Flacăra Iaşului, septembrie 1985 (Anul 41, nr. 12096-12120)
1985-09-01 / nr. 12096
FLACARA IAȘULUI . Documente adoptate de Conferinţa judeţeană Iaşi a deputaţilor consiliilor populare — Texte prescurtate — Raport cu privire la activitatea desfăşurată de consiliile populare pentru perfecţionarea stilului şi metodelor de muncă, dezvoltarea democraţiei socialiste, asigurarea participării maselor de cetăţeni la întreaga activitate de dezvoltare economico-socială, întărirea autoconducerii, autogestiunii şi asigurarea, pînă la sfîrşitul anului 1986, a autofinanţării integrale a tuturor localităţilor şi unităţilor administrativ-teritoriale Raport privind perfecţionarea sistematizării localităţilor urbane şi rurale, folosirea mai bună a terenurilor, restrîngerea cu 40—50 la sută a perimetrelor construibile, realizarea programului de investiţii şi construcţii de locuinţe Consiliile populare, sub conducerea şi îndrumarea directă a organelor de partid, acţionând consecvent pe linia perfecţionării stilului şi metodelor de muncă, pentru dezvoltarea democraţiei socialiste, pentru diversificarea modalităţilor de antrenare a cetăţenilor la elaborarea şi înfăptuirea obiectivelor dezvoltării economico-sociale a judeţului, pentru întărirea autoconducerii, autogestiunii şi autofinanţării localităţilor, au desfăşurat o muncă intensă, care a condus la ridicarea rolului adunărilor cetăţeneşti. Edificator în acest sens este faptul că în cele peste 2 000 de adunări cetăţeneşti, organizate în anii1984 şi 1985, oamenii muncii au participat activ la toate fazele procesului de înfăptuire a administraţiei de stat, respectiv la iniţierea, pregătirea şi elaborarea actului decizional, la transpunerea în viaţă a acestuia. Momentul de vîrf al participării maselor la conducerea treburilor de stat şi obşteşti l-a constituit alegerea în acest an a deputaţilor la M.A.N., în consiliile populare judeţene, municipale, orăşeneşti şi comunale. în cadrul adunărilor ţinute au fost formulate 3180 propuneri, din care peste 2 000 au fost aplicate. înaltele exigenţe ce stau în faţa consiliilor populare în perioada următoare impun perfecţionarea activităţii acestora, pentru o mai bună coordonare a întregii activităţi de dezvoltare economică şi socială a localităţilor, bazată pe autoconducere şi autogestiune, pe participarea maselor de cetăţeni la conducerea şi rezolvarea treburilor de stat şi obşteşti pe plan local. Un rol deosebit revine şi în viitor deputatului, care trebuie să acţioneze în dubla sa calitate de reprezentant al cetăţenilor în consiliul popular şi de reprezentant al acestui organ al puterii de stat în faţa cetăţenilor pentru rezolvarea multiplelor şi complexelor probleme pe care le ridică dezvoltarea economico-socialăşi edilitar-gospodărească a unităţilor administrativ-teritoriale. Un element esenţial al stilului de muncă al consiliilor populare rezidă în conlucrarea în mai mare măsură cu organismele obşteşti instituţionalizate în diverse domenii de activitate. Astfel, comisiile permanente, delegaţii săteşti, comitetele de cetăţeni, comisiile locale de sistematizare, comisiile de întreceri, colectivele de sprijin ale autorităţii tutelare şi asistenţei sociale, comitetele de gospodărire a pădurilor comunale, asociaţiile de locatari, comisiile de judecată, comisiile locale pentru recepţionarea lucrărilor executate prin muncă patriotică etc. au fost folosite cu mai multă eficienţă de către organele locale ale puterii şi administraţiei de stat. Evidenţiindu-se oseamă de consilii populare, s-a apreciat că în alte localităţi s-au manifestat multiple neajunsuri, trebuind să se acorde o atenţie mai mare felului in care lucrează comitetele comisiilor respective. Cu privire la lucrările executate din contribuţia bănească a locuitorilor şi la cele efectuate prin contribuţia în muncă, în raport s-a apreciat că, şi în acest domeniu, comitetele de cetăţeni pot şi trebuie să acţioneze mai hotărît pentru ridicarea la un nivel superior a cantităţii şi calităţii lucrărilor. In cincinalul actual, au fost executate multe lucrări, dar se putea mai mult ,şi mai bine, în magistralul raport prezentat la Congresul al XIII-lea al P.C.R., tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU a subliniat că „va trebui să acţionăm cu toată fermitatea pentru aşezarea întregii activităţi economico-sociale pe principiul autoconducerii şi autogestiunii, făcînd totul ca fiecare unitate să obţină creşterea continuă a eficienţei economice. Societatea