Flacăra Iaşului, septembrie 1985 (Anul 41, nr. 12096-12120)

1985-09-15 / nr. 12108

PAGINA A H A-----------------­ -FLACĂRA 1AŞULUI [ Vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, la Institutul politehnic Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a participat, împreună cu to­varăşa Elena Ceauşescu, la festivităţile care au avut loc, sîmbătă, 14 septembrie, la Iaşi, cu prilejul deschiderii noului an de învăţământ, 1985—1986. Au fost prezenţi tovarăşii Nicolae Constantin, Nicu Ceauşescu, Petru Enache, Sil­viu Curticeanu. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu s-au îndreptat într-o maşină des­chisă spre Institutul politehnic din Iaşi. Pe întregul traseu, mii de tineri şi tinere, studenţi şi elevi au aplaudat şi ovaţionat îndelung, dînd expresie mîn­­driei de a trăi în această pe­rioadă de luminoase înfăptuiri, satisfacţiei pentru minunatele condiţii de viaţă şi învăţătu­ră de care beneficiază, pentru posibilităţile largi de afirma­re a tinerei generaţii ca impor­tanţă forţă in procesul de dez­voltare rapidă şi multilatera­lă a României socialiste. Cei prezenţi purtau portrete ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi ale tovarăşei Elena Ceauşescu, drapele tricolore şi roşii. Tineri şi tinere, în pi­toreşti costume populare, au interpretat cîntece şi dansuri din această zonă a Moldovei. Din loc în loc, grupuri de ti­neri executau reuşite exerci­ţii de gimnastică sportivă. Mi­ile de tineri, împreună cu cei­lalţi oameni ai muncii prezenţi pe arterele principale ale o­­raşului, au reafirmat senti­mentele de aleasă dragoste şi preţuire pe care ieşenii, ală­turi de întregul nostru popor, le poartă conducătorului parti­dului şi statului. Ei au scan­dat cu însufleţire „Ceauşescu — P.C.R. „Ceauşescu şi poporul !“, „Ceauşescu — tine­rii !“. In această zi de început de an şcolar şi universitar, săr­bătoare scumpă şi tradiţională pentru întregul popor, cadre­le didactice, milioanele de e­­levi şi studenţi ai ţării şi-au îndreptat gîndul plin de recu­noştinţă spre conducătorul iu­bit al partidului şi statului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru preocuparea statornică manifestată faţă de dezvolta­rea şi modernizarea continuă a învăţămîntului, faţă de pre­gătirea temeinică pentru via­ţă­­şi muncă a tineretului pa­triei, pentru rolul important conferit şcolii în societate, in nobila operă de formare mul­tilaterală a omului nou, în ac­tivitatea generală de edificare a socialismului şi comunismu­lui în România. Slujitorii şcolii, întregul ti­neret studios se mîndresc cu faptul că, în perioada deschisă de Congresul al IX-lea al partidului, perioada unor a­­dînci prefaceri înnoitoare şi a unor grandioase înfăptuiri în toate domeniile de activitate, intrată in istorie şi în conşti­inţa naţiunii cu numele ma­relui ei ctitor — „Epoca Nicolae Ceauşescu“ — s-a scris şi în domeniul învăţămîntului cel mai de seamă capitol al isto­riei sale. Călăuzită de concepţia uma­nistă asupra învăţămîntului a secretarului general al parti­dului, preşedintele Republicii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, bucurîndu-se, totodată, de în­drumarea şi sprijinul nemijlo­cit, permanent al tovarăşei Elena Ceauşescu, eminent om politic, om de ştiinţă de repu­taţie internaţională, şcoala ro­mânească a înregistrat o in­tensă dezvoltare reflectînd spiritul dinamic, cutezător şi înnoitor al acestor ani lumi­noşi. Astfel, învăţămintul pre­şcolar a devenit, prin organi­zare, cuprindere şi conţinut, prima treaptă a sistemului e­ducaţional. In acelaşi timp, a fost generalizat învăţămîntul obligatoriu de 10 ani, frec­ventat astăzi de toţi copiii ţă­rii. De asemenea, s-au dez­voltat puternic învăţămîntul liceal şi superior, cu precăde­re cel tehnic şi agronomic. A avut loc, totodată, o profundă restructurare a conţinutului şi desfăşurării procesului in­­structiv-educativ, realizîndu-se integrarea învăţămîntului cu cercetarea ştiinţifică, producţia şi practica social-politică. Ul­timele două decenii au marcat o creştere însemnată a popu­laţiei şcolare, fiecare al pa­trulea cetăţean al ţării fiind cuprins într-o formă organiza­tă de învăţămînt. Baza materială s-a extins considerabil, suprafaţa con­strucţiilor şcolare ridicate in intervalul 1965 — 1985 echi­­valind cu suprafaţa a 10 mari oraşe. Sunt date şi fapte care atestă înflorirea fără prece­dent pe care a cunoscut-o în­tregul nostru învăţămînt, ca­re