Flacăra Iaşului, aprilie 1985 (Anul 41, nr. 11967-11991)
1985-04-02 / nr. 11967
I. jjjyjll Cronica lunii nstrite Cea de-a treia lună a anului 1985 cuprinde evenimente politice de excepţională însemnătate care vor rămîne înscrise în cartea de aur a istoriei milenare a patriei. în această lună, mai exact la 22 martie, s-au împlinit 20 de ani de la Plenara C.C. al P.C.R., care a ales în suprema funcţie de partid pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, inaugurînd perioada celor mai grandioase realizări din istoria poporului român, pe care, cu îndreptăţită şi justificată mîndrie patriotică, o numim „EPOCA CEAUŞESCU". Sub semnul acestei mă- t reţe aniversări, Plenara C.C. al P.C.R. din 26—27 martie a.c., Plenara Consiliului Naţional al F. D. U. S., exprimînd voinţa unanimă a comuniştilor, a întregului popor, au hotărît, într-o atmosferă de profund patriotism, de manifestare a deplinei unităţi a naţiunii noastre, propunerea de realegere a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al partidului, preşedintele Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste, în suprema funcţie de Preşedinte al Republicii Socialiste România. Voinţa ţării a fost împlinită în istorica zi de 29 martie de către Marea Adunare Naţională, întrunită în prima sa sesiune din cea de-a IX-a legislatură. Marele act săvîrşit de forumul legislativ suprem al ţării, prin realegerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu în funcţia de preşedinte al Republicii, constituie împlinirea voinţei întregului nostru popor, exprimată şi cu prilejul alegerilor de la 17 martie. Victoria candidaţilor propuşi de Frontul Democraţiei şi Unităţii Socialiste reprezintă o puternică afirmare a unităţii întregului popor în jurul partidului, al secretarului său general, profundul patriotism al oamenilor muncii, fără deosebire de naţionalitate, exprimă hotărîrea fermă a tuturor cetăţenilor României socialiste de a asigura înfăptuirea hotărîrilor Congresului al XIX-lea al partidului, a Programului de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a României spre comunism. Alegerile de deputaţi de la 17 martie au fost precedate, în spiritul profundului democratism al orînduirii noastre, de o largă consultare electorală concretizată în întîlniri ale candidaţilor cu alegătorii, în adunări cetăţeneşti, întreaga campanie electorală a culminat cu întîlnirea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în cadrul unei mari adunări populare cetăţeneşti, cu alegătorii din circumscripţia electorală nr. 1 „23 August" din Bucureşti, întîlnire precedată de o vizită de lucru a secretarului general al partidului în unităţi economice şi sociale din Capitală. Dominată de aceste importante evenimente politice, luna martie s-a caracterizat printr-o intensă activitate de muncă, de • • mobilizare a tuturor eforturilor pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor pe 1985 şi pe întregul cincinal, asigurînd astfel condiţiile pentru pregătirea temeinică a înfăptuirii celui de-al VllI-lea cincinal. Realizarea neabătută a sarcinilor economice şi sociale din acest an este un obiectiv ce se regăseşte în Discursul solemn, rostit în faţa Marii Adunări Naţionale de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, precum şi în cuvîntările la plenarele C.C. al P.C.R. şi a Consiliului Naţional al F.D.U.S., la Consfătuirea de la C.C. al P.C.R., _____ din 8 martie pe proble-me privind industria, investiţiile, transporturile, agricultură, evoluţia demografică pe 1984 a figurat pe ordinea de zi a şedinţelor Comitetului Politic Executiv al C. C. al P.C.R., a lucrărilor sesiunii M.A.N. din 28—29 martie a.c. între evenimentele lunii martie se înscrie şi Conferinţa Naţională a femeilor, care a reliefat, în spiritul tezelor de inestimabilă valoare teoretică şi practică cuprinse în cuvântarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la şedinţa