socialistă nu se poate dezvolta decât pe baza unei înalte eficienţe şi rentabilităţi în toate domeniile". Această, concepţie a conducerii partidului privind esenţa noului mecanism economico-financiar scoate în evidenţă rolul activ ce trebuie să revină consiliilor populare şi deputaţilor în dezvoltarea economico-socială a ţării. Din analiza execuţiei bugetare rezultă că, an de ani, s-au realizat şi depăşit veniturile proprii planificate, iar rezultatele semestrului 1 a.c. ne îndreptăţesc să apreciem că ele vor fi depăşite şi în acest an la toate sursele de venituri. Reliefîndu-se modul în care s-au folosit fondurile disponibile, s-a arătat că în scopul economisirii sumelor alocate de stat, cit și al folosirii judicioase a creditelor, numeroase obiective s-au realizat de către birourile executive ale consiliilor populare, prin mobilizarea locuitorilor la acţiunea de gospodărire şi înfrumuseţare a localităţilor. In vederea trecerii treptate la autofinanţarea unităţilor administrativ-teritoriale, au crescut preocupările pentru dezvoltarea industriei miei, valorificarea resurselor locale de materii prime, a prestărilor de servicii către populaţie, sprijinirea şi mai buna organizare a activităţii aparatului financiar, pentru depistarea şi prevenirea evaziunilor fiscale. Ca urmare, faţă de anul 1984, cînd s-au echilibrat cu venituri proprii 25 de consilii populare comunale şi al municipiului Iaşi, în acest an sunt planificate să se autofinanţeze bugetele tuturor oraşelor şi a 41 consilii populare comunale. Urmare a măsurilor luate de comitetul executiv al Consiliului popular judeţean, veniturile proprii ale consiliilor populare vor creşte cu aproape 22 milioane de lei. De asemenea, prin măsurile preconizate de organele centrale, privind noi criterii de delimitare ale unor acţiuni între bugetele locale şi bugetul republican, se va putea asigura autofinanţarea unităţilor administrativteritoriale. Conferinţa judeţeană a deputaţilor îşi exprimă convingerea că toate consiliile populare, toţi deputaţii, întreaga populaţie a judeţului Iaşi vor acţiona cu fermitate şi dăruire, cu abnegaţie şi devotament pentru perfecţionarea continuă a stilului şi metodelor de muncă, dezvoltarea democraţiei socialiste, asigurarea participării maselor de cetăţeni la întreaga activitate de dezvoltare economico-socială pentru întărirea autoconducerii, autogestiunii şi asigurarea, pînă la Sfârşitul anului 1985, a autofinanţării integrale a tuturor unităţilor administrativ-teritoriale, în spiritul proiectului de lege, supus dezbaterii publice, privind autoconducerea, autogestiunea economico-financiară şi autofinanţarea unităţilor administrativ-teritoriale. Analizarea şi aprobarea de către conducerea partidului, de către tovarăşul NICOLAECEAUŞESCU personal, a schiţelor de sistematizare a teritoriului judeţului, a municipiului, oraşelor şi viitoarelor centre urbane, a constituit un examen exigent al activităţii desfăşurate de Consiliul popular al judeţului Iaşi şi totodată materializarea unor rezultate remarcabile obţinute in prima etapă de realizare a Programului naţional de sistematizare : reducerea suprafeţelor din cadrul perimetrelor construibile cu 13 929 de hectare, fundamentarea şi organizarea unui număr de platforme industriale pe o suprafaţă de 1 200 de hectare, definitivarea detaliilor de sistematizare pentru zonele centrale şi a unui număr însemnat de cartiere de locuinţe, organizate cu toate dotările necesare şi cu un grad înalt de ocupare a terenului, stabilirea concepţiilor de organizare a reţelelor edilitare şi transport in comun din cadrul fiecărei localităţi urbane. Totodată, pe baza programelor de strămutări aprobate, au fost mutate în perimetrele construibile ale localităţilor un număr de 6150 gospodării, redîndu-se in circuitul agricol şi pentru alte folosinţe o suprafaţă de 246 de hectare. Potrivit concepţiei partidului, dezvoltarea localităţilor s-a realizat pe baza prevederilor de sistematizare in ansambluri de locuinţe şi zone funcţionale, reflectind progresele realizate in gândirea urbanistică specifică a ţârii noastre. Obiectivele noi au fost amplasate, de regulă, în zonele şi platformele industriale existente prin ocuparea terenurilor disponibile, urmărindu-se îndeaproape definitivarea zonelor începute, extinderea cooperărilor între unităţi şi folosirea mai bună a dotărilor edilitare în funcţiune. Prezentîndu-se pe larg marile înfăptuiri de ordin edilitar-gospodăresc, in raport s-a