Flacăra Iaşului, aprilie 1985 (Anul 41, nr. 11967-11991)

1985-04-02 / nr. 11967

I. jjjyjll Cronica lunii nstrite Cea de-a treia lună a anului 1985 cuprinde evenimente poli­tice de excepţională însemnăta­te care vor rămîne înscrise în cartea de aur a istoriei milena­re a patriei. în această lună, mai exact la 22 martie, s-au îm­plinit 20 de ani de la Plenara C.C. al P.C.R., care a ales în suprema funcţie de partid pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, inaugurînd perioada celor mai grandioase realizări din istoria poporului român, pe care,­ cu îndreptăţită şi justi­ficată mîndrie patriotică, o nu­mim „EPOCA CEAUŞESCU". Sub semnul acestei mă- t reţe aniversări, Plena­­­­­ra C.C. al P.C.R. din 26—27 martie a.c., Ple­nara Consiliului Na­ţional al F. D. U. S.,­­ exprimînd voinţa unanimă a co­muniştilor, a întregului popor, au hotărît, într-o atmosferă de profund patriotism, de mani­festare a deplinei unităţi a na­ţiunii noastre, propunerea de realegere a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al partidului, preşedintele Frontu­lui Democraţiei şi Unităţii So­cialiste, în suprema funcţie de Preşedinte al Republicii Socia­liste România. Voinţa ţării a fost împlinită în istorica zi de 29 martie de către Marea Adu­nare Naţională, întrunită în prima sa sesiune din cea de-a IX-a legislatură. Marele act săvîrşit de foru­mul legislativ suprem al ţării, prin realegerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu în funcţia de preşedinte al Republicii, con­stituie împlinirea voinţei între­gului nostru popor, exprimată şi cu prilejul alegerilor de la 17 martie. Victoria candidaţilor propuşi de Frontul Democraţiei şi Unităţii Socialiste reprezintă o puternică afirmare a unităţii întregului popor în jurul parti­dului, al secretarului său gene­ral, profundul patriotism al oa­menilor muncii, fără deosebire de naţionalitate, exprimă hotă­­rîrea fermă a tuturor cetăţeni­lor României socialiste de a asi­gura înfăptuirea hotărîrilor Con­gresului al XIX-lea al partidu­lui, a Programului de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a Româ­niei spre comunism. Alegerile de deputaţi de la 17 martie au fost preced­ate, în spiritul profundului democratism al orînduirii noastre, de o lar­gă consultare electorală concre­tizată în întîlniri ale candidaţi­lor cu alegătorii, în adunări ce­tăţeneşti, întreaga campanie e­­lectorală a culminat cu întîl­­nirea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în cadrul unei mari adunări populare cetăţeneşti, cu alegătorii din circumscripţia e­­lectorală nr. 1 „23 August" din Bucureşti, întîlnire precedată de o vizită de lucru a secreta­rului general al partidului în unităţi economice şi sociale din Capitală. Dominată de aceste importan­te evenimente politice, luna martie s-a caracterizat printr-o intensă activitate de muncă, de • • mobilizare a tuturor eforturilor pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor pe 1985 şi pe între­gul cincinal, asigurînd astfel condiţiile pentru pregătirea te­meinică a înfăptuirii celui de-al VllI-lea cincinal. Realizarea neabătută a sarcinilor economi­ce şi sociale din acest an este un obiectiv ce se regăseşte în Discursul solemn, rostit în faţa Marii Adunări Naţionale de to­varăşul Nicolae Ceauşescu, pre­cum şi în cuvîntările la plenare­le C.C. al P.C.R. şi a Consiliu­lui Naţional al F.D.U.S., la Con­sfătuirea de la C.C. al P.C.R., _____ din 8 martie pe proble-­­­me privind industria, investiţiile, transportu­rile, agricultură, evolu­ţia demografică pe 1984 a figurat pe ordinea de zi a şedinţelor Comite­tului Politic Executiv al C. C. al P.C.R., a lucrărilor sesiunii M.A.N. din 28—29 martie a.c. între evenimentele lunii mar­tie se înscrie şi Conferinţa Na­ţională a femeilor, care a relie­fat, în spiritul tezelor de ines­timabilă valoare teoretică şi practică cuprinse în cuvântarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la şedinţa inaugurală a Confe­rinţei, participarea