inaugurală a Conferinţei, participarea tot mai activă a femeilor la viaţa politică, social-economică şi culturală a ţării, contribuţia pe care o aduc la înfăptuirea istoricelor hotărîri ale Congresului al XIII- lea, a Programului de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a României spre comunism. C. LUPU Evenimente interne CONSILIUL POPULAR AL MUNICIPIULUI IAȘI COMITETUL EXECUTIV Decizia nr. 131 Comitetul executiv al Consiliului popular al municipiului Iaşi, în temeiul art. 45, 47 şi 60 din Legea nr. 57/1968, de organizare şi funcţionare a consiliilor populare, DECIDE: Articol unic. Se convoacă, pentru ziua de 4 aprilie 1985, ora 17, Consiliul popular al municipiului Iași, în sesiunea de constituire. Președinte, Secretar, EUGEN NECHIFOR Constantin Catrinescu ------------------ • - ----------------- Cooperativă de credit fruntaşă ’ PAŞCANI (de la subredacţia ziarului „Flacăra Iaşului") După ce, la finele anului 1984, Cooperativa de credit „Siretul“ (preşedinte, Irina Hreamătă) din oraşul Paşcani s-a clasat, pentru a doua oară consecutiv, pe primul loc în întrecerea socialistă care s-a desfăşurat între cele 28 de cooperative similare din cadrul U.J.E.COOP. Iaşi, unitatea continuă şi în acest an seria rezultatelor economico-financiare foarte bune. în prezent, cooperativa numără circa 15 500 de membri, iar în perioada care a expirat din acest an şi-a sporit fondul social cu 1,4 milioane de lei, a acordat membrilor săi împrumuturi în valoare deaproape 4 milioane de lei, în special pentru dezvoltarea producţiei vegetale şi animale din gospodăriile personale ale locuitorilor de pe raza sa de activitate. CENEA • • Un plus de efort (urmare din pag. 1) Gheorghe Amihăesei, Vasile Amihăesei, Dinu Morăraşu, Zaharia Moraru şi Ştefan Profir. Dar şi ultimul canal din planul pe acest an trebuie urgent realizat căci şi de el depinde intrarea la timp la pregătirea patului germinativ şi semănat. Membrii fermei conduse de Teodor Comănescu, cărora le revine această lucrare, urmează să intre în cîteva zile în acţiune. La rîndul lor, mecanizatorii vor continua lucrările de modelare şi nivelare a solului. Măsurile care s-au luat, modul în care este organizată munca garantează că la C.A.P. Osoi toate lucrările de îmbunătăţiri funciare prevăzute pentru acest an vor fi finalizate pînă la vremea însămînţărilor. ---------------- ---------------------- Calitatea — argumentul principal (urmare din pag. I) Ţesâtoria din Ţibăneşti, deşi utilată mai modest, realizează 30 la sută ţesături pentru export, tocmai ca urmare a aplicării şi aici a sistemului nostru de pregătire şi perfecţionare profesională a personalului muncitor. — Este de presupus că întreprinderea nu se va opri la nivelul descris de dv. Ce perspective sunt ? — La unitatea B a întreprinderii s-a organizat un sector etalon pentru Centrala industriei bumbacului, unde experimentăm metode noi de organizare a producţiei şi a munci, în condiţiile dotării cu războaie de ţesut neconvenţionale (fără suveică). Rezultatele sunt foarte bune şi ne arată cu claritate drumul pe care trebuie să mergem în anii viitori. Ca argument principal aducem creşterea productivităţii muncii cu 10,7 la sută faţă de ţesătoria de la unitatea A, în condiţiile realizării unor produse care merg în exclusivitate la export. Vorbind de viitor, trebuie să mai adaug şi faptul că ni s-au aprobat fonduri de investiţii pentru extinderea şi modernizarea finisajului (lucrarea va începe anul acesta), ceea ce reprezintă pentru noi o mare şansă de a urca mai sus, spre vîrful piramidei calităţii şi complexităţii tehnice a producţiei. Dialog despre literatură In cadrul seriei de manifestări circumscrise „Zilelor Cronicii“, la Liceul „M. Eminescu“ din Iaşi a avut loc un interesant dialog despre literatură. Au participat elevii claselor a X-a şi a XI-a, prozatorul Grigore Ilisei, criticii Zaharia Sîngeorzan şi Ioan Helban