Flacăra Iaşului, martie 1985 (Anul 41, nr. 11940-11966)

1985-03-01 / nr. 11940

Tehnologie mai eficientă Specialiştii filialei Iaşi a Insti­tutului de cercetare şi proiecta­re pentru industria cauciucului şi maselor plastice au conceput o nouă şi eficientă tehnologie de obţinere a unor profile plas­­tifiate de dimensiuni mici din policlorură de vinil. Asemenea profile sunt solicitate îndeosebi ca materiale izolante în indus­tria electrotehnică. Noile pro­duse au început să se realize­ze în atelierul de microproduc­­ţie al I.P.M.P. Iaşi, cu ajutorul unei instalaţii de extrudere, in­stalaţie executată in unitate. De remarcat faptul că noua teh­nologie valorifică superior ma­teria primă, valoarea producției marfă pe tona de substanță pre­lucrată sporind de 4 ori. în întîmpinarea alegerilor de deputaţi AFINA MOBILIZARE PENTRU ÎNDEPLINIREA exemplara A SARCINILOR ECONOMICE Producţie sporită de lapte Preocuparea per­manentă a crescă­torilor de vaci de la ferma Jora a I.A.S. Tg. Frumos, condusă de ing. Viorel Păduraru, o constituie sporirea producţiei de lapte. Corespondentul nos­tru, Dumitru Păpu­­şoiu, prezent, zilele trecute, în mijlocul acestui colectiv, a consemnat faptul că, de la începutul anului şi pînă în prezent, zootehniştii de aici au livrat su­plimentar la fondul de stat peste 650 de hectolitri de lapte. La obţinerea acestui succes o contribuţie de sea­mă au adus îngriji­torii Constantin Lungu, Ion Codrea­­nu şi Ioan Tărăp­­ne. Noi tipuri de oale de turnare Construcţiile sudate ocupă un loc principal în activitatea de producţie a Combinatului de u­­tilaj greu. Printre acestea se află şi oalele de turnare pen­tru siderurgie. Recent, aici a fost omologată şi a intrat in producţia de serie un nou tip de oală — oala cu dop, într-o gamă de patru mărimi : 7,5; 10 , 15 și 40 de tone. Combinatul de utilaj greu — secţia sculărie, în imagine, una dintre maşinile de ascu­ţit freze „Romascott“, coace, pură şi realizată in combi­nat cu ajutorul Institutului politehnic ieşean Foto : STRATULAI mma t Pagina a 2,a — pagină speciala Votul nostru, pentru împlinirile prezente şi viitoare ale patriei socialiste! Industrializarea — factor hotărîtor în creşterea calităţii vieţii Ciare şi fapte din judetul Iaşi ! „Exercitîndu-şi, cu înaltă răspundere cetăţeneas­că, dreptul constituţional de a alege şi a fi aleşi în forurile puterii de stat, dînd votul lor celor care, prin întreaga lor activitate, s-au afirmat ca făuri­tori de nădejde ai orînduirii noi, socialiste în patria noastră, oamenii muncii, cetăţenii României socia­liste vor vota, în fapt, pentru consolidarea şi dez­voltarea măreţelor cuceriri revoluţionare dobîndite de poporul nostru, sub conducerea partidului, pen­tru măreţele realizări de azi şi de mîine ale patriei, pentru viitorul fericit al întregii naţiuni“. (Din MANIFESTUL FRONTULUI DEMOCRAŢIEI ŞI UNITĂŢII SOCIALISTE) Imagin­e din incinta Combinatului de fibre sintetice — una dintre unităţile de referinţă ale industriei chimice româneşti IN PAGINA a IV-a I Sesiunea Comisiei mixte guvernamentale de colaborare economică şi tehnico-ştiinţifică între România şi R­D.G. I Declaraţia sovieto-italiană Toate acţiunile pentru pămîntului. Pentru acest ultim an al ac­tualului cincinal, agricultorii ie­şeni şi au propus, în spiritul indicaţiilor date de conducătorul partidului şi statului, tovarăşul NCOI..IF. CEAUŞESCU, să ob­ţină recolte-record la toate culturile. Pentru a da rod bo­gat, culturile de toamnă au fost însăminţate în terenuri bine pregătite şi care au primit doze corespunzătoare de îngrăşămin­te chimice şi organice. Şi su­prafeţele destinate insăntinţuri­­lor de primăvară sunt, în ma­rea lor majoritate, arate şi fer­tilizate. Trebuie evidenţiat fap­tul că, în vara şi toamna anu­lui­­trecut, au fost încorporate sub brazdă pentru viitoarea re­coltă cantităţi de gunoi de grajd mai mari că în alţi ani, care vor asigura, evident, şi sporuri de recoltă mai substanţiale. De altfel, administrarea acestuia a continuat şi după venirea în­gheţului pe tarlale care n-au putut fi arate din toamnă. La fel se procedează şi în aceste zile în unităţile unde mai exis­tă astfel de situaţii. La Coope­rativa agricolă din Leţcani, de exemplu, sunt zilnic prezente la transportul gunoiului 22 de să­nii. După cum ne informa Tra­­ian Meriu, inginerul şef al uni­tâţii, de la începutul anului au fost cărate pe terenurile desti­nate porumbului 1200 tone de îngrăşăminte naturale, iar rit­mul nu va fi slăbit șiă nu se va epuiza întregul stoc.