Flacăra Iaşului, iulie 1985 (Anul 41, nr. 12044-12069)
1985-07-02 / nr. 12044
I Proletari din toate ţările, uniţi-vă! hrep Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Anul XLI — Nr. 12 044 Marţi, 2 iulie 1985 4 pagini — 50 bani In spiritul orientărilor şi indicaţiilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu lellil APROVIZARE 81 ORGANIZARE ASIGURĂ imiEPLimiRIA PRODUCŢIEI FIZICE „In toate sectoarele şi unităţile trebuie să se asigure realizarea în mod ritmic a producţiei fizice, la toate sortimentele“. Iată din nou formulată această cerinţă esenţială pentru economia naţională, de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU la recenta plenară comună a Consiliului Naţional al Oamenilor Muncii şi Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale. Cum se acţionează pentru îndeplinirea acestei importante sarcini la Întreprinderea mecanică a agriculturii şi industriei alimentare ? In primul rînd, conducerea Întreprinderii se ocupă cu perseverenţă de buna aprovizionare tehnico-materială. Peste 70 la sută din timpul de lucru al directorului, ing. Ioan Ţenu, este consacrat intervenţiilor directe la furnizori (deplasări la faţa locului, convorbiri telefonice), astfel ca materialele, subansamblele şi alte repere să ajungă la timp acolo unde se hotărăşte soarta producţiei în atelierele întreprinderii. Buna organizare a producţiei şi a muncii, întărirea ordinii şi disciplinei sunt alte direcţii de acţiune care preocupă în cel mai înalt grad conducerea întreprinderii, organizaţia de partid. In privinţa aceasta se remarcă rolul important acordat maiştrilor şi şefilor de echipă. Ce ne spune maistrul Ion Bulancea. „Ca să ne putem îndeplini planul, urmărim repartizarea lucrărilor in funcţie de gradul de calificare a muncitorilor, precum şi îndeplinirea integrală a normelor zilnice“. In felul acesta se asigură realizarea producţiei fizice planificate la un nivel calitativ corespunzător. Calitatea îl preocupă şi pe şeful de echipă Ion Ungureanu, cu care avem o scurtă convorbire. „Pentru noi, ne spune interlocutorul, calitatea condiţionează îndeplinirea planului producţiei fizice. Dacă lucrul nu este făcut de calitate, trebuie să revenim asupra lui, ceea ce înseamnă risipă de timp, care poate pune In primejdie însăşi îndeplinirea producţiei fizice. Iată de ce dau o mare atenţie calităţii, instruiesc muncitorii din echipă In acest sens şi urmăresc în permanenţă ca toate operaţiile tehnologice să fie executate ireproșabil“, V. GHEORGHIU (continuare în pag. a 2-a) Recuperarea, recorulţionarea şi refolosirea materialelor Regionala de căi ferate Iaşi. Muncitorii şi specialiştii secţiei de întreţinere căi, din cadrul Diviziei de linii a Regionalei de căi ferate Iaşi, şi-au intensificat eforturile pentru recondiţionarea şi refolosirea materialelor. Intre cele mai recente succese înregistrate în acest sens se numără recondiţionarea şi introducerea în circuitul productiv a unor piese şi subansamble, cum sunt firfoanele, plăcile, inimile de încrucişare de la schimbătoarele de cale etc. Valoarea totală a pieselor recondiţionate până în prezent se ridică la peste 713 mii lei, în acţiunea menţionată evidenţindu-se în mod deosebit colectivele de muncă din secţiile L. 1 — Iaşi, L 3 — Roman, Il 5 — Suceava şi L6 — Vatra Dornei. Ion Bîrsan tehnician Întreprinderea integrată de ţesături de in Paşcani O recentă invenţie, experimentată la Întreprinderea integrată de ţesături de in din oraşul Paşcani, este menită să contribuie la internilate economii de sodă caustică, produs utilizat aici în sectorul finisaj. Metoda constă în recuperarea unei părţi din flota utilizată la maşinile de mercerizat şi refolosirea ei după aducerea la parametrii iniţiali de concentraţie în substanţă activă. Aparţinînd unui colectiv condus de ing. Mihai Roşea, invenţia va contribui la o economie de sodă caustică estimată la circa 80 de tone pe an şi, totodată, la îmbunătăţirea parametrilor de lucru la această operaţie Un nou lot de transportoare destinate agriculturii, confecţionate la secţia Vlădeni a I.M.A.I.A. Iaşi este pregătit pentru expediere la beneficiar Foto : I.. STRATUI.AT Contribuţii inestimabile ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu la îmbogăţirea teoriei şi practicii revoluţionare Creşterea mai accentuată a productivităţii muncii, strategie a dezvoltării intensive