arătat că o atenţie deosebită s-a acordat definitivării zonelor centrale din municipiul Iaşi, oraşele Paşcani, Hîrlău Tg. Frumos, viitoarelor centre urbane, Belceşti, Podu Iloaiei, Răducăneni Ţibăneşti şi Vlădeni, cit şi a centrelor civice ale centrelor de comuna, acţionîndu-se prin realizarea de locuinţe, spaţii comerciale şi alte edificii publice şi asigurarea reţelelor de circulaţie directe cu zonele funcţionale. In mod practic, noile construcţii au contribuit la desăvârşirea structurii localităţilor, la conturarea principalelor zone funcţionale, îmbunătăţirea reţelelor de comunicaţie şi transport, formarea unor cartiere de locuinţe organizate şi dotate corespunzător cerinţelor etapei actuale. Cu toate acestea condiţiile de viaţă din multe localităţi rurale, gradul lor de confort şi civilizaţie, dotarea cu obiective social-culturale, deşi incomparabil mai bune ca în trecut, nu sunt încă pe măsura posibilităţilor şi a schimbărilor economice survenite în ultima perioadă de timp. Satele ieşene, excesiv de numeroase (78 ■ de localităţi pe 100 km.p., faţă de 57 localităţi pe 100 km.p., cît este media pe ţară), formate în decursul secolelor, sunt amplasate anarhic, fie pe terenuri accidentate, greu accesibile, de-a lungul rîurilor şi văilor, sau sunt excesiv de întinse ca suprafaţă, ceea ce împiedică o bună organizare şi sistematizare a teritoriului, dotarea lor corespunzătoare cu unităţi economico-sociale şi culturale şi constituirea unor căi de acces moderne. Comitetele şi birourile executive ale consiliilor populare, sub conducerea şi îndrumarea organelor de partid, au analizat situaţia fiecărei localităţi, atît sub aspectul funcţional şi al relaţiilor economice, cît şi sub aspectul repartizării demografice a populaţiei şi unităţilor productive, a căilor de acces, stabilind un program concret de îmbunătăţire a aspectului tradiţional al comunelor şi satelor componente, care prevede reducerea niumărului localităţilor existente în judeţ, de la 425 sate, la 301 in viitor, şi sporirea numărului de oraşe de la 4, cate există în prezent, la9 in viitor, repartizate armonios pe întreg teritoriul judeţului. În primul rând pentru localităţile ce vor deveni urbane, dar şi pentru toate reşedinţele de comună, s-au elaborat detalii de sistematizare pentru centrele civice, prin care se prevede realizarea unor ansambluri închegate, prin amplasarea judicioasă a dotărilor social-culturale şi economice, precum şi a locuinţelor cu mai multe nivele. Menţionăm că în fiecare centru de comună s-au executat sau sunt în curs de execuţie blocuri de locuinţe cu 2,3 nivele şi cu spaţii comerciale de servire la parter, alte lucrări social-culturale. Pentru a veni în sprijinul populaţiei, s-au elaborat şi s-au pus la dispoziţia locuitorilor proiecte-model de locuinţe cu etaj, avînd 1, 2 sau 4 apartamente. Aceasta acţiune va continua pentru a se realiza locuinţe cu 2—3 nivele, iar la comunele mai mari cu 4 nivele, cu arhitectură românească, bazată pe tradiţii locale. Regruparea în timp a populaţiei din cele 124 sate fără perspectivă de dezvoltare, cit şi a populaţiei rămase în afara perimetrului construibil al localităţilor cu perspectivă de dezvoltare, necesită luarea unor măsuri importante in strămutarea celor 47 000 de gospodării, in mod eşalonat pînă in anul 2000. Este necesar ca birourile executive ale consiliilor populare orăşeneşti şi comunale să analizeze fiecare caz în parte şi să ia măsuri de respectare a programului de eşalonare anuală a strămutărilor din noile perimetre construibile stabilite în 1984— 1985. Această acţiune va conduce la o utilizare mairaţională a teritoriului construibil, la obţinerea unor densităţi normale şi la redarea in circuitul agricol a unor importante suprafeţe de teren, realizindu-se restrîngerea cu 40—50 la sută a perimetrelor construibile. Prezentând o seamă de încălcări a Legii sistematizării, raportul a subliniat că în vederea prevenirii acestora este necesară din partea tuturor activiştilor si lucrătorilor din sistemul consiliilor populare, a tuturor cetăţenilor o înaltă răspundere faţă de modul în care se foloseşte fiecare suprafaţă de teren, indiferent de locul unde se află, in afara sau în cadrul perimetrelor construibile, in incintele unităţilor socialiste sau in gospodăriile individuale. Concomitent cu o susţinută muncă de convingere se impune o riguroasă activitate de urmărire a disciplinei în construcţii, oprind în mod hotărît orice tendinţă de încălcare a