Flacăra Iaşului, octombrie 1984 (Anul 40, nr. 11813-11838)
1984-10-02 / nr. 11813
Proiectul de Directive ale Congresului al XIX-lea al partidului—în dezbatere Creşterea venitului naţional - temelia ridicării nivelului de trai şi a calităţii vieţii Dezvoltarea economico-socială a ţării noastre impune cu necesitate creşterea continuă şi susţinută a venitului naţional, întrucât numai pe această bază se asigură resursele necesare, atât, pentru fondul de dezvoltare, cit şi pentru ridicarea nivelului de trai şi a calităţii vieţii. Astfel, în proiectul de Directive ale Congresului al XIII-lea alpartidului se prevede că în cincinalul 1986—1990 venitul naţional va spori intr-un ritm mediu anual de 7,6—8,3 la sută, superior celui al produsului social. Paralel cu creşterea rapidă a venitului naţional total şi pe locuitor, în proiectul de Directive sunt stipulate profunde modificări în privinţa participării diverselor ramuri la crearea venitului naţional. Schimbarea cea mai importantă o constituie participarea crescîndă a agriculturii la formarea venitului naţional care se va realiza prin creşterea mai accentuată a producţiei agricole nete — într-un ritm mediu anual de 7,1—7,5 la sută, superior ritmului de creştere a producţiei globale agricole care va spori doar cu 5,4—5,8 la sută. Proiectul de Directive prevede, de asemenea, creşterea şi dezvoltarea în anii următori în ritm înalt şi a producţiei industriale nete, media anuală fiind de HI—16,6 la sută. în acest context se asigură realizarea unui echilibru, a unei concordanţe corespunzătoare între industrie şi agricultură, ramuri de bază ale economiei noastre naţionale, hotărîtoare pentru creşterea bunăstării generale a întregului popor. De asemenea, şi celelalte ramuri : construcţiile, transporturile şi telecomunicaţiile, circulaţia mărfurilor îşi vor aduce o contribuţie însemnată la sporirea venitului naţional. rector univ. dr. NECULAI CUPA Facultatea deştiinţe economice Iaşi (continuare în pag. a 2-a) In întîmpinarea Congresului al Xlll-lea al P. C. R. La C.U.G. Procedee proprii de prelucrare a unor repere Frezorul Constantin Colac, din cadrul secţiei utilaj metalurgic a Combinatului de utilaj greu, este unul dintre inventatorii şi inovatorii cunoscuţi pe platforma marii unităţi ieşene. Intre cele mai recente inovaţii ale sale se numără procedeul şi dispozitivul de danturat roţi dinţate, cilindrice. Montat pe frezele din dotarea secţiei, dispozitivul asigură prelucrarea pieselor menţionate în combinat, renunţindu-se, pe această cale, la colaborările cu alte unităţi din ţară şi, pe această cale, obţinîndu-se economii la cheltuielile de producţie în valoare de peste 800 de mii de lei pe an. Ing. Ioan Larca se realizează din poliamidă turnată, soluţie ce conduce la sporirea productivităţii muncii şi la creşterea coeficientului de utilizare a poliamidei cu peste 60 la sută, concomitent cu reducerea cheltuielilor materiale de producţie. Ventile electromagnetice pentru nave La întreprinderea de traductoare şi regulatoare directe din Paşcani a început fabricaţia curentă a ventilelor electromagnetice pentru instalaţii navale, produse de înalt rafinament tehnologic din seria noilor elemente de automatizare, realizate în premieră industrială. Finalizate într-o diversificată gamă tipodimensională, noile ventile, care elimină în totalitate importurile, sunt complet integrate şi se situează la nivelul celor mai perfecţionate produse similare din străinătate. Cu această noutate tehnică, la întreprinderea păşcăneană numărul produselor noi, asimilate şi introduse în producţia de serie, de la începutul anului, se ridică la peste 30. De menţionat că la noile ventile electromagnetice în execuţie navală, carcasa pentru bobine La Depoul C.F.R. Iaşi Energia electrică economisită cu grijă Tot mai multe dintre iniţiativele colectivului de oameni ai muncii de la Depoul de cale ferată Iaşi vizează gospodărirea cu maximă grijă a energiei electrice şi combustibililor. Una dintre acestea se referă la utilizarea mai judicioasă a compresoarelor din dotare, aplicată aici de curînd. Astfel, la unele probe de funcţionare, la care sunt supuse locomotivele după ieşirea din reparaţii, nu se mai foloseşte aer comprimat furnizat de compresoare, ci aer comprimat provenit din însăşi funcţionarea în probe a locomotivelor, folosind electrocompresoarele acestora. Pe această cale, timpul de funcţionare a staţiei de producere a