Flacăra Iaşului, decembrie 1984 (Anul 40, nr. 11865-11890)

1984-12-01 / nr. 11865

I Anul XLI — Nr. II 863 Sîmbătă, 1 decembrie 1984 1 4 pagini — 50 bani SUUU ACnVITATEFRACTlCAlLA ÎNALTE COTI CAUTATIVS, KNTIC IBlA .IWAEfelMJR' CtAEESllDI Al XilldiA Al PCf| Amplă mobilizare de forţe pentru realizarea integrală a construcţiilor A *. VA IWMIIf t V f « A' t J il,.­vlinaaaa nlomnbit nu lllna no_ Aomanll 4 nlcAnelvAl «ie A o«i*A ' fn pofida deteriorării Vremii, pe şantierele de construcţie a locuinţelor se constată o amplă şi viguroasă desfăşurare de for­ţe pentru traducerea în viaţă a orientărilor şi sarcinilor izvorî­­te din Raportul prezentat de to­varăşul NICOLAE CEAUŞESCU la Congres, din hotărîrile mare­lui mortum al comuniştilor, între­gul efectiv de constructori, de aproape 8 000 de oameni, mobi­lizat de organizaţiile de partid die T.A.G.C.M., şi-a îndreptat e­­forturile spre accelerarea ritmu­­lui de lucru, printr-o mai bună aprovizionare a fiecărui loc de muncă, o organizare superioară a producţiei şi a muncii, pentru a se încadra astfel în graficele de execuţie. Asemenea preocupări, intensi­ficate în perioada­­ premergătoa­re lucrărilor Congresului, conti­nuă şi mai susţinut în prezent. Aşa se explică faptul că, pînă la deschiderea lucrărilor Congresu­lui, constructorii au raportat în­oamenii Antreprizei nr. 4, care aduc o contribuţie hotărîtoare la industrializarea construcţiilor şi la îndeplinirea planului produc­ţiei fizice pe trust, au turnat şi toarnă panouri mari, inclusiv pentru faţade gata finisate, ac­­celerînd ritmul de lucru, în u­­tiele zile ajunglnd să execute panouri pentru 6,8 apartamente, un loc de 1,6 apartamente cît e­­xecută de obicei. La înălţimea cerinţelor se află şi constructorii antreprizelor 1 şi 3, care ridică NELU CRISTIAN (continuare în pag. a 3-a) deplinirea planului pe luna no­iembrie, prodind pină la sfîrşi­­tul lunii curente alte ZOO de a­­partamente. Aceste rezultate se datorează şi organizării unor zile-record In muncă. Astfel, nu­mai într-o zi (20 noiembrie) s-a înregistrat un spor de producţie de construcţii-montaj de aproa­­pe un milion de lei ! Succese importante­ au doi:,In­dat lucrătorii S.U.T., care au în­deplinit planul la reparaţii ca­pitate pînă în prezent în pro­porţie de 102 la sută, iar la re­­amndiţionări de piese de schimb în proporţie de 170 la sută. Şi Activitate intensă în livezi ! Lucrătorii fermei de la Valea Adincă a Staţiunii de cercetare şi producţie pomicolă Iaşi pun bază trainică producţiei viitoa­re. Astfel, pînă în prezent, au fost efectuate arăturile, precum şi primul tratament contra bo­lilor şi dăunătorilor pe întrea­ga suprafaţă plantată cu pomi fructiferi. De cîteva zile au fost începute şi tăierile. Acţiu­nea se desfăşoară sub directa îndrumare a şefului de fermă, ing. Nicolae Giocoiu, pentru a se asigura o lucrare corespun­­zătoare. • • Unitatea indestructibilă a partidului şi poporului Efervescenţa spirituală şi fap­tele de muncă care au precedat desfăşurarea celui de-al XIII­­Congres al partidului, ca şi e­­venimentele majore car­e au punctat etapa parcursă de l« Congresul al Xll-lea — îndeo­sebi Plenara lărgită a C. C. A. P.C.R. din 1­2 iunie 1982, Con­ferinţa Naţională a partidului din decembrie a aceluiaşi an­, i-au prefigurat semnificaţia şi valoarea distinctă istorică pe drumul „făuririi unei societăţi a egalităţii şi dreptăţii sociale care să asigure fiecărui mem­bru al său drepturi depline în toate domeniile“. Dacă astăzi privim cu min­­drie la drumul parcurs, la re­zultatele obţinute, ce au valoa­rea unei impresionante renaş­teri, este pentru că, o ştim cu toţii, poporul romăn a dobîndit conştiinţa Uriaşelor sale posibi­lităţi, prin clarviziunea celui ca­*-„-» OII »·»•/-.