şi poeţii Valeriu Stancu, Dorian Obreja şi Lucian Vasiliu. Expoziţii La Filiala Iaşi a Academiei continuă să fie deschisă expoziţia de pictură Costache Agafiţei. Programul de vizitare este între orele 10 şi 18, timp în care artistul plastic ieşean va acorda autografe pe lucrarea apărută recent în Editura Meridiane. ★ Astăzi, la ora 18, la Galeria „Flacăra Iaşului“, are loc vernisajul expoziţiei Elenei Donescu (pictură) şi a lui Mihai Şuhan (grafică). Va vorbi criticul de artă Aurel Leon. Spectacol al elevilor Artiştii amatori — elevi de la Liceul metalurgic din Iaşi au prezentat în faţa colegilor lor, a părinţilor şi a muncitorilor fruntaşi din întreprinderea metalurgică, pe scena Casei de cultură a tineretului şi studenţilor, un frumos spectacol dedicat apropiatului Congres al U.T.C. şi Anului Internaţional al Tineretului. La acest spectacol, intitulat „Tinerii ţării", şi-au adus contribuţia 16 formaţii din liceu. Bucuria de a CÎnt?Wv.jaf Se pare că nu numai lucrările înscrise pe afiş, ci şi simpatia de care se bucură în rîndul melomanilor ieşeni violonistul Ştefan Ruha au umplut pînă la refuz, vineri, 29 martie a.c., sala Filarmonicii „Moldova“. Programul a debutat cu o lucrare mai puţin cîntată şi poate mai puţin cunoscută din creaţia lui Johann Sebastian Bach, „Concertul brandemburgic nr. 6“, dar care, încheind ciclul celor 6 concerti grossi, întruchipează din plin nesecata fantezie şi inventivitate creatoare a marelui cantor de la Leipzig, de la a cărui naştere se împlinesc anul acesta 300 de ani. Protagoniştii, violoniş________tii Gheorghe Moldovan şi Mircea Şovăială, cărora li s-a alăturat violoncelistul Romeo Bălan, în grupul „concertino“, au ştiut să pună în evidenţă cu măiestrie faptul că pe parcursul celor 3 secţiuni ale lucrării, în confruntarea lor succesivă, cît şi cu tutu-ul orchestral, nu primează principiul contrastului dramatic, ci cel al concordanţei interne, al unei străluciri egale şi blînde. Aşteptat cu nerăbdare de public, a urmat violonistul Ştefan Ruha, care ne-a obişnuit întotdeauna cu adevărate tururi de forţă şi care, şi de astă dată, ne-a oferit două capodopere ale literaturii muzicale universale : „Concertul nr. 3 în Sol major pentru vioară şi orchestră" de W. A. Mozart şi „Concertul în Re major pentru vioară şi orchestră“ de P. I. Ceaikovski. Este uimitoare vitalitatea acestui om care, trecut de prima tinereţe, cîntă cu atîta bucurie şi dăruire, cu dorinţa permanentă de a transmite un mesaj tulburător. Interpretările sale ating asemenea culmi ale patetismului, sincerităţii şi elevaţiei, încit aproape nici nu mai zăreşti unele mici imperfecţiuni. .Muzica lui Mozart ne-a fost tălmăcită de Ştefan Ruha în mod firesc, fără nici un fel de de eforturi vizibile, cu bucuria surîzătoare sau cu profunda emoţie afectivă ce se degajă din paginile partiturii, chiar dacă nu întotdeauna s-a încadrat in limitele celui mai pur stil mozartian. Virtuozitatea, dar şi tonul amplu, generos, convingător, capacitatea de a construi cu deplină înţelegere şi maturitate artistică întregul eşafodaj arhitectural al lucrării sunt elemente ce s-au desprins cu uşurinţă din interpretarea ________ „Concertului în Re major pentru vioară şi orchestră“ de P. I. Ceaikovski. Ştefan Ruha ştie să conlucreze din plin cu orchestra şi dirijorul, ştie să-i simtă, să-i intuiască, pentru ca împreună să dea glas cu măiestrie muzicii. Şi, parcă totul pînă atunci ar fi fost doar o joacă de copii, după interpretarea celor două ample lucrări, fără a da nici un fel de semn de oboseală. Ștefan Ruha a mai oferit, la cererea publicului, partea a doua din „Concertul în Mi major pentru vioară" de J. S. Bach și „Allegretto“ de Boccherini- Kreisler, creînd cu multă măiestrie acea profundă tensiune emoţională ce se degajă din muzica lui Bach sau atmosfera spumoasă, dansantă din cea a lui Boccherini (în transcrierea lui Kreisler). Alături de Ştefan