este gratuit şi are un profund caracter democratic. Indeplinindu-şi cu cinste mi­siunea de onoare încredinţată şcoala îşi aduce o contribuţie de preţ la pregătirea şi edu­carea tineretului ţării, în spi­rit patriotic, revoluţionar, la asigurarea cadrelor necesare tuturor domeniilor de activi­tate, la afirmarea personalităţii umane, la formarea omului nou, constructor conştient şi devotat al socialismului şi co­munismului în România. Dezvoltarea impetuoasă a în­­văţămîntului îşi găseşte o e­­locventă ilustrare la Iaşi, o­­raş cu îndelungate şi valoroa­se tradiţii ştiinţifice şi cultu­rale, cu vii rezonanţe in via­ţa spirituală a ţării. Epoca is­torică inaugurată de Congresul al IX-lea al partidului a în­semnat şi pentru acest strălu­cit centru de învăţămînt ro­mânesc perioada cea mai fer­tilă, mai bogată în împliniri. Aici îşi desfăşoară activitatea peste cinci mii de cadre di­dactice. In şcolile şi institute­le de învăţămînt superior ie­şene studiază 80 000 de elevi şi aproape 25 000 de studenţi, de două ori mai mulţi decât în 1965. Asemenea tuturor co­piilor şi tinerilor patriei, ei beneficiază de minunate con­diţii de viaţă şi învăţătură. Iaşul dispune, în prezent, de 1 250 săli de clasă, 837 labora­toare, 253 ateliere şcolare, 68 internate şi cămine — în ma­joritate construite în ultimele două decenii. Sosirea tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi a tovarăşei Elena Ceauşescu la Institutul poli­tehnic Iaşi s-a desfăşurat în această atmosferă entuziastă, de înaltă mîndrie patriotică, ce caracterizează sărbătoarea şcolii româneşti. Coruri reuni­te au interpretat cunoscutul cîntec revoluţionar „Partidul— Ceauşescu — România“. O formaţie alcătuită din membri ai gărzilor patriotice şi ai detaşamentelor de pregă­tire a tineretului pentru apă­rarea patriei a prezentat o­­norul. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu au fost salutaţi cu deosebită sti­mă şi consideraţie de Ion Teo­­reanu, ministrul educaţiei şi învăţămîntului, Ani Matei, se­cretar al C.C. al U.T.C., pre­şedintele Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti din România, de rectorii institute­lor de învăţămînt superior din Iaşi, de alte cadre didactice. Reprezentanţii studenţilor de la politehnica ieşeană au ofe­rit tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu , frumoase buchete de flori, le-au adresat emoţio­nante cuvinte de bun venit. Institutul politehnic, pu­ternică unitate de învăţămînt din cadrul centrului universi­tar Iaşi, a cunoscut o amplă dezvoltare, îndeosebi în perioa­da inaugurată de Congresul al IX-lea al partidului. In pre­zent, 15 000 de tineri se pre­gătesc în domenii de mare în­semnătate ale economiei na­ţionale — electrotehnică şi e­­lectronică, construcţii de ma­şini, industrie uşoară, chimie, construcţii, hidrotehnică. în holul facultăţii de elec­­trotehnică a fost vizitată ex­poziţia organizată sub generi­cul „Epoca Ceauşescu — e­­poca de aur a învăţămîntului românesc“. Expoziţia prezin­tă evoluţia învăţămîntului su­perior ieşean în ultimii 20 de ani, realizări reprezentati­ve ale studenţilor din acest centru universitar. Sunt expu­se la loc de cinste numeroase volume în limba română şi în limbi străine din opera tova­răşului Nicolae Ceauşescu. Sunt, de asemenea, prezentate lucrările ştiinţifice ale tovară­şei academician doctor inginer Elena Ceauşescu. Adresîndu-se distinşilor oas­peţi, rectorul Institutului po­litehnic, Cameluţa Beldie, a subliniat că in perioada inau­gurată de Congresul al IX-lea al partidului zestrea universi­tară a acestui prestigios lăcaş de învăţămînt a sporit consi­derabil. Spaţiile de studii s-au dublat, laboratoarele au fost echipate cu aparatură moder­nă, fiind create condiţii opti­me pentru pregătirea specialiş­tilor de miine. Au fost vizitate, de aseme­nea, laboratoarele de automa­tizări şi electronică cuprin­­zînd realizări semnificative pentru această dimensiune fundamentală a învăţămîntului superior românesc — aceea de puternic nucleu de cercetare ştiinţifică pus în slujba dez­voltării economice. Rezultatele obţinute de co­lectivele de studenţi şi cadre­le didactice de la Facultatea de electrotehnică sunt puse în evidenţă de faptul că multe din realizările lor au fost in­troduse în fabricaţia curentă a unor întreprinderi republica­ne. De altfel, valoarea lucrări­lor efectuate în cadrul con­tractelor de cercetare încheia­te cu unităţile productive