-P 1JI»-. A­l­t nonozlo­n în virtuţile raţiunii şi omeniei, a imprimat istoriei noastre con­temporane pecetea propriei sa­le personalităţi, secretarul ge­neral al partidului, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU. Ideea că istoria nu este un joc al ha­zardului, nu reprezintă un curs fatal de evenimente, astfel încît oamenii să rămînă „sub vremi“, s-a integrat o dată cu asumarea propriului destin de către popor, noii sale spiritualităţi, ca izvor al acţiunii şi opţiunii în care hotărîrea, îndrăzneala şi dîr­­zenia credinţei într-un ideal şi în propriile-i forţe au dat roade creatoare de epocă. Tot­deauna marile înfăptuiri aia poporului nostru s-au întemeiat pe cunoaşterea forţelor sale da creaţie, pe încrederea în ele şi pe capacitatea de a le valori­fica. Ia orice moment istoric am ştiut, ca popor, că nimeni nu ne dă viitorul şi ea stă în putinţa noastră să ni-l croim. Călită prin veacuri, această convingere ce a stat la temelia solidarităţii spiritului românesc şi-a găsit focalizarea în uriaşa forţă şi înţelepciune ale Partidului Co­munist Român, ale secretarului său general. Identificîndu-se cu năzuinţele de veacuri ale po­porului, pun­ind mai presus de orice independenţa, bunăstarea şi fericirea întregului popor, Partidul Comunist Român, crea­torul României visate de înain­taşi, asigură programului său po­litic baza trainică a istoriei şi garanţia sigură a voinţei între­gii naţiuni. Aceasta este explicaţia, aşa cum sublinia secretarul general al partidului în cuvin­tarea ros­tită la încheierea lucrărilor Con­gresului al XIII-lea, a unităţii indestructibile dintre partid şi popor, a deplinei unanimităţi cu care au fost adoptate hotărîrile ce privesc dezvoltarea ţării în viitorul cincinal şi în perspec­tiva anului 2000, a vibrantei a­­deziuni cu care a fost reales to­varăşul Nicolae Ceau­şescu în funcţia supremă de secretar ge­neral al partidului. Dezvoltarea economico-socia­­lă proiectată pentru viitor sa ELENA PU11A (continuare în pag. a 3-a) In zona Combinatului de utilaj greu prind contur noi si moderne blocuri de locuit Foto ! I.. STR­ATU­­. AX 1 Decembrie 1918. Marea Unire, marea operă a tuturor românilor­ ­ în ierarhia­ aniversărilor de suflet, scumpe tuturor români­­lor, cea a zilei de 1 Decembrie 1918 se situează la loc proemi­nent. Atunci, acelaşi popor, de aceeaşi origine, înfrăţit cu co­drul în vremuri de restrişte, cu dealurile şi cîmpia în vremuri de linişte, care şi-a rodit glia străbună cu sudoarea frunţii şi a apărat-o cu jertfa vieţii, prin Hotărîrea pronunţată fără e­­chivoc şi la 9 aprilie, şi la 28 noiembrie şi, mai ales, la entu­ziasta, revoluţionara Adunare Naţională de la Alba Iulia, în­cheia un proces îndelungat, e­­roic şi ireversibil — procesul înmănuncherii într-un stat u­­nitar a tuturor românilor, a tu­turor energiilor creatoare de valori materiale şi spirituale ale naţiunii române. Dezagregarea multei naţionale monarhii austro-ungare, la sfîr­­şitul primului război mondial, a fost grăbită şi a precipitat, la rîndu-i, finalizarea procesului de constituire a statelor naţionale în această parte a Europei. în acelaşi sens, raportul dintre în­­frîngerea principalelor puteri agresoare din primul război mondial şi finalizarea luptei is­torice a românilor pentru unita­te nu a fost unul de cauzalitate, ci de împrejurări şi interpătrun­­deri. Firesc, pentru că în „preis­toria“ Marii Uniri din 1918 au e­­xistat : unirea vremelnică în­făptuită de români sub condu­cerea lui Mihai Viteazul ; mar­tiriul eroilor