Flacăra Iaşului, august 1985 (Anul 41, nr. 12070-12095)

1985-08-01 / nr. 12070

8*-a Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Anul XLI — Nr. 12 070 Joi, 1 august 1983 4 pagini — SO bani Tinereţe, idealuri, răspunderi Pagina a ll-a I ^­­A­LÎN ÎN T.RSITARA ,M. EMI­CSCU- IAȘI Proletari din toate tarile, anlţi-vaî !,------------------|N PAGINA a IV-a--------------------? I­n securitate şi cooperare in Europa Moscova. Al Xll-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor, Întîlniri ale conducătorului delegaţiei române * Geneva. Lucrările Conferinţei pentru dezarmare. Dezbatere specială iniţiată de Grupul celor 21 Helsinki. Reuniunea consacrată celei de a X-a aniversări a Conferinţei pentru securitate şi cooperare in Europa Insufleţitoarelor îndemnuri ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu, vibrantelor chemări ale Apelului Plenarei C. C. al P. C. R. şi a activului central de partid—răspundem prin faptele noastre de muncă Posibilităţile de recondiţionare a pieselor şi subansamblelor—în continuă creştere La întreprinderea de mătase „Victoria“ ■ Eficienţa în primul semestru­­ peste două milioane de lei ■ O propunere pentru întreprinderea „Steaua Roşie“ — Bucureşti >­ Trecondiţionarea pieselor de schimb şi a subansam­blelor la întreprinderea de mătase „Vic­­itoria“ se bucură de o organiza­­­re specială, cu regulamente şi ^practici devenite tradiţionale. E­ ptistă puncte de colectare şi sor- tare a pieselor uzate şi a m­ate­­­irialelor recuperabile, se practi­­■fcă eliberarea din magazie a un­or ign­ese numai în schimbul celor­­•uzate, s-au organizat li­nii speciale de maşini în atelierul mecanic central (la care lucrează cei mai pricepuţi mun­citori) pentru recondi­­ţ­io­narea pieselor, s-au elaborat tehnologii pen­tru recondiţionare, pen-­­ tru tratamente termi- 11 ce­ s-a organizat un control­­de calitate adecvat pentru pie­sele şi subansamblele recon­diţionate. întreprinderea dis­­­pune şi de un atelier de vulca­nizare, astfel că se pot recondi­ţiona şi piesele cauciucate. întreaga activitate în acest domeniu a sporit cantitativ şi calitativ an de an, astfel că a­­firm peste 160 de repere necesa­re războaielor clasice de ţesut şi utilajelor din finisaj trec, de regulă, prin procesul de recon­diţionare (arbori cotiţi, fuse de fontare, roţi dinţate, pompe de vid, valţuri pentru calandram, discuri, regulatoare etc.), efi­cienţa economică ridicîndu-se, în semestrul I a.c., la peste 2 milioane de lei. Pentru repara­ţiile războaielor clasice de ţesut se folosesc circa 25 la sută pie­se recondiţionate, iar pentru u­­tilajele din finisaj—40 la sută. S-ar putea mai mult ? Este o întrebare care preocupă de mai multă vreme pe specialiştii de aici, şi de aceea răspunsul vine imediat. Se va putea mai mult, dacă la reviziile tehnice se vor depista mai multe piese cu un grad de uzură convenabil pen­tru a fi recondiţionate. (Practi­ca a arătat că piesele cu o uzu­ră prea avansată nu mai pot fi recondiţionate, trebuind să fie înlocuite cu altele noi). Totoda­tă, se cere ajutorilor de maiştri şi ţesătoarelor să regleze cu gri­jă maşinile, să le supravegheze cu atenţie, pentru a nu se pro­duce blocări care deteriorează piese în aşa măsură, incit nu mai pot fi recondiţionate. So­luţiile fiind clare, s-au trecut la lucru — instructaje, urmărirea în practică a îndeplinirii aces­tor sarcini. Fără îndoială că multe depind de priceperea fie­cărui lăcătuş, ajutor de maistru sau ţesătoare, dar şi de răspunde­rea fiecăruia pentru eficienţa acţiunii de recondiţionare