de­păşeşte 1,5 milioane lei anual. Printre cele mai recente se numără noile tipuri de micro­foane de uz general, receptoa­re radiotelegrafice, regulatoa­re de temperatură, alte echipa­mente din domeniul electro­nicii şi automatizării. Exem­plară pentru colaborarea din­tre Politehnică şi întreprinde­rile ieşene este staţia pentru radiocomunicaţii destinată na­velor fluviale, ce urmează să fie fabricată in acest an la „Tehnoton“. A reţinut atenţia, de aseme­nea, modulul robot comandat cu microprocesor, ce poate fi utilizat la transportul pieselor între operaţii, la alimentarea maşinilor automate de prelu­crări mecanice. Nivelul tehnic ridicat caracterizează şi siste­mele de comandă pentru ro­boţi industriali, dotate cu e­­chipamente de programare simple şi eficiente, ca şi apa­ratura necesară înfăptuirii programului de realizare a ro­boţilor cu inteligenţă artifi­cială. O atenţie specială s-a acor­dat realizărilor laboratorului de inventică, a cărui activita­te este orientată spre introdu­cerea unor tehnologii necon­­venţionale, de mare producti­vitate şi eficienţă d­in indus­trie. Tovarăşului Nicolae Ceauşescu, tovarăşei Elena Ceauşescu le-au fost prezen­tate o serie de tehnologii, din­tre care se remarcă ambutisa­re hidrodinamică, metodă modernă de obţinere a unor produse cu caracteristici deo­­­sebite. Un exemplu concludent îl reprezintă panourile ambu­­­tisate pentru containere, a că­ror rezistenţă mecanică este ridicată. Se menţionează că această tehnologie poate fi ex­tinsă cu succes la producerea unor componente ale locomoti­velor, vagoanelor, autoturis­melor de teren. S-au evidenţiat realizarea şi punerea în exploatare a pre­i­sei de 20 000 tone forţă, pre­cum şi preocupările pentru e­­xecutarea unor prese de puteri mult mai mari. Secretarul general al parti­dului a apreciat în mod deo­sebit aceste realizări de înal­tă tehnicitate şi a indicat să­ fie introduse în cît mai scurt timp în producţie la scară in­­dustrială. Au fost înfăţişate, totodată, rezultatele obţinute de studen­ţii diferitelor facultăţi, sub în­drumarea cadrelor didactice, atît în activitatea propriu-zisă de instruire, cît şi în cea de cercetare ştiinţifică. S-a evii­denţiat că în perioada 1981— 1985, prin aplicarea­ în practi­că a cercetărilor ştiinţifice ale studenţilor de la Politehnică s-a obţinut o producţie în va­loare de peste 460 milioane lei. Elementul calitativ definitoriu al acestei activităţi îl consti­tuie implicarea cercetării stu­denţeşti în dezvoltarea şi mo­dernizarea unor domenii de im­portanţă deosebită , valori­ficarea superioară a materiilor prime şi materialelor refolosi­­bile, folosirea de noi surse de energie şi soluţii pentru eco­nomisirea acesteia, perfecţiona­rea aparaturii de automatizare şi control al proceselor de pro­ducţie, realizarea de scule aşchietoare, reactivi chimiei, proiectarea sistemelor de hi­droamelioraţii şi de aprovizio­nare cu apă a localităţilor judeţului. Aceste preou­cupări se regăsesc in expoziţie ca teme de cercetare finaliza­te, datele de pe panouri şi gra­fice, exponatele reflectînd o activitate dinamică în strînsă legătură cu producţia, cu ce­­ rinţele­ progresului tehnic. Au­­ fost prezentate, totodată, o se­rie de alte produse noi creata, de studenţi , alimente de pro­tecţie, medicamente care va­­­lorifică principiile active ale florei din zonă, precum şi noi­le soiuri de plante şi cereala­­adaptate condiţiilor de climă şi relief ale judeţului. De alt­.,­fel, dominanta întregii expo­ziţii o constituie legătura orga­nică dintre învăţămînt, cerce­tare şi producţie, triada fun­damentală a învăţămîntului românesc modern. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu au cerut explicaţii privind stadiul punerii în practică a tehnolo­giilor şi produselor noi prezen­tate şi au indicat să se gră­bească asimilarea rapidă in unităţile productive, cerînd să fie asigurată o riguroasă se­lecţie a acestora pe criterii de maximă eficienţă. Un loc aparte în expoziţie este consacrat activităţilor cul­­tural-artistice şi sportive stu­denţeşti desfăşurate în cadrul Festivalului „Cântarea Româ­niei“, al competiţiei naţionale „Daciada“. Infor­mînd despre participarea membrilor Asocia­ţiei studenţilor comunişti din Centrul universitar*Iaşi la rea­ (continuare în pag. a 6-a) La expoziţia­ organizată la Institutul politehnic, rezultate fructuoase ale integrării învăţămîntului cu producţia şi cercetarea

Next