Flacăra Iaşului, iunie 1985 (Anul 41, nr. 12018-12043)

1985-06-01 / nr. 12018

-T mm Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a participat la lucrările Plenarei lărgite a Consiliului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Gospodăririi Apelor Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a participat, vineri, la lucrările Plenarei lărgite a Consiliului Naţional al Agriculturii, Indus­triei Alimentare,­Silviculturii şi Gospodăririi Apelor, care s-a desfăşurat în Capitală în zilele de 29, 30 şi 31 mai. Conducătorul partidului şi statului nostru a fost primit, la sosirea în Sala Palatului Re­publicii, unde au avut loc lu­crările plenarei, cu deosebită căldură şi entuziasm, cu aplauze şi urale. Exprimînd întregul a­­taşament la politica internă şi externă a partidului şi statu­lui, recunoştinţa profundă pen­tru grija statornică manifestată de secretarul general al parti­dului în întreaga perioadă ca­re a trecut de la Congresul al IX-lea faţă de dezvoltarea şi modernizarea agriculturii, afla­tă într-un amplu şi profund proces revoluţionar de înnoire, participanţii au ovaţionat înde­lung pentru partid şi secretarul său general, pentru patria noas­tră socialistă, în această atmosferă de­­vi­brant patriotism, în prezidiu au luat loc tovarăşul Nicolae Ceauşescu, membri şi membri supleanţi ai Comitetului Poli­tic Executiv al C.C. al P.C.R., secretari ai C. C. al P.C.R., membri ai Biroului Executiv al Consiliului Naţional al Agricul­turii, Industriei Alimentare, Sil­viculturii şi Gospodăririi Ape­lor. Pe baza orientărilor şi indica­ţiilor date de secretarul general al partidului, preşedintele Re­publicii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, celor ce-şi desfăşoa­ră activitatea în această ramu­ră de bază a economiei naţio­nale, plenara a dezbătut pro­bleme de deosebită importanţă şi actualitate ale agriculturii noastre socialiste. Pe ordinea de zi a lucrărilor plenarei au figurat : 1. Raportul privind realizarea planului de producţie, exportu­lui, investiţiilor şi aplicarea noului mecanism economico-fi­­nanciar. Măsuri pentru îndepli­nirea integrală a planului pe întregul an şi creşterea efici­enţei economice. 2. Raportul cu privire la pro­iectul Planului de dezvoltare a agriculturii, industriei alimen­tare, silviculturii şi gospodări­rii apelor pe anul 1986. 3. Programul privind organi­zarea şi desfăşurarea în bune condiţii a campaniei agricole de vară. 4. Programul privind realiza­rea integrală a sarcinilor de plan pe anul 1985 în domeniul contractării, achiziţionării şi preluării produselor agricole de la gospodăriile populaţiei, uni­tăţile agricole cooperatiste şi u­­nităţile agricole de stat. In prima zi a lucrărilor au avut loc, de asemenea, plenara Uniunii Naţionale a Coopera­tivelor Agricole de Producţie, plenara Consiliului Silvicultu­rii şi şedinţa Comisiei Centrale a producătorilor agricoli din lo­calităţile necooperativizate, în timpul celor trei zile, lu­crările s-au desfăşurat în plen şi pe sectoare de activitate. Au luat cuvîntul 427 de partici­panţi. Participanţii la dezbaterile generale din plenara lărgită a Consiliului Naţional al Agricul­turii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Gospodăririi A­­pelor au relevat că, în ultimele două decenii, de cînd în frun­tea partidului şi statului se află tovarăşul Nicolae Ceauşescu,, a­­gricultura noastră a cunoscut o puternică dezvoltare şi moder­nizare, datorate importantelor investiţii alocate acestei ramuri, dotării cu tractoare şi maşini a­gricole din ce în ce mai per­fecţionate, introducerii şi gene­ralizării în practica agricolă a unor tehnologii de mare randa­ment, chimizării, perfecţionării continue a structurilor organi­zatorice ale unităţilor agricole de stat şi cooperatista, măsuri­lor iniţiate fci scopul sporirii an de an a producţiei agricole, accentuării laturilor calitative ale întregii activităţi din agri­cultură. In cuvîntul lor, vorbi­torii au subliniat rolul hotărîtor al secretarului general al parti­­tului în definirea principiilor şi obiectivelor noii revoluţii agra­re, în conducerea