­niri din viaţa patriei — „Epoca Ceauşescu“. Gazdele l-au informat pe larg, pe secretarul general al parti­dului prin intermediul unor ilustrative grafice şi panouri, a (continuare în pag. a 4-a) T s ! * Ss­s­s ­­t . * s \ s \ s­s­s ! Astăzi, transmisie în direct, la­­ posturile de radio şi televiziune ! Cu prilejul vizitei d­e lucru în judeţul Timiş a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, şi al deschiderii anului de învăţământ 1984—1985, astăzi va avea loc în municipiul Timişoara o adunare populară pe care posturile de radio şi televiziune o vor transmite direct, în jurul orei 10,30. î­n jurul orei __. Astăzi se deschide noul an şcolar -----------------------------------------—------------------- 1\ Spor la muncă şi noi succese în activitatea de modernizare a învăţămîntului! * v Astăzi, în întreaga ţară se deschid cursurile unui nou­ an de învăţămint. Pentru sluji­torii şcolii de toate gradele, pentru elevi şi studenţi, a­­cest moment se constituie in­tr-un prilej de bilanţ, de prospectare a viitorului. Ma­rele eveniment politic al anu­lui, Congresul al XlII-lea al partidului, impune o analiză temeinică a ceea ce s-a fă­cut, eforturi pentru ridicarea învăţămîntului din patria noastră la­ nivelul exigenţelor formulate de conducerea par­tidului, de tovarăşul Nicolae Ceauşescu. „Să facem în aşa fel — spunea secretarul gene­ral al partidului la marea a­­dunare populară din Cluj-Na­­poca, prilejuită de deschiderea anului de învăţămint 1983— 1984 —­ îneît, prin întreaga sa activitate, învăţămîntul să constituie factorul fundamen­tal pentru educarea şi forma­rea omului nou, pentru crea­rea unui cetăţean cu o înaltă conştiinţă revoluţionară şi pa­triotică, înarmat, cu tot ce este mai nou în toate dome­niile — constructorul societă­ţii comuniste, al unei Româ­nii libere şi independente !“. In judeţul Iaşi, cu un pu­ternic centru universitar, în cadrul căruia fiinţează cinci institute de învăţămint supe­rior şi numeroase institute de cercetare, cu un învăţămint preuniversitar în plină mo­dernizare, orientările şi indi­caţiile tovarăşului Nicolae Ceauşescu sunt cu fidelitate transpuse în viaţă, şcoala ie­şeană integrîndu-se­­ tot mai (continuare în pag. a 3-a) • • t: Proiectul de Directive ale Congresului al Xlll-lea al partidului Dezvoltarea armonioasă a tuturor judeţelor — rezultatul unei concepţii Ştiinţifice, originale Proiectul de Directive ale Congresului al XlII-lea al par­tidului prefigurează, prin pre­vederile sale, perspectiva lumi­noasă a dezvoltării economico­­sociale a patriei în cincinalul 1986—1990 şi în deceniul 1991 — 2000. Aşa cum rezultă din con­ţinutul său, „obiectivul funda­mental al viitorului cincinal­­ constituie dezvoltarea puterni­că, în continuare, a forţelor de producţie, a bazei tehnico-ma­­teriale, înfăptuirea în linii ge­nerale a Programului partidu­lui de făurire a societăţii so­cialiste multilateral dezvoltate, crearea condiţiilor necesare tre­cerii, în perioada următoare, la realizarea fazei superioare a societăţii socialiste, la construc­ţia comunismului in­ România“. In ansamblul acestor mari în­făptuiri şi în dezvoltarea vii­toare a ţării, partidul nostru, secretarul său general, tovară­şul NICOLAE CEAUŞESCU, au aşezat dezvoltarea şi moderni­zarea, şi în continuare, a for­ţelor de producţie în profil te­ritorial, pornind de la necesita­tea lichidării marilor decalaje moştenite de la orînduirea ca­pitalistă în privinţa potenţialu­lui productiv, în primul rînd industrial, între diferitele zone