Creşterea mai accentuată a productivităţii muncii este una dintre direcţiile prioritare ale dezvoltării intensive a economiei noastre naţionale. Productivitatea muncii, indicator sintetic care măsoară în mod elocvent hărnicia şi spiritul organizatoric al fiecărui colectiv, exprimă eficacitatea cu care, este utilizată munca socială. Subliniind marea însemnătate a sporirii rodniciei muncii, secretarul general al partidului, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, arăta : „Trebuie ca — pe baza organizării, a mecanizării, automatizării, introducerii electronicii şi microelectronicii în conducerea proceselor de producţie — să asigurăm o creştere mult mai substanţială a productivităţii muncii sociale. Să nu uităm nici un moment că tocmai în acest domeniu trebuia să obţinem o dezvoltare mai rapidă şi să demonstrăm superioritatea economiei noastre socialiste asupra economiei capitaliste". In anii socialismului şi îndeosebi după cel de al IX-lea Congres al partidului, congres deschizător de noi perspective în opera de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate, creşterea productivităţii muncii s-a dovedit a fi un factor fundamental al sporirii venitului naţional, al ridicării bunăstării materiale şi spirituale a poporului. Tocmai de aceea s-a elaborat un amplu şi cuprinzător program special de creştere accentuată a rodniciei muncii, de perfecţionare a organizării şi Conf. dr. SILVIA PETRESCU facultatea de ştiinţe economice Iaşi (continuare în pag. a 2-a) --------------------------- - - -------------------------- Adunarea festivă de la Iaşi consacrată Zilei învăţătorului Ieri, la Iaşi, a avut loc o adunare festivă consacrată Zilei învăţătorului. In sala de festivităţi a Casei de cultură a tineretului şi studenţilor erau prezenţi reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, ai Ministerului Educaţiei şi învăţămîntului, ai organizaţiilor de masă şi obşteşti, numeroase cadre didactice din învăţămîntul de toate gradele, pionieri. Cuvintul de deschidere a fost rostit de tovarăşul Alecu Floareş, secretar al Comitetului judeţean de partid, preşedintele Consiliului judeţean al educaţiei şi învăţămîntului. Au adus saluturi prof. Radu Mocanu, adjunct al ministrului educaţiei şi învăţămîntului, din partea ministerului de resort şi a Uniunii sindicatelor din învăţămînt, ştiinţă şi cultură, şi pioniera Adriana Bălăşanu, din partea purtătorilor ieşeni ai cravatelor roşii cu tricolor. Prof. Domnica Murgoci, inspector general al Inspectoratului şcolar judeţean, şi prof. univ. Viorel Barbu, rectorul Universităţii „Al. I. Cuza“, au prezentat rapoarte privind activitatea instructiv-educativă în anul de învăţămînt 1984—1985. Tradiţionala Zi a învăţătorului — s-a subliniat — dobindeşte în acest an un plus de semnificaţii, ea fiind sărbătorită în preajma unui eveniment deosebit din viaţa poporului,„împlinirea a două decenii de la Congresul al IX-lea al partidului, cînd s-a deschis „Epoca Ceauşescu“, epoca unor mari transformări revoluţionare în întreaga viaţă economică şi socială, inclusiv în învăţămîntul românesc de toate gradele. Avînd la dispoziţie o bază didactico-materială în continuă dezvoltare, o reţea de profile şi meserii îmbunătăţită, slujitorii şcolii ieşene au obţinut în acest an de învăţămînt rezultate calitativ superioare, în activitatea de instruire şi educare a tinerei generaţii, de pregătire a acesteia pentru muncă şi viaţă. La cele 445 de unităţi din învăţămîntul preşcolar s-a asiscontinuare în pag. a 2-a) Condiţiile impun continuarea praşilelor cu mai multă energie ca oricînd O cerinţă de care trebuie să se ţină seama in toate unităţile din Consiliul unic agroindustrial Răducăneni După atîtea ploi, unele terenuri din lunca Prutului ale cooperativelor agricole din Costuleni, Cozia, Bohotin (prin care am trecut recent) încă mai musteau în apă. Cooperatorii, mobilizaţi de organizaţiile de partid, făceau totul pentru a înlătura grabnic excesul de a-redrexuta lucrările de întreţinere a culturilor. Reţeaua canalelor de desecare, care se execută în zonă, le uşurează enorm această muncă. În toate unităţile amintite, oamenii au instalat motopompe pentru evacuarea apelor din băltiri, executau şanţuri şi rigole. Ing. Gheorghe Vasile, preşedintele C.A.P. Cozia, a format o echipă de 20 de oameni care se ocupă numai de lucrările de înlăturare a excesului de