care are şi o mare importanţă politi­că. Secretarul general al parti­dului, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, sublinia : „Nimic să nu se piardă, totul să fie recirculat şi refo­­losit în economie“. Es­te un imperativ econo­mic de mare impor­tanţă care condiţionează asigurarea resurselor noastre materiale pen­tru creşterea în conti­nuare a producţiei, a materiale a socialis­ De aceea, comitetul bazei mului­ de partid, organizaţiile de bază vor trebui să sprijine activ a­­ceastă acţiune, să-i dea întrea­ga atenţie, în spiritul recentului Apel al Plenarei C.C. al P.C.R. şi a activului central de partid, care cheamă comuniştii, toţi oamenii muncii să acţioneze cu abnega­ţie, cu înalt spirit revoluţionar, pentru valorificarea superioară a tuturor resurselor, pentru re­ducerea continuă a consumu­i­ V. GHEORGHIU (continuare în pag. a 3-a) Să recuperăm, să refolosim. NIMIC SA NU SE PIARDĂ ! Pe şantierul termocentralei electrice pe cărbune de la Holbo­­ca. Se lucrează intens la montarea conductelor cu un diametru de 1­000 mm pentru transportul apei calde spre municipiul Iaşi. (Lucrarea este executată de Antrepriza de montaj Iaşi a P.M.U.C. Bucureşti) Foto : I*. STRATULAT Plenara cheamă organele şi organizaţiile de partid din agricultură, ţărănimea cooperatistă, pe lucrătorii, mecanizatorii şi specialiştii din toate u­­nităţile agricole de stat şi cooperatiste, pe toţi oa­menii muncii de la sate să acţioneze cu cea mai mare hotărî­re pentru înfăptuirea mobilizatoarelor programe de creştere a producţiilor vegetale şi ani­male, pentru executarea exemplară a fiecărei lu­crări agricole, buna întreţinere a culturilor şi strîn­­gerea la timp şi în bune condiţii a recoltei, pentru desfăşurarea cu succes a noii revoluţii agrare, care trebuie să-şi găsească expresie concretă în obţi­nerea unor producţii sporite la hectar, la toate cul­turile şi in toate judeţele ţării, în ridicarea la un nivel tot mai înalt a agriculturii româneşti. (I)in APELUL PLENAREI C.C. AL P.C.R. ŞI A ACTIVULUI CENTRAL DE PARTID­ Vine toamna şi unele unităţi tot n-au terminat de transportat finul de pe cîmp In Consiliul unic agroindustrial Hîrlău Drumul spre o producţie zoo­tehnică sporită trece prin ieslea animalelor. Cooperatorii din u­­nităţile Consiliului unic agroin­dustrial Hîrlău sunt pe deplin convinşi de acest lucru. Dovadă că anul acesta au avut un plus de grijă pentru consolidarea bazei furajere, modernizarea fermelor, pentru strîngerea şi depozitarea nutreţurilor. Zooteh­­niştii din ferma de la Hodora a C.A.P. Cotnari n-au avut nici­odată atîta fin depozitat deja lingă adăposturi. Gh. Ionescu, preşedintele unităţii, prezent în aceste zile şi la secerişul ulti­melor lanuri de grîu şi în zoo­tehnie unde sunt continuate lu­crările de modernizare, a ţinut să ne arate 300 de tone de fin de lucerna de bună calitate, re­zultat de la două coase, balotat şi clădit frumos în parcul din apropierea grajdurilor, precum şi 250 de tone de fîn natural. Interlocutorul spera ca de la coasa a treia să se mai obţină 150 de tone, astfel ca efectivul matcă de 250 de vaci (care va fi sporit în acest an cu încă 60 de viţele din prăsila proprie) să aibă hrană din destul, în prezent, se transportă de pe cîmp paiele (finul a fost cărat în totalitate). Spre lauda lor, cooperatorii, în­drumaţi de organizaţia de partid, au folosit la această lucrare nu­mai atelajele, demonstrînd că se poate face treabă bună ,­ la timp şi cu aceste tradiţionale mijloace de transport. In pas cu preocupările pentru îmbunătă­ţirea