tot mai ac­tivă a femeilor la viaţa politi­că, social-economică şi cultura­lă a ţării, contribuţia pe care o aduc la înfăptuirea istoricelor hotărîri ale Congresului al XIII- lea, a Programului de făurire a societăţii socialiste multilate­ral dezvoltate şi înaintare a României spre comunism. C. LUPU Evenimente interne CONSILIUL POPULAR AL MUNICIPIULUI IAȘI COMITETUL EXECUTIV Decizia nr. 131 Comitetul executiv al Consiliului popular al municipiului Iaşi, în temeiul art. 45, 47 şi 60 din Legea nr. 57/1968, de organi­zare şi funcţionare a consiliilor populare, DECIDE: Articol unic. Se convoacă, pentru ziua de 4 aprilie 1985, ora 17, Consiliul popular al municipiului Iași, în sesiunea de con­stituire. Președinte, Secretar, EUGEN NECHIFOR Constantin Catrinescu ------------------ • - -----------------­ Cooperativă de credit fruntaşă ’ PAŞCANI (de la subredacţia ziarului „Flacăra Iaşului") După ce, la finele anului 1984, Cooperativa de credit „Siretul“ (preşedinte, Irina Hreamătă) din oraşul Paşcani s-a clasat, pen­­tr­u a doua oară consecutiv, pe primul loc în întrecerea socia­listă care s-a desfăşurat între cele 28 de cooperative similare din cadrul U.J.E.COOP. Iaşi, u­­nitatea continuă şi în acest an seria rezultatelor economico-fi­­nanciare foarte bune. în pre­zent, cooperativa numără circa 15 500 de membri, iar în perioa­da care a expirat din acest an şi-a sporit fondul social cu 1,4 milioane de lei, a acordat mem­brilor săi împrumuturi în valoa­re de­­aproape 4 milioane de lei, în special pentru dezvoltarea producţiei vegetale şi animale din gospodăriile personale ale locuitorilor de pe raza sa de ac­tivitate. C­­ENEA • • Un plus de efort (urmare din pag. 1) Gheorghe Amihăesei, Vasile A­­mihăesei, Dinu Morăraşu, Za­­h­aria Moraru şi Ştefan Profir. Dar şi ultimul canal din pla­nul pe acest an trebuie urgent realizat căci şi de el depinde intrarea la timp la pregătirea patului germinativ şi semănat. Membrii fermei conduse de Te­odor Comănescu, cărora le re­vine această lucrare, urmează să intre în cîteva zile în acţi­une. La rîndul lor, mecaniza­torii vor continua lucrările de modelare şi nivelare a solului. Măsurile care s-au luat, mo­dul în care este organizată munca garantează că la C.A.P. Osoi toate lucrările de îmbună­tăţiri funciare prevăzute pentru acest an vor fi finalizate pînă la vremea însămînţărilor. ---------------- ----------------------­ Calitatea — argumentul principal (urmare din pag. I) Ţesâtoria din Ţibăneşti, deşi u­­tilată mai modest, realizează 30 la sută ţesături pentru export, tocmai ca urmare a aplicării şi aici a sistemului nostru de pre­gătire şi perfecţionare profesio­nală a personalului muncitor. — Este de presupus că între­prinderea nu se va opri la ni­velul descris de dv. Ce perspec­tive sunt ? — La unitatea B a întreprin­derii s-a organizat un sector etalon pentru Centrala industri­ei bumbacului, unde experimen­tăm metode noi de organizare a producţiei şi a munc­i, în con­diţiile dotării cu războaie de ţesut neconvenţionale (fără su­veică). Rezultatele sunt foarte bune şi ne arată cu claritate drumul pe care trebuie să mer­gem în anii viitori. Ca argument principal aducem creşterea pro­ductivităţii muncii cu 10,7 la sută faţă de ţesătoria de la u­­nitatea A, în condiţiile realiză­rii unor produse care merg în exclusivitate la export. Vorbind de viitor, trebuie să mai adaug şi faptul că ni s-au aprobat fon­duri de investiţii pentru extin­derea şi modernizarea finisaju­lui (lucrarea va începe anul a­­cesta), ceea ce reprezintă pentru noi o mare şansă de a urca mai sus, spre vîrful piramidei cali­tăţii şi complexităţii tehnice a producţiei. Dialog despre literatură In cadrul seriei de manifestări circumscrise „Zilelor Cronicii“, la Liceul „M. Eminescu“ din Iaşi a avut loc un interesant dialog despre literatură. Au participat elevii claselor a X-a şi a XI-a, prozatorul Grigore Ilisei, criti­cii Zaharia Sîngeorzan şi Ioan Helban şi poeţii