­­ In toate unităţile agricole, principala sarcină, a fermelor vegetale a fost în această iarnă să asigure transportul tuturor cantităţilor de gunoi de grajd din sectoarele zootehnice în platformele de la marginea tarlalelor, de unde să fie ad­ministrat pe ogoare la timpul potrivit. Trebuie să spunem că în numeroase C.A.P. şi I.A.S. oamenii şi-au îndeplinit cum se cuvine această misiune, cu toa­te că au avut de înfruntat ză­pezile abundente şi gerurile neobişnuit de puternice. Meri­tă apreciate, în mod deosebit, eforturile cooperatorilor de la Brăeşti şi Balş, unde, practic, toate atelajele existente au fost mobilizate în ultimele luni în acţiunea de fertilizare a soiu­lui. De fapt, cam toate unită­ţile din Consiliul unic agroin­dustrial Tîrgu Frumos au fost la înălţime, din moment ce aici s-au obţinut şi cele mai impor­tante realizări din judeţ in a­ceasta direcţie. Sigur că a­­semenea exemple de hărni­cie am mai avut in aceas­tă iarnă şi în alte zone, insă, din păcate, numărul lor este prea mic. Spunem aceasta avind in vedere faptul că nici în a doua jumătate a lunii fe­bruarie transportul îngrăşămin­telor naturale în cimp nu s-a situat la nivelul cerinţelor în cele mai multe unităţi. Cu rit­muri foarte slabe se menţin, de pildă, cooperativele agricole din Sireţel, Todireşti, Al. I. Cuza, Osoi, Cozmeşti, Cozia, Moşna, Schitu Duca, Drăguşeni, Ipate­­le, iar acestea nu sunt nici pe departe singurele cazuri, , în asemenea condiţii nu este de mirare că prevederile grafice­lor de transport stabilite la ni­velul­ judeţului nu sunt sistema­tic îndeplinite. Este o situaţie care se cere grabnic îmbunătă­ţită, cu atât mai mult, cu cit campania agricolă de primăva­ră bate la uşă. Aşadar, pretu­tindeni unde mai există restan­ţe trebuie concentrate la căra­tul îngrăşămintelor naturale toate forţele şi în primul rînd atelajele, acum, cind ele nu sint încă solicitate la muncile cimpo­iul. Să facem în aşa fel incit înainte de a se intra în toiul campaniei să ajungă în platform C. GREGORIAN (continuare in pag a 3-a) sporirea rodniciei îndeplinite conform programului 1­ 0 Multe atelaje, dar prea puţine folosite la transportul îngrăşămintelor naturale în cimp H însemnate suprafeţe cu griu şi orz aşteaptă să fie fertilizate suplimentar . Corectarea reacţiei solurilor acide, în plan şi in realitate ­­j * ! Mărţişor Mult aşteptata adiere a primăverii intirzie. Calen­darul e mai optimist. El ne­ anunţă, fără dubii, că astăzi este 1 Martie. Cit senin se va face in sufle­tul nostru, cind vom trece pragul spre primăvară, ne amintim — atit cit se poate păstra vre o emoţie — din vremea cind eram c-un im, cu doi, mai tineri.. . Emoţiile se păstrează bine la adăpostul obiceiurilor... ţ Şi, printre cele ale noastre, mărţişorul este, nu doar­­ simbolic, legănări­tul cu ti­­­­nereţea, puntea spre fan­­t­­astica vir­stă din care am j I purces, promisiunea ince­­­­puturilor, redescoperirea­­ zonelor de alb imaculat a­l purităţii, logixm­a cu temei ? nicta de soare şi rod p \ tim pu Ini cind­ ne-aruncăn ţ I cojoacele şi o luăm de la i capăt, zburînd. ' ’ 1 1 Martie ne readuce c \ ^ fiecare dată imaginile co­­­pilăr­iei, ale prietenilor d , joacă şi colegilor de şcoa I I lă, ale celei dinții plimbări ^ 1 In. . . doi, ale primului să­­ / rut și. .. tot aşa, de la an_ I T la an, din primăvară-n pri / I minoră, nemaisim­ţind par­ i i că tn această miraculoase . 1 rotire că timpul trece, co- \ \ lecţia de simboluri şi ima- i ALEXANDRA HASAN (continuare in pag a 3-a) i \­ ­ l ess \ s \ i­l

Next