Flacăra Iaşului, octombrie 1985 (Anul 41, nr. 12121-12147)

1985-10-01 / nr. 12121

Proletari din toate marile, uniţi-vă o Igan a! Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Anul XLII — Nr. 12 121 Marţi, 1 octombrie 1985— 4 pagini — 50 bani Producţie fizică suplimentară încă de la începutul anu­­­­lui, colectivul întreprinderii­­ de antibiotice şi-a organizat bine întreaga activitate pen­tru îndeplinirea ritmică a producţiei fizice planificate. Aceasta a permis ca, lună de lună, planul să fie depăşit, acumulîndu-se, după trei tri­mestre, o producţie supli­mentară de medicamente pentru uz uman de 43 de mi­lioane de lei.­­ Printre cele mai solicitate medicamente şi care au fost livrate suplimentar ,se află streptomicină, vitamină B 12, ampicilina injectabilă (în fla­coane), nistatină, sineroiol.­­ Valoarea producţiei raar- 1 fă, pe trei trimestre, a fost­­ depăşită cu 2,2 la sută. ( Răspuns prin fapte insufleţitoarelor chemări ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu Calitatea producţiei constituie una dintre principalele pre­ocupări ale colectivului Combinatului de fibre sintetice, lat-o, în imaginea noastră, pe Petronela Olaru­, prelucrătoare fire, fruntașă în muncă pentru o calitate superioară Foto : S. LEONID « • în toate unităţile agricole ieșene Mobilizare exemplară, ritmuri de muncă înalte pentru terminarea recoltărilor şi însămînţărilor în timpul optimi Dumirisel, pe ogoarele Consiliului unic agroindustrial Vlădeni Realizările pe frontul acestei importante campanii agricole au fost sporite şi mai mult © Alte sute de tone de produse livrate statului © La C.A.P. Plugari, C.A.P. Chişcăreni strînsul porumbului a ajuns în faza finală © Ziua Sa semănat, noaptea la arat ! Recoltările, însămînţările, cu­lesul viilor şi grădinilor de le­gume au fost continuate din plin şi în cursul zilei de"­duminică. Pe ogoarele Consiliului unic a­groindust­rial Vlădeni, ziua de duminică a fost o zi de mun­­că-record în toate unităţile. Ac­­ţionînd cu răspundere, în spiri­tul indicaţiilor date de tovară­şul NICOLAE CEAUŞESCU, or­ganele comunale de partid şi de stat, organizaţiile de partid au însufleţit masele în toate ac­ţiunile desfăşurate duminică, făcînd să sporească şi mai mult realizările pe frontul acestei importante campanii. La C.A.P. Chişcăreni, mecanizatorii au a­­propiat de 500 numărul hec­tarelor însămînţate din 700 pla­nificate. La sfîrşitul zilei de muncă, Jan Tudose, şeful secţiei de mecanizare, şi o grupă de tractorişti au intrat în­ schimbul de noapte la arat, astfel ca se­mănătorii să dispună în per­manenţă de front de lucru. In­ginerul şef C. Pietraru ne spu­nea că sarcina trasată de secre­tarul general al partidului de a se termina însămînţările pînă la 10 octombrie va fi îndepli­nită în mod exemplar. Ieri se pregătea terenul cu forţe spo- GH. STEJARU (continuare în pag. a 2-a) Au semănat culturile furajere TG. FRUMOS (de la subre­dac­­ţia ziarului „Flacăra Iaşului“) In cursul zilei de duminică, mecanizatorii P. Agafiţei, I. Co­­­lotin, D. Boureanu, C. Rotaru de la I.A.S. Tg. Frumos au în­cheiat însămînţarea culturilor furajere in ferma zootehnică condusă de Costache Lari. Tot­odată au fost finalizate recolta­tul şi transportul sfeclei­ furaje­re, depozitîndu-se peste 3 200 de tone de recoltă. Un sprijin pre­ţios la desfăşurarea acestei ac­ţiuni au dat elevii şi muncito­rii din localitate, precum şi o grupă de studenţi de la Facul­tatea de mecanică din Iaşi. Din rîndurile celor care au trans­port­at recolta s-au evidenţiat I. Luca, I. Rusu­, N. Crăciun, P. Bălteanu, D. Păpuşoiu în mecanizare au importanţă şi lucrurile mărunte Faţă de anul 1980, producti­vitatea muncii la întreprinderea de materiale de construcţii din Iaşi a crescut, pînă în prezent, cu aproape 43 la sută. Este un salt important, dacă avem în vedere că unele tehnologii de lucru au o vechime de peste 15 ani, că multe faze ale procesu­lui de fabricaţie, în special