aerului comprimat, a fost redus cu mai bine de o treime, realizînd o economie echivalentă de energie electrică. Zilnic, peste 15 tone de produse livrate pe piaţă Lucratorii din fermele legumicole ale C.A.P. Prisăcani muncesc cu entuziasm pentru a întâmpina cel de al XIII-lea Congres al P.C.R. cu succese deosebite în muncă, in prezent sunt livrate zilnic pe piaţă peste 15 tone de produse. Pînă acum a fost valorificată marfă în valoare de peste 5 milioane de lei. După aprecierile specialiștilor de aici, in continuare vor mai fi vindute încă circa 600 de tone de produse. In pagina a 4-a Cronica lunii septembrie — Evenimente externe Acţiuni pentru pace şi dezarmare Geneva — încheierea Conferinţei Uniunii Interparlamentare Beijing — Parada militară şi demonstraţia oamenilor muncii în spiritul indicaţiilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu RITMURI PE LUCRU RIDICATE ŞI LA STRÎNSUL RECOLTEI ŞI LA SEMĂNAT! în Consiliul unic agroindustrial Vlădeni Prezenţă numeroasă în cîmp, din zori şi pînă seara, aşa cum se cere în aceste zile De cind a fost declanşată campania agricolă de toamnă, mecanizatorii şi cooperatorii din Consiliul unic agroindustrial Vlădeni, lucrătorii din I.A.S. n-au mai cunoscut ce este odihna. Duminică, de exemplu, ei au lucrat din plin şi la recoltat şi la semănat şi după cum ne spunea tovarăşul Nicolae Mihăilă, preşedintele consiliului unic, aceasta n-a fost singura duminică în care au fost îmbrăcate hainele de lucru. Aşa s-a procedat totdeauna cînd lucrările cîmpului au impus o asemenea măsură. S-a muncit duminică din zori şi pînă seara, iar pe alocuri chiar şi pînă mai tîrziu. Principalele forţe ale cooperatorilor puteau fi văzute la strînsul roadelor. Mai peste tot, munca era bine organizată atît la culesul porumbului, cît şi la scosul sfeclei de zahăr. Pînă duminică seara a fost pusă in glugi recolta de porumb de pe 1 400 de hectare. In fruntea întrecerii la culesul porumbului se află membrii Cooperativei agricole din Şipote, care au tăiat deja mai bine de jumătate din lanuri. Aici, în fiecare zi pornesc la cîmp, la tăiatul tulpinelor şi la depănuşat, sute de oameni. C.A.P. Spineni şi C.A.P. Vlădeni le urmează exemplul. Formaţiile care au văzut recolta în glugi au trecut cu toate forţele la depănuşat. Pe consiliul unic există In prezent circa 1 000 de tone depănuşate din care se transportă continuu la bazele de recepţie. I.a C.A.P. Chişcăreni, şi în alte locuri, sunt prezenţi la desfăşurarea acestei lucrări şi mecanizatorii. In consiliul unic există şi o mare suprafaţă cultivată cu sfeclă de zahăr. Recoltatul acestei culturi a început mai demult şi decurge conform GH. STEJARU (continuare in pag. a 2-a) Atii în ferma de la Pietr Instantanee Uiate duminică de alta, cît și în, cea de la Ciurea ale I.A.S. Bucium, întrecerea dintre elevi la culesul viilor este in toi, fotoreporterul nostru Leonid Stratulat Toţi viticultorii trebuie să grăbească culesul strugurilor Culesul strugurilor a început şi în judeţul nostru încă de săptămîna trecută. Cei care au acordat atenţia cuvenită acestei lucrări au şi pus o parte din recoltă la adăpost. A.E.I. Cozmeşti, bunăoară, a valorificat deja 40 de vagoane de struguri şi cam tote atît au dus la centrele de vinificare şi cooperativele agricole din Costuleni şi Comarna. De asemenea, culeg viile cu forţe sporite cooperatorii din Ciurea, Gorban, Coarnele Caprei. Ing. Şt. Petcovici, directorul I.V.V., ne spunea că graba este justificată deoarece ne aflăm la început de octombrie, iar strugurii au acumulat mai peste tot între 150—.160 de grame de zahăr la kg. Aşa ca ar fi cazul să treacă la cules şi viticultorii din Bohotin, Bosia, Golăeşti, cei din consiliile unice agroindustriale Tg. Frumos, Podu Iloaiei, Popricani. • • Avantaje multiple Majoritatea cooperativelor agricole din judeţul nostru au înfiinţat în ultima vreme microferme zootehnice. Şi au avut numai de cîştigat. în primul rind, cei care au procedat aşa au pus îru valoare resursele de nutreţuri din cadrul unităţilor şi adăposturile existente, în al doilea rînd şi-au sporit contribuţia la realizarea programului local de autoaprovizionare şi, de ce să nu recunoaştem, au obţinut şi venituri băneşti destul de frumoase. N. Mihailov, preşedintele C.A.P. Bîrnova, ne-a vorbit şi de un alt mare cîştig realizat de unitate de pe urma microfermei care numără 85 de taurine 750 de ovine etc. Pina OH GHINDA ^continuare in pag a 2 a1