activităţii pentru transpunerea în viaţă a acestora, care vizează, în esen­ţă, punerea integrală în valoa­re a marilor rezerve de creştere a producţiei agroalimentare, a productivităţii muncii şi efici­enţei economice in toate sectoa­rele şi unităţile, in scopul ob­ţinerii unor producţii agricole sigure şi stabile, la un nivel cantitativ şi calitativ cît mai înalt, sporirii substanţiale a a­­portului agriculturii şi industri­ei alimentare la asigurarea a­­provizionării corespunzătoare a populaţiei, a industriei cu ma­terii prime. Pe baza sarcinilor şi indica­ţiilor date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu privind folosirea in­tensivă a pămîntului, utilizarea cît mai bună a bazei tehnico­­materiale şi forţei de muncă, generalizarea experienţei uni­tăţilor fruntaşe, a rezultatelor obţinute de cercetarea ştiinţifi­că, participanţii la dezbateri au analizat, cu înalt simţ de răs­pundere, în spirit critic şi au­tocritic, activitatea din campa­nia de primăvară şi au stabilit măsurile necesare pentru buna pregătire şi desfăşurare a tu­turor lucrărilor agricole din a­­cest an, pentru îndeplinirea pla­ (continuaro In pag. a 4-a) Ieşenii îşi exprimă deplina satisfacţie pentru rezultatele fructuoase ale vizitei efectuate în R.D. Germană de conducătorul partidului şi statului nostru TELEGRAMĂ Comitetului Central al Partidului Comunist Român Tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Comuniştii, toţi locuitorii judeţului IAŞI, asemenea întregului popor, au urmărit cu sentimente de profundă satisfacţie şi mla­­drie patriotică vizita oficială de prietenie pe care aţi Întreprins-o, mult iubite şi stimate tovarăşe NICOLAE CEAUŞESCU. In Repu­blica Democrată Germană, moment de însemnătate istorică în cro­nica relaţiilor dintre cele două ţări, partide şi popoare, care a conferit noi dimensiuni colaborării economice, tehnico-ştiinţifice culturale şi în alte domenii dintre Republica Socialistă România şi Republica Democrată Germană. Dialogul fructuos la cel mai înalt nivel, înţelegerile la care aţi ajuns, semnarea unor documente de deosebită importanţă, în­tâlnirile cu personalităţi de frunte ale vieţii politice, economico- sociale şi tehnico-ştiinţifice, rezultatele vizitei reflectă interesul profund al celor două ţări de a dezvolta continuu conlucrarea pe multiple planuri în avantajul reciproc, al colaborării multilaterale şi păcii. Luînd cunoştinţă cu deosebită satisfacţie de rezultatele vizitei, locuitorii acestor străvechi meleaguri româneşti — înfrăţite cu re­giunea Erfurt, unde v-a fost rezervată o călduroasă primire şi unde, intr-o atmosferă entuziastă, a avut loc marele şi vibrantul miting al prieteniei dintre Republica Democrată Germană şi Re­publica Socialistă România —, vă adresează, din adîncul inimilor, profunda recunoştinţă, întreaga gratitudine pentru activitatea neo­bosită, prodigioasă ce o desfăşuraţi pe plan intern şi internaţio­nal, pentru contribuţia deosebită pe care o aduceţi la dezvoltarea încrederii şi respectului între state, a înţelegerii şi colaborării în Europa — continentul care a cunoscut în acest secol ororile a două conflagraţii mondiale, concentrînd în prezent cele mai mari cantităţi de armament şi efective militare­­­, la triumful cauzei păcii în întreaga lume. Cu convingerea nestrămutată că, prin munca noastră de zi cu zi, asigurăm, împreună cu toţi oamenii muncii din patria noas­tră socialistă, înfăptuirea neabătută a istoricelor hotărîri ale­­Con­gresului al XlII-lea al partidului, vă raportăm, mult iubite şi sti­mate tovarăşe secretar general, că toţi cei ce trăiesc şi muncesc în oraşele şi satele judeţului IAŞI, antrenaţi în marea întrecere socialistă, îşi concentrează toate eforturile, sub conducerea orga­nelor şi organizaţiilor de partid, în scopul realizării integrale a obiectivelor economico-sociale ale planului în profil teritorial pe acest an şi pe întregul cincinal, al pregătirii condiţiilor necesare începerii cincinalului 1986—1990. La reîntoarcerea în patrie, oamenii muncii ieşeni, asemenea întregului nostru popor, vă întîmpină, mult iubite şi stimate