Flacăra Iaşului, septembrie 1985 (Anul 41, nr. 12096-12120)

1985-09-01 / nr. 12096

­ FLACARA IAȘULUI . Documente adoptate de Conferinţa judeţeană Iaşi a deputaţilor consiliilor populare — Texte prescurtate — Raport cu privire la activitatea desfăşurată de consiliile populare pentru perfecţionarea stilului şi metodelor de muncă, dezvoltarea democraţiei socialiste, asigurarea participării maselor de cetăţeni la întreaga activitate de dezvoltare economico-socială, întărirea autoconducerii, autoges­tiunii şi asigurarea, pînă la sfîrşitul anului 1986, a autofinanţării integrale a tuturor localităţilor şi unităţilor administrativ-teritoriale Raport privind perfecţionarea sistematizării localităţilor urbane şi rurale, folosirea mai bună a terenurilor, restrîngerea cu 40—50 la sută a perimetrelor construibile, realizarea programului de investiţii şi construcţii de locuinţe Consiliile populare, sub conducerea şi îndrumarea directă a organelor de partid, acţionând consecvent pe linia perfecţio­nării stilului şi metodelor de muncă, pentru dezvoltarea democraţiei socia­liste, pentru diversificarea modalităţilor de antrenare a cetăţenilor la elaborarea şi înfăptuirea obiectivelor dezvoltării­ e­­conomico-sociale a judeţului, pentru în­tărirea autoconducerii, autogestiunii­­ şi autofinanţării localităţilor, au desfăşurat o muncă intensă, care a condus la ridi­carea rolului adunărilor cetăţeneşti. Edi­ficator în acest sens este faptul că în cele peste 2 000 de adunări cetăţeneşti, orga­nizate în anii­­1984 şi 1985, oamenii muncii au participat activ la toate fazele proce­sului de înfăptuire a administraţiei de stat, respectiv la iniţierea, pregătirea şi elaborarea actului decizional, la transpu­nerea în viaţă a acestuia. Momentul de vîrf al participării maselor la condu­cerea treburilor de stat şi obşteşti l-a constituit alegerea în acest an a deputa­ţilor la M.A.N., în consiliile populare judeţene, municipale, orăşeneşti şi co­munale. în cadrul adunărilor ţinute au fost formulate 3180 propuneri, din care peste 2 000 au fost aplicate. înaltele exigenţe ce stau în faţa con­siliilor populare în perioada următoare impun perfecţionarea activităţii acestora, pentru o mai bună coordonare a întregii activităţi de dezvoltare economică şi so­­­cială a localităţilor, bazată pe autocondu­­cere şi autogestiune, pe participarea ma­selor de cetăţeni la­­ conducerea şi rezol­varea treburilor de stat şi obşteşti pe plan local. Un rol deosebit revine şi în viitor deputatului, care trebuie să acţio­neze în dubla sa calitate de reprezentant al cetăţenilor în consiliul popular şi de reprezentant al acestui organ al puterii de stat în faţa cetăţenilor pentru rezol­varea multiplelor şi complexelor proble­me pe care le ridică dezvoltarea econo­­mico-socială­­şi edilitar-gospodărească a unităţilor administrativ-teritoriale. Un element esenţial al stilului de mun­că al consiliilor populare rezidă în con­lucrarea în mai mare măsură cu or­ganismele obşteşti instituţionalizate în diverse domenii de activitate. Astfel, co­misiile permanente, delegaţii săteşti, co­mitetele de cetăţeni, comisiile locale de sistematizare, comisiile de întreceri, co­lectivele de sprijin ale autorităţii tute­lare şi asistenţei sociale, comitetele de gospodărire a pădurilor comunale, aso­ciaţiile de locatari, comisiile de judecată, comisiile locale pentru recepţionarea lu­crărilor executate prin muncă patriotică etc. au fost folosite cu mai multă efici­enţă de către organele locale ale puterii şi administraţiei de stat. Evidenţiindu-se o­­seamă de consilii populare, s-a apre­ciat că în alte localităţi s-au manifestat