şi regiuni ale ţării. Aportul decisiv pe care îl are tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în domeniul dezvoltării teritoriale a forţelor de producţie din ţara noastră se concretizează nu nu­mai în fundamentarea teoretică şi politică a acestui concept, ci şi în dinamismul pe care l-a cun­cut, după Congresul al IX-lea al partidului, armoniza­rea dezvoltării forţelor de pro­ducţie în toate judeţele şi loca­lităţile patriei. Formulârd teza, conform căreia făurirea socia­lismului nu este posibilă fără dezvoltarea forţelor de produc­ţie pe întregul teritoriu al ţă­rii, ca o condiţie esenţială a transformării armonioase a în­tregii structuri şi vieţi sociale, a asigurării în fapt a deplinei egalităţi a tuturor locuitorilor patriei, secretarul general al partidului a definit rolul hotă­­rîtor al industrializării socialis­te în acest proces, rol determi­nant pentru valorificarea supe­rioară a resurselor materiale şi umane, pentru înfăptuirea, pe întreg teritoriul, a schimbărilor calitative pe care le implică construcţia socialistă în viaţa economică şi social-cu­lturală a tuturor localităţilor. Pe baza acestei gîndiri ştiin­ţifice şi originale, în concordan­ţă cu realităţile ţării noastre şi cu cerinţele edificării şi dezvol­tării socialismului, în procesul repartizării investiţiilor pe te­ritoriul ţării, ca pîrghie princi­pală a dezvoltării forţelor de producţie în profil teritorial, judeţele cele mai puţin dezvol­tate au ocupat un loc prioritar. Aceasta a făcut ca, în cadrul realizării unor ritmuri ridicate de dezvoltare a forţelor de pro­ducţie, în primul rînd industri­ale, în toate zonele, cele obţi­nute de zonele şi judeţele mai puţin dezvoltate să fie superi­oare. Între zonele şi judeţele care sunt edificatoare din acest punct de vedere se numără şi judeţele din Moldova, inclusiv judeţul Iaşi. Analiza ritmurilor creşterii producţiei industriale pe teritoriul ţării după Congre­sul al IX-lea al partidului evi­denţiază cele mai importante realizări în deceniul 1971—1980, iar pentru unele din judeţele mai puţin dezvoltate ritmurile cele mai ridicate sunt cunoscute în perioada 1976—1980. Explica­ţia este dată de faptul că, la Congresul al XI-lea al partidu­lui, s-a stabilit ca pînă in 1980 toate judeţele ţării să dispună de capacităţi pentru o produc­ţie globală industrială de cel puţin 10 miliarde lei. Pentru realizarea acestui obiectiv, în cincinalul 1976—1980, faţă de ritmul mediu anual de creştere a producţiei globale industriale pe economia naţională de 9,8 la sută, în judeţul Sălaj acest ritm a fost de 25,8 la sută, vin Bistri­­ţa-Năsăud — de 21 la sută, în Covasna — de 20,9 la sută, în Tulcea — de 19,4 la sută, în Vîl­­cea — 15,3 la sută. Atît jude­ţul Iaşi, cît şi aproape toate Prof. univ. d­r. PETRE MALCOMETE (continuare din pag. a 3-aJI Program mobilizator de dezvoltare multilaterală a patriei Desfacerile de mărfuri — în procente — Cincinalul 1986—1990 va asigura creşterea des­facerilor de mărfuri cu amănuntul într-un ritm mediu anual de 1,7 — 2 la sută, reflectînd creş­terea reală a nivelului de trai. Se va dezvolta re­ţeaua comercială asigurîndu-se amplasarea judi­cioasă a unităţilor pe teritoriu. Prestările de servicii — în procente — Prestările de servicii pentru populaţie vor creş­te într-un ritm mediu anual de 11—12 la sută, prin diversificarea acestora şi dezvoltarea cu prioritate a celor solicitate mai mult de popu­lație. Se va intensifica activitatea de turism și agrement pentru masele largi populare.

Next