Valeriu Stancu, Dorian Obreja şi Lucian Vasi­­liu. Expoziţii La Filiala Iaşi a Academiei continuă să fie deschisă expo­ziţia de pictură Costache Aga­­fiţei. Programul de vizitare este între orele 10 şi 18, timp în care artistul­ plastic ieşean va acorda autografe pe lucrarea apărută recent în Editura Meridiane. ★ Astăzi, la ora 18, la Galeria „Flacăra Iaşului“, are loc ver­nisajul expoziţiei Elenei Dones­­cu (pictură) şi a lui Mihai Şu­­han (grafică). Va vorbi criticul de artă Au­rel Leon. Spectacol al elevilor Artiştii amatori — elevi de la Liceul­ metalurgic din Iaşi au prezentat în faţa colegilor lor, a părinţilor şi a muncitorilor fruntaşi din întreprinderea me­talurgică, pe scena Casei de cultură a tineretului şi studenţi­lor, un frumos spectacol dedicat apropiatului Congres al U.T.C. şi Anului Internaţional al Tine­retului. La acest spectacol, in­titulat „Tinerii ţării", şi-au adus contribuţia 16 formaţii din liceu. Bucuria de a CÎnt?Wv.j­af Se pare că nu numai lucrările înscrise pe afiş, ci şi simpatia de care se bucură în rîndul me­lomanilor ieşeni violonistul Şte­­fan Ruha au umplut pînă la refuz, vineri, 29 martie a.c., sala Filarmonicii „Moldova“. Programul a debutat cu o lu­crare mai puţin cîntată şi poate mai puţin cunoscută din crea­ţia lui Johann Sebastian Bach, „Concertul brandemburgic nr. 6“, dar care, încheind ciclul ce­lor 6 concerti grossi, întruchi­pează din plin nesecata fante­zie şi inventivitate creatoare a marelui cantor de la Leipzig, de la a cărui naştere se împli­nesc anul acesta 300 de ani. Protagoniştii, violoniş­________­tii Gheorghe Moldovan şi Mircea Şovăială, cărora li s-a alătu­rat violoncelistul Ro­meo Bălan, în grupul „concertino“, au ştiut să pună în evidenţă cu măiestrie fap­tul că pe parcursul celor 3 secţiuni ale lucrării, în confrun­tarea lor succesivă, cît şi cu tut­­u­-ul orchestral, nu primează principiul contrastului drama­tic, ci cel al concordanţei inter­ne, al unei străluciri egale şi blînde. Aşteptat cu nerăbdare de pu­blic, a urmat violonistul Şte­fan Ruha, care ne-a obişnuit în­totdeauna cu adevărate tururi de forţă şi care, şi de astă da­tă, ne-a oferit două capodopere ale literaturii muzicale univer­sale : „Concertul nr. 3 în Sol major pentru vioară şi orches­tră" de W. A. Mozart şi „Con­certul în Re major pentru vioa­ră şi orchestră“ de P. I. Ceai­­kovski. Este uimitoare vitalita­tea acestui om care, trecut de prima tinereţe, cîntă cu atîta bucurie şi dăruire, cu dorinţa permanentă de a transmite un mesaj tulburător. Interpretări­le sale ating asemenea culmi ale patetismului, sincerităţii şi elevaţiei, încit aproape nici nu mai zăreşti unele mici im­perfecţiuni. .Muzica lui Mozart ne-a fost tălmăcită de Ştefan Ruha în mod firesc, fără nici un fel de de eforturi vizibile, cu bucuria surîzătoare sau cu profunda e­­moţie afectivă ce se degajă din paginile partiturii, chiar dacă nu întotdeauna s-a încadrat in limitele celui mai pur stil mo­­zartian. Virtuozitatea, dar şi to­nul amplu, generos, convingă­tor, capacitatea de a construi cu deplină înţelegere şi ma­turitate artistică întregul eşa­fodaj arhitectural al lucrării sunt elemente ce s-au desprins cu uşurinţă din interpretarea ________ „Concertului în Re major pentru vioară şi orchestră“ de P. I. Ceaikovski. Ştefan Ruha ştie să conlu­creze din plin cu orchestra şi dirijorul, ştie să-i simtă, să-i intuiască, pentru ca împreună să dea glas cu mă­iestrie muzicii. Şi, parcă totul pînă atunci ar fi fost doar o joacă de copii, după interpretarea celor două ample lucrări, fără a da nici un fel de semn de oboseală. Ștefan Ruha a mai oferit, la cererea publicului, partea a doua din „Concertul în Mi ma­jor pentru vioară" de J. S. Bach și „Allegretto“ de Boccherini- Kreisler, creînd cu multă mă­iestrie acea profundă tensiune emoţională ce se degajă din muzica lui Bach sau atmosfera spumoasă, dansantă din cea a lui Boccherini (în transcrierea lui Kreisler). Alături de Ştefan Ruha, or­chestra