multiple neajunsuri, trebuind să se acor­de o atenţie mai mare felului in care lucrează comitetele comisiilor respective. Cu privire la lucrările executate d­in contribuţia bănească a locuitorilor şi la cele efectuate prin contribuţia în muncă, în raport s-a apreciat că, şi în acest do­meniu, comitetele de cetăţeni pot şi tre­buie să acţioneze mai hotărît pentru ri­dicarea la un nivel superior a cantităţii şi calităţii lucrărilor. In cincinalul ac­tual, au fost executate multe lucrări, dar se putea mai mult ,şi mai bine, în magistralul raport prezentat la Con­gresul al XIII-lea al P.C.R., tovarăşul NICOLAE CEAU­ŞESCU a subliniat că „va trebui să acţionăm cu toată fermi­tatea pentru aşezarea întregii activităţi economico-sociale pe principiul autocon­ducerii şi autogestiunii, făcînd totul ca fiecare unitate să obţină creşterea con­tinuă a eficienţei economice. Societatea socialistă nu se poate dezvolta decât pe baza unei înalte eficienţe şi rentabilităţi în toate domeniile". Această, concepţie a conducerii partidului privind esenţa nou­lui mecanism economico-financiar scoate în evidenţă rolul activ ce trebuie să revină consiliilor populare şi deputaţilor în dezvoltarea economico-socială a ţării. Din analiza execuţiei bugetare rezultă­ că, an de ani, s-au realizat şi depăşit ve­niturile proprii planificate, iar rezulta­tele semestrului 1 a.c. ne îndreptăţesc să apreciem că ele vor fi depăşite şi în acest an la toate sursele de venituri. Reliefîn­­du-se modul în care s-au folosit fondu­rile disponibile, s-a arătat că în scopul economisirii sumelor alocate de stat, cit și al folosirii judicioase a creditelor, nu­meroase obiective s-au realizat de către birourile executive ale­ consiliilor popu­lare, prin mobilizarea locuitorilor la ac­ţiunea de gospodărire şi înfrumuseţare a localităţilor. In vederea trecerii treptate la autofi­nanţarea unităţilor administrativ-terito­­riale, au crescut preocupările pentru dez­voltarea industriei miei, valorificarea re­surselor locale de materii prime, a pre­stărilor de servicii către populaţie, spri­jinirea şi mai buna organizare a activi­tăţii aparatului financiar, pentru depis­tarea şi prevenirea evaziunilor fiscale. Ca urmare, faţă de anul 1984, cînd s-au echilibrat cu venituri proprii 25 de con­silii populare comunale şi al municipiu­lui Iaşi, în acest an sunt planificate să se autofinanţeze bugetele tuturor oraşelor şi a 41 consilii populare comunale. Urmare a măsurilor luate de comite­tul executiv al Consiliului popular ju­deţean, veniturile proprii ale consiliilor populare vor creşte cu aproape 22 mi­lioane de lei. De asemenea, prin măsu­rile preconizate de organele centrale, privind noi criterii de delimitare ale u­­nor acţiuni între bugetele locale şi bu­getul republican, se va putea asigura autofinanţarea unităţilor administrativ­­teritoriale. Conferinţa judeţeană a deputaţilor îşi exprimă convingerea că toate consiliile populare, toţi deputaţii, întreaga popu­laţie a judeţului Iaşi vor acţiona cu fermitate şi dăruire, cu abnegaţie şi de­votament pentru perfecţionarea continuă a stilului şi metodelor de muncă, dez­voltarea democraţiei socialiste, asigu­rarea participării maselor de cetăţeni la întreaga activitat­e de dezvoltare econo­mico-socială pentru întărirea autocondu­cerii, autogestiunii şi asigurarea, pînă la Sfârşitul anului 1985, a autofinanţării in­tegrale a tuturor unităţilor administra­tiv-teritoriale, în spiritul proiectului de lege, supus dezbaterii publice, privind autoconducerea, autogestiunea econo­­mico-financiară şi autofinanţarea unită­ţilor administrativ-teritoriale. Analizarea şi