Ruha, orchestra Filarmonicii, la pupitrul căreia s-a aflat dirijorul George Vintilă, a dovedit încă o dată virtuţile unui ansamblu de certă valoare, care ştie să realizeze un acompaniament expresiv, întotdeauna în concordanţă cu momentul expus. DORA-MARIA DAVID DIN SALA DE CONCERTE .Luna cărţii în întreprinderi şi instituţii" Ieri a debutat în întreaga ţară Luna cărţii în întreprinderi şi instituţii. Ediţia din acest an, a X-a, este înscrisă sub genericul „Cartea în sprijinul educaţiei revoluţionar-patriotice, al perfecţionării pregătirii profesionale a oamenilor muncii“. Manifestările ieşene au început ieri, la I.M.A.M.U.S., cu expunerile „Creaţie şi producţie“, „Cartea — act de cultură şi civilizaţie“, „Omul, permanentă metaforă a iubirii de ţară“. A urmat un microspectacol susţinut de grupul coral „Lira“ al întreprinderii „Tehnoton“. „Voces“în recital extraordinar în sala de concerte a Filarmonicii „Moldova“ va avea loc astăzi, la ora 19:30, un recital extraordinar al cvartetului „Voces“ (Bujor Prelipcean, Anton Diaconu, Constantin Stanciu, Dan Prelipcean). Vor fi interpretate lucrări de Haydn, Şostakovici şi Ceaikovski. -PAGINA A III*A Şedinţa 9 a Cenaclului de satiră şi umor După cum am anunţat, astăzi,, la ora 18, în sala de festivităţi a Casei presei (str. Vasile Alecsandri nr. 8), va avea loc şedinţa cu public a Cenaclului de satiră şi umor al ziarului „Flacăra Iaşului“. Invitaţi spre a susţine programul artistic sunt membri ai Cenaclului „Prietenia“ al Centrului universitar. Doi satirici: Traian Benţa şi Gheorghe Bejenaru Cu prilejul aniversării Cenaclului de satiră şi umor, simezele Galeriei „Flacăra Iaşului" găzduiesc linia urzicantă a lui Traian Benţa, bine cunoscut din presă şi expoziţii, şi Gheorghe Bejenaru, un nume nou în grafica satirică. Ambii încearcă să facă ordine în anumite năravuri şi moravuri intrate în practica unora, apelînd la incisiva armă a ironiei, fiecare potrivit temperamentului. Astfel, Traian Benta atacă subiectele ca un spadasin mînuind greaua sabie , certează necruţător, în timp ce Gh. Bejenaru e un floretist intrat în joc mai mult pentru frumuseţea fentelor decît pentru a răni. Traian Benta are linie dură, tranşantă şi o murare cu glas puternic, desenele sale dovedind forţa unor placarde pentru o agavă a cetăţii lui Esop. Sînt foarte indicate pentru presa militantă cu tragere directă, fără subtilităţi pragmatice. De ce să umbli cu „delicateţuri“, cînd i-o poţi spune omului de la obraz ? Muncitorul care ridică haltere cu doi birocraţi adormiţi în loc de greutăţi, protejatul care doarme în jilţul făcut din mina protectorului, încercarea de a dărîma cu o li- PRIN EXPOZIŢII fuţă prizărită sau aranjarea „noului" din labirintul vechi tratează probleme majore ale moravurilor contemporane, zîmbetul provocat fiind mai curînd un rictus amar. Traian Benta e un spirit lucid, care merge direct la esenţa problemei şi de aceea totdeauna interesant. Mai timid, Gh. Bejenaru preferă să ironizeze blajin tare „de uz comun“, precum fumatul, beţia, superstiţiile... O face preventiv, mai curind la modul indirect, aşa cum e şi grafia sal ezitativă, blajină. Omul are insă umor si, atunci cînd atacă frontal o temă, reuşeşte acea satiră care să îndrepte. De exemplu, lanţul cărămidei plim bate sau cel al perechilor can*didate la divorţ. Pînă la urma, Bejenaru se delectează schiţînd reuşite şarje pastelistice ale unor cunoscuţi, dar şi acestea fără exagerări caricaturale. Sînt, în adevăr, şarje prieteneşti, în tandem, cei doi satirici* pornind de la necesitatea artei lor în contextul vieţii (să nu uităm enunţul din Pausanis : „cei din Tesalia aveau un zeu al rîsului“) o servesc potrivit temperamentului fiecăruia, iar scopul coincide cu cel al cenaclului care le patronează ieşirea îr public, întregind verbul prin imagini, expoziţia prefaţează elocvent producţia epigramatică a poeţilor umorişti. AUREL LEON