Filarmonicii, la pupi­trul căreia­­ s-a aflat dirijorul George Vintilă, a dovedit încă o dată virtuţile unui ansamblu de certă valoare, care ştie să realizeze un acompaniament ex­presiv, întotdeauna în concor­danţă cu momentul expus. DORA-MARIA DAVID DIN SALA DE CONCERTE .Luna cărţii în întreprinderi şi instituţii" Ieri a debutat în întreaga ţară Luna cărţii în întreprin­deri şi instituţii. Ediţia din a­­cest an, a X-a, este înscrisă sub genericul „Cartea în sprijinul educaţiei revoluţionar-patrioti­­ce, al perfecţionării pregătirii profesionale a oamenilor mun­cii“. Manifestările ieşene au în­ceput ieri, la I.M.A.M.U.S., cu expunerile „Creaţie şi produc­ţie“, „Cartea — act de cultură şi civilizaţie“, „Omul, perma­nentă metaforă a iubirii de ţa­ră“. A urmat un microspec­tacol susţinut de grupul coral „Lira“ al întreprinderii „Tehnoton“. „Voces“­­­­în recital extraordinar în sala de concerte a Filar­monicii „Moldova“ va avea loc astăzi, la ora 19:30, un recital extraordinar al cvartetului „Vo­ces“ (Bujor Prelipcean, Anton Diaconu, Constantin Stanciu, Dan Prelipcean). Vor fi inter­pretate lucrări de Haydn, Şos­­takovici şi Ceaikovski. -PAGINA A III*A Şedinţa 9 a Cenaclului de satiră şi umor După cum am anunţat, astăzi,, la ora 18, în sala de festivităţi a Casei presei (str. Vasile Alec­­sandri nr. 8), va avea loc şedin­ţa cu public a Cenaclului de satiră şi umor al ziarului „Fla­căra Iaşului“. Invitaţi spre a susţine progra­­mul artistic sunt membri ai Ce­naclului „Prietenia“ al Centru­lui universitar. Doi satirici: Traian Benţa şi Gheorghe Bejenaru Cu prilejul aniversării Cena­clului de satiră şi umor, sime­­zele Galeriei „Flacăra Iaşului" găzduiesc linia urzicantă a lui Traian Benţa, bine cunoscut din presă şi expoziţii, şi Gheorghe Bejenaru, un nume nou în gra­fica satirică. Ambii încearcă să facă ordine în anumite năravuri şi moravuri intrate în practica unora, apelînd la incisiva ar­mă a ironiei, fiecare potrivit temperamentului. Astfel, Traian Benta atacă subiectele ca un spadasin mînuind greaua sabie , ce­rtează necruţător, în timp ce Gh. Bejenaru e un floretist intrat în joc mai mult pentru frumuseţea fentelor decît pen­tru a răni. Traian Benta are linie dură, tranşantă şi o murar­e cu glas pu­ternic, desenele sale dovedind forţa unor placarde pentru o agavă a cetăţii lui Esop. Sînt foarte indicate pentru presa militantă cu tragere directă, fără subtilităţi pragmatice. De ce să umbli cu „delicateţuri“, cînd i-o poţi spune omului de la obraz ? Muncitorul care ri­dică haltere cu doi birocraţi a­­dormiţi în loc de greutăţi, pro­tejatul care doarme în jilţul făcut din mina protectorului, încercarea de a dărîma cu o li- PRIN EXPOZIŢII fuţă prizărită sau aranjarea „noului" din labirintul vechi tratează probleme majore ale moravurilor contemporane, zîm­­betul provocat fiind mai curînd un rictus amar. Traian Benta e un spirit lucid, care merge di­rect la esenţa problemei şi de aceea totdeauna interesant. Mai timid, Gh. Bejenaru pre­feră să ironizeze blajin tare „de uz comun“, precum fumatul, beţia, superstiţiile... O face pre­ventiv, mai curind la modul in­­direct, aşa cum e şi grafia sal ezitativă, blajină. Omul are in­să umor si, atunci cînd atacă frontal o temă, reuşeşte acea satiră care să îndrepte. De e­­xemplu, lanţul cărămidei plim­ bate sau cel al perechilor can*­didate la divorţ. Pînă la urma, Bejenaru se delectează schiţînd reuşite şarje pastelistice ale u­­nor cunoscuţi, dar şi acestea fără exagerări caricaturale. Sînt, în adevăr, şarje prieteneşti, în tandem, cei doi satirici* pornind de la necesitatea artei lor în contextul vieţii (să nu ui­tăm enunţul din Pausanis : „cei din Tesalia aveau un zeu al rîsu­­lui“) o servesc potrivit tempe­ramentului fiecăruia, iar scopul coincide cu cel al cenaclului care le patronează ieşirea îr­ public, întregind verbul prin i­­magini, expoziţia prefaţează e­­locvent producţia epigramatică a poeţilor umorişti. AUREL LEON

Next