aprobarea de către con­ducerea partidului, de către tovarăşul NICOLAE­­CEAU­ŞESCU personal, a schi­ţelor de sistematizare a teritoriului ju­deţului, a municipiului, oraşelor şi vi­itoarelor centre urbane, a constituit un examen exigent al activităţii desfăşurate de Consiliul popular al judeţului Iaşi şi totodată materializarea unor rezultate re­marcabile obţinute in prima etapă de realizare a Programului naţional de sis­tematizare : reducerea suprafeţelor din cadrul perimetrelor construibile cu 13 929 de hectare, fundamentarea şi or­ganizarea unui număr de platforme in­dustriale pe o suprafaţă de 1 200 de hectare, definitivarea detaliilor de siste­matizare pentru zonele centrale şi a unui număr însemnat de cartiere de locuinţe, organizate cu toate dotările necesare şi cu un grad înalt de ocupare a terenului, stabilirea concepţiilor de organizare a reţelelor edilitare şi transport in comun din cadrul fiecărei localităţi urbane. Totodată, pe baza programelor de stră­mutări aprobate, au fost mutate în pe­rimetrele construibile ale localităţilor un număr de 6150 gospodării, redîndu-se in circuitul agricol şi pentru alte folosinţe o suprafaţă de 246 de hectare. Potrivit concepţiei partidului, dezvol­tarea localităţilor s-a realizat pe baza prevederilor de sistematizare in ansam­­­bluri de locuinţe şi zone funcţionale, re­­flectind progresele realizate in gândirea urbanistică specifică a ţârii noastre. O­­biectivele noi au fost amplasate, de re­gulă, în zonele şi platformele industriale existente prin ocuparea terenurilor dis­ponibile, urmărindu-se îndeaproape de­finitivarea zonelor începute, extinderea cooperărilor între unităţi şi folosirea mai bună a dotărilor edilitare în funcţiune. Prezentîndu-se pe larg marile înfăp­tuiri de ordin edilitar-gospodăresc, in raport s-a arătat că o atenţie deosebită s-a acordat definitivării zonelor centrale din municipiul Iaşi, oraşele Paşcani, Hîrlău Tg. Frumos, viitoarelor centre urbane, Belceşti, Podu Iloaiei, Răducă­­neni Ţibăneşti şi Vlădeni, cit şi a cen­trelor civice ale centrelor de comuna, acţionîndu-se prin realizarea de locuinţe, spaţii comerciale şi alte edificii publice şi asigurarea reţelelor de circulaţie di­recte cu zonele funcţionale. In mod practic, noile construcţii au contribuit la desăvârşirea structurii localităţilor, la conturarea principalelor zone funcţio­nale, îmbunătăţirea reţelelor de comu­nicaţie şi transport, formarea unor car­tiere de locuinţe organizate şi dotate co­respunzător cerinţelor etapei actuale. Cu toate acestea condiţiile de viaţă din multe localităţi rurale, gradul lor de confort şi civilizaţie, dotarea cu obiec­tive social-culturale, deşi incomparabil mai bune ca în trecut, nu sunt încă pe măsura posibilităţilor şi a schimbărilor economice survenite în ultima perioadă de timp. Satele ieşene, excesiv de nu­meroase (78 ■ de localităţi pe 100 km.p., faţă de 57 localităţi pe 100 km.p.,­ cît este media pe ţară), formate în decursul se­colelor, sunt amplasate anarhic, fie pe terenuri accidentate, greu accesibile, de-a lungul rîurilor şi văilor, sau sunt exce­siv de întinse ca suprafaţă, ceea ce îm­piedică o bună organizare şi sistemati­zare a teritoriului, dotarea lor corespun­zătoare cu unităţi economico-sociale şi culturale şi constituirea unor căi de ac­ces moderne. Comitetele şi birourile e­­xecutive ale consiliilor populare, sub conducerea şi îndrumarea organelor de partid, au analizat situaţia fiecărei lo­calităţi, atît sub aspectul funcţional şi al relaţiilor economice, cît şi sub aspectul repartizării demografice a populaţiei şi unităţilor productive, a căilor de acces, stabilind