ie-' galităţii, de amplasare a gospodăriilor noi la periferia localităţilor sau Încercări de a amplasa anexe gospodăreşti in afara suprafeţelor de teren prevăzute de norme pentru o parcelă, impiedicind aşezarea altor gospodării în vecinătate. Îndeplinirea sarcinilor pe care etapa actuală le pune In faţa consiliilor populare judeţean, municipal, orăşeneşti şi comunale pentru perfecţionarea activităţii de sistematizare şi construire a localităţilor, pentru creşterea nivelului de civilizaţie materială şi spirituală a oa ■ menilor, impune ca hotărîrile şi deciziile luate să fie rodul unor largi con- fruntări şi dezbateri, al experienţei şi cunoştinţelor tuturor factorilor chemaţi să îndeplinească obligaţiile stabilite. In acest sens vor fi antrenate cu mai multă răspundere comisiile permanente de deputaţi, comisiile de sistematizare locale specialiştii la stabilirea soluţiilor de sistematizare şi la traducerea in fapt a proiectelor şi măsurilor adoptate. Comitetele (birourile) executive ale consiliilor populare vor acţiona permanent pentru întărirea ordinii, disciplinei si controlului preventiv în activitatea de sistematizare şi construcţii, pentru aplicarea operativă a măsurilor stabilite de lege în toate cazurile de nerespectare a regulamentelor în vigoare. Concentrare masivă de forţe (urmare din pag. 1) ducerea superioară de partid şi de stat. Dar pentru a grăbi modernizarea acestei zone, de cîtva timp acţionează aici şi lucrători aiantreprizelor 3 şi 4. Acţionează intens pe acest şantier constructorii din formaţiile coordonate de montatorul Gh. Ciulei, fie dulgherul C-tin Cosar, de betonistul Costache Constantin din cadrul Antreprizei 3, care au sarcina să construiască, pînă la finele anului, 584 de apartamente. Pentru acești lucrători, luna august a constituit o lună bogată în realizări : toate cele 10 blocuri au fost atacate, la 3 lucrîndu-se deja la structură. Acelaşi ritm de muncă trebuie să se menţină şi în perioada următoare, cît timpul este favorabil, pentru ca, o dată cu sosirea frigului, toate blocurile să fie închise şi să se continue lucrul în interior. De asemenea, să nu se uite de asigurarea fronturilor de muncă pentru anul viitor, adică de pregătirea temeinică a producţiei primului an al cincinalului 1986—1990. Pentru aceasta, conducerile antreprizelor, cadrele de răspundere ale trustului, comitetul de partid pe trust au obligaţia să urmărească îndeaproape, cu rigurozitate, aplicarea măsurilor stabilite, printr-un control permanent asupra activităţii desfăşurate de toţi constructorii. ---------------- - - -------------- -----PAGINA A lll-A CURIER E Iustina Dumitriu, fără adresă indicată . Studenţii înscrişi în învăţământul superior seral beneficiază, printre alte înlesniri, şi de un concediu fără piaţă de pînă la 30 zile calendaristice pentru prezentarea la examenul de stat. Dispoziţiile normative în vigoare nu prevăd posibilitatea întreruperii activităţii în scopul arătat mai sus. tg. Minodora Simirnovici, str. I. Creangă nr. 79 : Deţinătorii suprafeţelor de locuit, care primesc alte persoane în locuinţa lor, sunt obligaţi să contribuie şi pentru acestea la plata cheltuielilor de întreţinere, însă numai dacă durata primirii depăşeşte 15 zile (ziua JURIDIC considerîndu-se 24 ore neîntrerupte) în cadrul aceleiaşi luni calendaristice. Nu pot fi luate în calculul de întreţinere persoanele care nu locuiesc efectiv în imobil, chiar dacă acestea vizitează zilnic locatari ai unor apartamente,tot astfel, persoanele care vin peste zi — dar nu dorm în bloc — pentru a găti şi îngriji un locatar nu trebuie să plătească cotele de contribuţie la părţile comune, gi Maria Chitic, Piaţa Voievozilor nr. 17. Unităţile au obligaţia să repună în munca deţinută anterior sau intr-o muncă corespunzătoare pregătirii lor pe cei care au întrerupt activitatea ca urmare a pensionării pentru invaliditate si au devenit capabili de muncă, ţinîndu-se seama şi de recomandările organelor medicale. Timpul cît o persoană a fost pensionată pentru invaliditate de gradul I sau II nu se consideră vechime în muncă și, ca atare, nu se ia în calcul la stabilirea drepturilor de pensie. Pensionarii care s-au reîncadrat în muncă în termen de 90 zile de la data depensionării beneficiază de concediul de odihnă chiar în anul reîncadrării lor, durata acestuia fiind proporţională cu lunile cuprinse în intervalul de la data reîncadrării pînă la sfîrşitul anului calendaristic în curs. GH. TEODOROVICI consilier juridic principal