to­varăşe NICOLAE CEAUŞESCU, cu cele mai alese sentimente de dragoste fierbinte şi profund respect, mulţumindu-vă, încă o dată, pentru inestimabila dumneavoastră contribuţie la făurirea unei lumi mai bune şi mai drepte şi se angajează solemn să facă to­tul pentru transpunerea în viaţă a politicii interne şi internaţionale a partidului şi statului nostru, consacrată binelui şi fericirii ţării, triumfului raţiunii, securităţii şi păcii pe planeta noastră. COMITETUL JUDEŢEAN IAŞI AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN în spiritul sarcinilor subliniate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu Mai multă răspundere pentru aplicarea măsurilor de economisire a metalului­­ In fiecare an, colectivul de oameni ai muncii de la între­prinderea metalurgică din Iaşi a raportat importante reduceri ale consumului de materii pri­me, materiale şi energie. Calcu­lată la producţia anului 1984, faţă de anul 1981 de pildă, re­ducerea consumului de metal a fost echivalentă cu peste 28 de milioane de lei, iar faţă de a­­ceeaşi perioadă a anului trecut, pe primele patru luni din acest an, consumul de metal pe tona de produs finit a fost redus cu 5,7 kg. Măsurile luate de muncitorii şi specialiştii de aici în vederea obţinerii unei producţii sporite cu cheltuieli materiale cît mai mici au fost numeroase şi, ade­sea, fructuoase. Numai modifi­carea tehnologiei de pregătire a benzii, prin înlocuirea foar­fecelor de tăiat margini cu un dispozitiv de rabotat (la liniile de ţevi de 114 şi 89 mm) a condus la o economie anuală de 35 kg pe tona de produs finit, alte măsuri aplicate aducîndu-şi, de asemenea, o importantă con­tribuţie la creşterea eficienţei economice. Pentru acest an, măsurile sta­bilite vor conduce la o econo­mie de încă 5 kg de metal pe tona de produs prelucrat. E mult, e puţin ? Comparativ cu­ anii anteriori e un progres, da­că avem în vedere că, în ultimii La întreprinderea metalurgică patru ani, această reducere se cifrează la aproape 14 kg pe tonă. E insuficient însă, dacă avem în vedere că, de aproape doi ani, unitatea ieșeană nu mai izbutește să se încadreze în nor­ma de consum de metal stabili­tă de ministerul de resort. S-au epuizat, oare, toate po­sibilităţile de reducere a con­sumului de metal ? Fără îndo­­ială că nu, cu toate că ing. Ioan Crîşmaru, şeful secţiei a II-a, una dintre cele mai mari consumatoare de metal, consi­deră că procentul de deşeu teh­nologic nu mai poate fi dimi­nuat şi că trimiterea acestui deşeu la întreprinderea de valo­rificare a materialelor refolosi­­bile este şi ea tot un fel de va­lorificare a metalului... O pozi­ţie mai constructivă a avut ing. Eugen Oprea, şeful secţiei a III-a. Vorbindu-ne despre difi­cultăţile provocate de calitatea unor loturi de materie primă (grosimi inegale, suprapuneri etc.) şi de aprovizionarea aces­teia, neritmică şi în altă tipodi­­mensiune decit cea prevăzută iniţial, interlocutorul ne-a rela­tat şi despre acţiunile întreprin­se pentru economisirea metalu­lui, între care o programare mai bună a producţiei pe cam­panii, remanierea ţevilor cu ca­pete defecte, fîşierea benzii în cotă finită etc. MARIA CIOBOTARU (continuare în pag. a 3-a) Seriozitatea şi conştiincio­zitatea cu care munceşte tî­­năra confecţioneră Angela Gheţ, din cadrul întreprinde­rii de confecţii din Iaşi o si­tuează printre fruntaşele în­treprinderii Foto : Paul Todică „Alchimia“ unui zîmbet Acolo unde începe totul şi lumea e miracol şi poves­te şi veşnică-ntrebare şi a­­devărurile sunt definitive şi aştrii aproape de-a fi atinşi, acolo unde limpezimi pri­mare dăruie sufletului pu­ritatea şi candoarea la ca­re cu greu ne mai întoar­cem osteniţi de zigzagurile uneori inutile ale drumuri­lor în vîrste, acolo unde aripile visului şi ale fante­ziei nu-şi domolesc zborul, acolo unde ferestrele sufle­tului sint larg deschise pen­tru a cuprinde nu fără ui­mire micile întimplări şi.~ marile înţelesuri a toate cite sint, acolo unde..., aco­lo unde..., in împărăţia co­pilăriei, ne-ntoarc­em mereu să ne luăm puteri... Toţi ALEXANDRA HASAN­­ (continuare în pag. a 3-a)

Next