un program concret de îmbu­nătăţire a aspectului tradiţional al co­munelor şi satelor componente, care pre­vede reducerea ni­umărului localităţilor existente în judeţ, de la 425 sate, la 301 in viitor, şi sporirea numărului de oraşe de la 4, cate există în prezent, la­­9 in viitor, repartizate armonios pe întreg teritoriul judeţului. În primul rând pentru localităţile ce vor deveni urbane, dar şi pentru toate reşedinţele de comună, s-au elaborat de­talii de sistematizare pentru centrele ci­vice, prin care se prevede realizarea unor ansambluri închegate, prin amplasarea judicioasă a dotărilor social-culturale şi economice, precum şi a locuinţelor cu mai multe nivele. Menţionăm că în fie­care centru de comună s-au executat sau sunt în curs de execuţie blocuri de locuinţe cu 2,3 nivele şi cu spaţii co­merciale de servire la parter, alte lu­crări social-culturale. Pentru a veni în sprijinul populaţiei, s-au elaborat şi s-au pus la dispoziţia locuitorilor pro­­iecte-model de locuinţe cu etaj, avînd 1, 2 sau 4 apartamente. Aceasta acţiune va continua pentru a se realiza locuinţe cu 2—3 nivele, iar la comunele m­ai mari cu 4 nivele, cu arhitectură româ­nească, bazată pe tradiţii locale. Regruparea în timp a populaţiei din cele­ 124 sate fără perspectivă de dez­voltare, cit şi a populaţiei rămase în a­­fara perimetrului construibil al localită­ţilor cu perspectivă de dezvoltare, nece­sită luarea unor măsuri importante in strămutarea celor 47 000 de gospodării, in mod eşalonat pînă in anul 2000. Este ne­cesar ca birourile executive ale consi­liilor populare orăşeneşti şi comunale să analizeze fiecare caz în parte şi să ia măsuri de respectare a programului de eşalonare anuală a strămutărilor d­in noile perimetre construibile stabilite în 1984— 1985. Această acţiune va conduce la o utilizare mai­­raţională a teritoriului con­­struibil, la obţinerea unor densităţi nor­male şi la redarea in circuitul agricol a unor importante suprafeţe de teren, realizindu-se restrîngerea cu 40—50 la sută a perimetrelor construibile. Prezentând o seamă de încălcări a Legii sistematizării, raportul a subliniat că în vederea prevenirii acestora este necesară din partea tuturor activiştilor si lucrătorilor din sistemul consiliilor populare, a tuturor cetăţenilor o înaltă răspundere faţă de modul în care se fo­loseşte fiecare suprafaţă de teren, indi­ferent de locul unde se află, in afara sau în cadrul perimetrelor construibile, in incintele unităţilor socialiste sau in gospodăriile individuale. Concomitent cu o susţinută muncă de convingere se im­pune o riguroasă activitate de urmărire a disciplinei în construcţii, oprind în mod hotărît orice tendinţă de încălcare a ie-' galităţii, de amplasare a gospodăriilor noi la periferia localităţilor sau Încer­cări de a amplasa anexe gospodăreşti in­ afara suprafeţelor de teren prevăzute de norme pentru o parcelă, impiedicind a­­şezarea altor­ gospodării în vecinătate. Îndeplinirea sarcinilor pe care etapa actuală le pune In faţa consiliilor popu­lare judeţean, municipal, orăşeneşti şi comunale pentru perfecţionarea activi­tăţii de sistematizare şi construire a lo­calităţilor, pentru creşterea nivelului de civilizaţie materială şi sp­irituală a oa­ ■ menilor, impune ca hotărîrile şi decizi­ile luate să fie rodul unor largi con-­ fruntări şi dezbateri, al experienţei şi cunoştinţelor tuturor factorilor chemaţi să îndeplinească obligaţiile stabilite. In acest sens vor fi antrenate cu mai multă răspundere comisiile permanente de deputaţi, comisiile de sistematizare locale specialiştii la stabilirea soluţiilor de sistematizare şi la traducerea