bazei furajere a sporit şi producţia de lapte. Faţă de a­­ceeaşi perioadă a anului trecut, livrările suplimentare de lapte se ridică la 200 de hectolitri. Pe colina din faţa fermei zoo­tehnice se vedeau ca-n palmă fineţele cooperatorilor din Cîr­­joaia. Pajiştile respective sunt şi acum, în bună parte, pline de căpiţe. M. Varzaru, preşedinte­le C.A.P., recunoaşte că unita­tea a rămas în urmă cu trans­portul (producţia aflată in că­piţe pe cîmp este evaluată la circa 100—120 de tone). Ne spu­ne că în 4—5 zile vor pune la GH. STEJARU (continuare în pag. a 3 a) Cauze subiective frânează asigurarea unor activităţi de calitate Pentru ca judeţul Iaşi să poată realiza în acest an un volum de industrie mică şi prestări de servicii în valoare de 4 miliarde de lei, aşa cum prevede Programul judeţean de dezvoltare în acest sector, trebuie ca şi unităţile C.P.A.D.M., cît şi ale Coopera­tivei meşteşugăreşti „Unirea“ din Hîrlău care îşi desfăşoară activitatea în Tg. Frumos să întreprindă măsuri ferme pen­tru mai buna folosire a ca­pacităţilor existente, pentru valorificarea judicioasă a ba­zei materiale şi a resurselor locale, în paralel cu acţiunile de dezvoltare, diversificare şi extindere a activităţilor în te­ritoriu. Dacă C.P.A.D.M. Tg. Frumos îşi realizează şi chiar depăşeşte sarcinile de plan (dar nu şi pe cele din Program), iată că unităţile din oraş ale­ Cooperativei „Unirea“, pe pri­mul semestru al acestui an, au realizat în cadrul activită­ţilor de mică industrie şi pre­stări de servicii doar 2,6 milioane de lei în loc de 6,2 milioane de lei cît prevede pla­nul ( ce reprezintă doar 10 la sută faţă de Program !). De ce o astfel de situaţie ? în timp de C.P.A.D.M. din lo­calitate a reuşit ca în spaţiile existente, cît şi în cele nou construite, să organizeze un număr sporit de activităţi (peste 25 de genuri de servi­cii puse la dispoziţia popu­laţiei), multe dintre ele apre­ciate pe plan judeţean pentru calitatea lor, iată că „Unirea“, cu toate că dispune de noi spa­ţii comerciale corespunzătoare, nu reuşeşte să atragă clienţii, să ofere cele mai solicitate ser­vicii. Astfel, din cele numai 10 ateliere şi unităţi existente în prezent aici, doar 2—3 se ELENA DU­MITRESCU (continuare în pag. a 3-a) La Tîrgu Frumos A.E.I.A.I.CP.S. — HOLBOCA A îndeplinit planul şi pe trimestrul al treilea Oamenii muncii de la Asocia­ţia economică intercooperatistă de activităţi industriale, con­strucţii şi prestări de servicii au raportat, zilele trecute, un succes deosebit: îndeplinirea planului şi pe trimestrul al trei­lea al acestui an. După cum ne-a informat inginerul Vasile Ilegitim, directorul unităţii, la obţinerea acestui succes o con­tribuţie deosebită şi-au adus colectivele secţiilor de confecţii textile şi băuturi răcoritoare conduse de inginera Angela Bu­­joreanu şi, respectiv, subingine­­ra Natalia Butnariu. Respectul cuvenit înaintaşilor Iaşul, cel ale lui „sînte firi vizionare“, este vizitat de tot mai mulţi turişti din ţară sau din străinătate. Dintre aceştia, nu puţini sînt cei ce îşi propun să treacă şi pe la cimitirul „Eternitatea“, să pună o floare pe mormîntul marilor oameni de cultură, artă şi ştiinţă pe care i-a avut Iaşul. Pînă aici, toate bune şi frumoase, numai că nobila lor intenţie este doi­cit de realizat. Cu toate că s-a mai scris în presă despre necesitatea întocmirii unui catalog cu numele persona­lităţilor de seamă ce sunt în­mormântate la „Eternitatea“, o asemenea inițiativă n-a fost încă luată. Mai mult. Prof. LIVIU CĂLCu­­ ­­ţ (continuare in pag. a 3-a)

Next