dintotdeauna ai neamului şi al celor de la 1784; activitatea cronicarilor şi a cori­feilor Şcolii Ardelene, care au desăvîrşit unirea culturală şi spirituală ; Revoluţia română de la 1848, care a făcut din unitate şi independenţă obiective pre­dominante ale programului şi acţiunii revoluţionare ; Unirea „cea mică“ din 1859, treaptă şi etapă spre Independenţa din 1877, cauză şi înfăptuire a între­gii naţiuni române ; radicaliza­rea şi activizarea, la sfîrşitul secolului trecut, a luptei pentru desăvîrşirea unităţii statale a românilor din teritoriile ocupate de imperiile vecine şi care şi-au apărat idealul unităţii în proce­sul memorandiştilor din 1894, pentru înfăptuirea căruia na­ţiunea se va angaja în primul război mondial, jertfind cu pri­sosinţă vieţi. „Boi­ne“ ale unui parcurs istoric de lupte şi sufe­rinţe, cu victorii prea scump plătite, dar încununat apoteotic de entuziasmul celor peste 100 000 de români, adunaţi la Alba Iulia, în cea mai mare zi a românilor — 1 Decembrie 1918. Marea Unire a fost înfăptuită aşa cum trebuia pentru a fi dreaptă şi puternică — nu de diplomaţie, nu în afara Româ­niei, ci printr-o acţiune liberă, îndelung urmărită şi pregătită, a românilor înşişi. Prin actul istoric de la 1 De­cembrie 1918, populaţia română din Transilvania, care „se unea cu ţara“, a oferit lumii întregi expresia concretă a înfăptuirii libere şi democratice, deşi într-o situaţie conflictuală, a principiu­lui naţionalităţilor şi dreptului la autodeterminare — principiu recunoscut unanim şi impus cu autoritate de comunitatea inter- Dr. GABRIEL BAHARAU (continuare în pag. a 2-a) ei BBM te ale apiculturii A intrat în tradiţie ca în fiecare an prima săptămînă din luna decembrie să fie „Săptămina apicultorului“. D)e ce a­­cum ? Poate şi pentru faptul că la sfîr­şit de toamnă se nu­mără nu numai... bobocii, ci şi stupii. Aşadar, un bun pri­lej de bilanţ şi de planuri de viitor. In ceea ce ne priveşte, putem spune că în acest an numărul familiilor de albine din judeţul nostru a crescut peste aşteptări. Mai precis, după cum ne informează Ioan Doboş, secretarul filialei ie­şene a Asociaţiei crescătorilor de albine, de la recensămîn­­tul din luna februarie a.c., numărul coloniilor a mai sporit cu circa 4 000. E mult, e puţin . Este ceva, chiar dacă, faţă de baza meliferă existentă şi, mai cu seamă, faţă de cerin­ţele tot mai mari de produse apicole, acest spor e nesatisfă­cător. E momentul să apreciem, însă, că apicultorii ieșeni fac totul pentru a produce cit mai mult şi cit mai de calitate. Ca şi pînă acum, în fruntea întrecerii îi găsim şi de această dată tot pe stuparii Inspectoratului silvic, care, în ciuda anului apicol nu prea favorabil, au livrat peste plan mai bine de un vagon de miere. Avem totodată în judeţ şi mulţi apicultori particulari care se pot lăuda cu asemenea suc­cese. Ei, ca de altfel toţi cei ce se ocupă de creşterea al­binelor, se pregătesc deja să pună bazele unui viitor an a­­picol şi mai bogat. Şi sigur că aceste pregătiri privesc şi consolidarea cunoştinţelor lor profesionale. Nu mai departe de mîine, 2 decembrie, la ora 9, membrii A.C.A. se vor­ în­­tîlni din nou la Institutul agronomic pentru a fi puşi la curent cu o altă serie de noutăţi din tehnologia apicolă. Dar chiar dacă noţiunile expuse se adresează în cea mai mare parte celor de meserie, vor fi şi destule cunoştinţe care pot trezi interesul unor persoane neiniţiate. Cel puţin, filmele documentare „Apiterapia“ şi „Cum... vorbesc albinele care vor fi proiectate în încheiere, suntem siguri că se­­vor bucura de aprecierea unanimă. Pe duminică, la ora 9, deci ! C. GREGORIAN

Next