in fapt a proiectelor şi măsurilor adoptate. Comitetele (birourile) executive ale consiliilor populare vor acţiona perma­nent pentru întărirea ordinii, disciplinei si controlului preventiv în activitatea de sistematizare şi construcţii, pentru apli­carea operativă a măsurilor stabilite de lege în toate cazurile de nerespectare a regulamentelor în vigoare. Concentrare masivă de forţe (urmare din pag. 1) ducerea superioară de partid şi de stat. Dar pentru a grăbi moderni­zarea acestei zone, de cîtva timp acţionează aici şi lucrători ai­­antreprizelor 3 şi 4. Acţionează intens pe acest şantier con­structorii din formaţiile coordo­nate de monta­torul Gh. Ciulei, fie dulgherul C-tin Cosar, de be­­tonistul Costache Constantin din cadrul Antreprizei 3, care au sarcina să construiască, pînă la finele anului, 584 de aparta­mente. Pentru acești lucrători, luna august a constituit o lună bogată în realizări : toate cele 10 blocuri au fost atacate, la 3 lucrîndu-se deja la structură. Acelaşi ritm de muncă trebuie să se menţină şi în perioada următoare, cît timpul este favo­rabil, pentru ca, o dată cu so­sirea frigului, toate blocurile să fie închise şi să se continue lu­crul în interior. De asemenea, să nu se uite de asigurarea fron­turilor de muncă pentru anul viitor, adică de pregătirea te­meinică a producţiei primului an al cincinalului 1986—1990. Pentru aceasta, conducerile an­treprizelor, cadrele de răspun­dere ale trustului, comitetul de partid pe trust au obligaţia să urmărească îndeaproape, cu rigurozitate, aplicarea măsurilor stabilite, printr-un control per­manent asupra activităţii des­făşurate de toţi constructorii. ---------------- - - --------------­ -----PAGINA A lll-A CURIER­ E Iustina Dumitriu, fără a­­dresă indicată . Studenţii în­scrişi în învăţământul superior seral beneficiază, printre alte înlesniri, şi de un concediu fără piaţă de pînă la 30 zile calen­daristice pentru prezentarea la examenul de stat. Dispoziţiile normative în vigoare nu pre­văd posibilitatea întreruperii activităţii în scopul arătat mai sus. tg. Minodora Simirnovici, str. I. Creangă nr. 79 : Deţină­torii suprafeţelor de locuit, care primesc alte persoane în locu­inţa lor, sunt obligaţi să con­tribuie şi pentru acestea la plata cheltuielilor de întreţine­re, însă numai dacă durata primirii depăşeşte 15 zile (ziua JURIDIC considerîndu-se 24 ore neîntre­rupte) în cadrul aceleiaşi luni calendaristice. Nu pot fi luate în calculul de întreţinere per­soanele care nu locuiesc efectiv în imobil, chiar dacă acestea vi­zitează zilnic locatari ai unor apartamente,­­tot astfel, persoa­nele care vin peste zi — dar nu dorm în bloc — pentru a găti şi îngriji un locatar nu trebuie să plătească cotele de contribuţie la părţile comune, gi Maria Chitic, Piaţa Voievozilor nr. 17. Unităţile au obligaţia să repună în munca deţinută anteri­or sau intr-o muncă corespunză­toare pregătirii lor pe cei care au întrerupt activitatea ca ur­mare a pensionării pentru in­validitate si au devenit capabili de muncă, ţinîndu-se seama şi de recomandările organelor medicale. Timpul cît o persoa­nă a fost pensionată pentru in­validitate de gradul I sau II nu se consideră vechime în­ mun­că și, ca atare, nu se ia în cal­cul la stabilirea drepturilor de pensie. Pensionarii care s-au reîncadrat în muncă în termen de 90 zile de la data depensio­­nării beneficiază de concediul de odihnă chiar în anul reînca­drării lor, durata acestuia fiind proporţională cu lunile cuprin­se în intervalul de la data re­încadrării pînă la sfîrşitul a­­nului calendaristic în curs. GH. TEODOROVICI consilier juridic principal

Next