umiditate. Asemenea măsuri a luat, împreună cu organizaţia de partid, şi ing. Marius Lisnic, preşedintele C.A.P. Costuleni. In felul acesta, surplusul de apă părăsea repede terenul. De altfel, pe grindurile zvîntate au şi fost reluate praşilele. La Costuleni, în ferma condusă de ing. Clara Moisii, cooperatorii efectuau în şes, pe unele porţiuni de teren zvîntat, a doua şi a treia praşilă la porumb. Preşedinţii celor două unităţi sperau ca prin soluţiile adoptate să se poată trece destul de repede la continuarea lucrărilor de întreţinere pe toate suprafeţele. De fapt, această activitate a sezonului nu a hbetat decit în timpul cit a plouat. Pentru că, pe terenurile de pe platouri s-a prăşit cu toate forţele în „ferestrele“’ dl«*.« ploi. Cooperatorii din fermele conduse de ing. Olga Vasile de la C.A.P. Cozia. ing. Viorica Bimitriu de la C.A.P. Costuleni n-au culturi îmburuienite pe asemenea suprafeţe. Peste tot, treburile s-au aglomerat şi in continuare este mult de muncă şi la prăşit şi la strîmsul fructelor şi legumelor şi la recoltatul fîneţelor, în unităţile prin care trecem constatăm o bună participare la muncă, nu însă cu întreaga suflare a satelor, cum se impune în prezent. La C.A.P. Hohoti), în fruntea întrecerii de pe ogoare erau cooperatorii din echipele conduse ale Const. Avarvarei, Mihai Angheluţă. Tovarăşul Th. Ambruno, preşedintele unităţii, a ţinut să evidenţieze şi formaţia de la Isaia, care anul acesta a întreţinut exemplar culturile. Unii se lasă prea mult rugaţi să iasă la prăşit. Echipa condusă de C. I. Surpanu de la Bohotin n-a terminat praşila a doua nici măcar pe suprafeţele aflate în pantă, unde nu s-a pus problema băltirilor. Vina principală o poartă şeful de echipă care nu se prea vine de treabă. In situaţia aceasta, comuniştii din echipa respectivă, care nu sunt agricultori de ieri, de azi, trebuiau să acţioneze din proprie iniţiativă şi să facă praşilele la timp. Acum, cînd este atita de lucru în cîmp, nu trebuie să stea acasă nici un om bun de muncă. La C.A.P. Bohotin, mai sînt unii cărora le priește umbra și am numi în acest sens pe Tinca Enea, Maria Ignat, Maria Surpanu. Este adevărat că nici primăria n-a insistat prea mult pentru a-i determina să pună mina pe sapă alături de marea majoritate a oamenilor care se străduia să întreţină la timp culturile, pentru a obţine producţii sporite. Nu-i prea tîrziu s-o facă şi acum. De altfel şi la C.A.P. Cozia mai sînt cîţiva care trebuie lămuriţi că este necesar aportul fiecăruia la realizarea obiectivelor pe care şi le-a propus în acest an adunarea generală. Sunt aşteptaţi să participe la muncă, zi de zi, cu toată răspunderea pentru realizarea şi depăşirea producţiilor planificate Viorica Popeşti, Ion Anton, Romică Cobzaru, Maria Irimiţă Ignat, Aglaia Sobă, Jena Ezaru, Adela Zodieru, Floarea Mîndru (oameni gospodari de altfel), astfel ca satul să Ie poarte şi lor respectul cuvenit. Eforturile care se impun acum în aceste unităţi din Consiliul unic agroindustrial Răducăneni vor fi răsplătite la toamnă cu recolte bogate la hectar. Comuniştii, sprijiniţi raai îndeaproape de organele comunale de partid şi de stat, conducerile unităţilor pot şi trebuie să antreneze la desfăşurarea lucrărilor de sezon întreaga suflare a şalelor. GH. STEJARU 8 la săparea şanţurilor de scurgere a băltirilor de pe suprafeţele din Se*. 8 Pe grindurile zvîntate, se prăşeşte de zor S. La C.A.P- Bohotin şi C.A.P. Cozia, unii cooperatori nu se încadrează în efortul general • • T Observ că prin Iaşi au început a se înmulţi brazii. Am băgat însă de seamă că şi pe la sate — şi nu doar în judeţul nostru — acest prinţ al muntelui a în- ceput gri se îndesească, priindu-i nu numai condiţiile de climă şi sol din zonele limitrofe reliefurilor înalte, dar chiar şi cele oferite „de podiş sau de cîmpie. Ce spun eu este o realitate, dar — recunosc — şi o dorinţă sau, mai bine-zis, un îndemn către o acţiune de înmulţire, peste tot acolo unde se impune, a zonelor împădurite, inclusiv a plantaţiilor de conifere. Se ştie că bradul primeneşte, îmbălsămează cu miros plăcut şi purifică aerul. Se vede că peisajul dominat sau măcar punctat de silueta dreaptă şi zveltă a bradului are un pitoresc aparte. Şi se cunoaşte că acest arbore— pe lingă asemenea calităţi — le mai are şi pe acelea ale unui lemn foarte căutat şi ale V FILIP (continuare în pag . 2-a) f