ce­­le de obţinere a produselor ce­ramice, se desfăşoară încă ma­nual sau că, în prezent, dato­rită cerinţei de diversificare arhitectonică în con­strucţia de locuinţe, gama sortimentală a crescut în cîţiva ani de la circa 250 la peste 700 de pro­duse. Ne putem ast­fel crea o imagine­­ destul de limpe­de asupra eforturilor depu­se în anii acestui cincinal de întregul colectiv de mun­că de aici, pentru a răspun­de sarcinilor trasate de docu­mentele Congresului al XHI-lea al partidului, de programele speciale adoptate în acest sens, pentru creşterea mai accentuată­­ a productivităţii muncii în toa­te domeniile de activitate. O recentă privire asupra si­tuaţiei la zi ne-a întărit convin­gerea că aceste preocupări au fost mult amplificate în ultima perioadă, ele fiind impulsionate şi de magistrala cuvîntare a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, rostită la Iaşi, la marea adunare populară prile­juită de vizita în judeţul nos­tru a secretarului general al partidului. După cum ne rela­ta tov. Mih­ai Miron, secretarul comitetului de partid şi­ între­prindere, programul special privind creşterea productivită­ţii muncii, întocmit şi reactua­lizat împreună cu factori din centrala de resort, cuprinde, în primul rînd, sectoarele unde volumul de muncă manuală es­te mai ridicat. In atelierul că­rămizi I, de pildă, irig. Amedeu Bialus, şeful acestuia, şi subin­­ginerul Aurel Tarciniu, şeful a­­telierului mecanic din secţia de ceramică, ne descriu în detaliu cum va arăta în final mecanis­mul conceput de un colectiv de aici, care, acţionat automat, va încărca produsele­­n crude pe o coloană care le transportă către uscător. „După testarea mecanismu­lui pe o primă coloa­nă, ne relata ing. Bialus, îl vom extin­de şi la a doua linie, el munca mai multor pe numele altor ele­c­în­locuind oameni“, tronişti şi automatişti, cum sunt Gheorghe Şufaru, Eugen Ifrosie, Victor Dobre, inginerii Adrian Dobre, Victor Fărcăşel sau Cor­neliu Lucaci, oameni despre ca­re ni s-a vorbit cu multă căl­dură şi care fac împreună o ve­ritabilă echipă de creaţie, sunt legate multe alte lucrări de me­canizare care, luate separat, par mărunte. Chiar aşa le şi nu­meşte ing. Dobre, şeful secţiei mecano-energetice. Ele îşi au în­să rostul lor bine definit în an­grenajul producţiei, făcînd mai uşoară şi mai spornică munca oamenilor şi reflectîndu-şi efec­tele atît asupra productivităţii muncii, cit şi asupra celorlalţi indicatori ai producţiei. Se nu­mără, între acestea, automatiza­rea dozării cenuşii de termo­centrală în betoniere, extinsă în prezent şi la alte centrale de betoane din cadrul ministeru­lui de resort, aparatul electro­nic de numărare a produselor ceramice, aflat în lucru, meca­nizarea operaţiei de găurit ar­gila (pentru introducerea ex­plozivului la cariera de argilă), prin realizarea unei foreze (au­tor — ing. Lucaci), mecanismul de curăţat şi uns tipare, avut, de asemenea, în vedere de spe­cialişti etc. Rezervele de creşte­re a productivităţii muncii, prin ridicarea nivelului de mecani­zare şi automatizare vor fi spo­rite şi în viitor, inclusiv prin alocarea unor noi fonduri de investiţii. Pentru a se ajunge, la dublarea ei, sarcină reieşită din documentele Congresului al XHI-lea al partidului şi însu­şită de colectivul unităţii, vor fi necesare şi alte măsuri tehnico­­organizatorice, care vizează mai buna pregătire a fabricaţiei sor­timentelor noi, perfecţionarea calificării profesionale, reduce­rea continuă a pierderilor teh­nologice, respectarea disciplinei tehnologice pe­ întregul flux al procesului de producţie. M. CIOBOTARU La întreprinderea de materiale de construcții Porumbiii din glugi —■ cît mai repede în pilde! © La adevăraţii agricultori recolta strînsă este şi pusă la adăpost © In numeroase unităţi există un decalaj nepermis de mare între tăiatul tulpi­nilor şi depănuşat . O săptămînă în care tre­buie intensificată la maximum şi livrarea po­rumbului la fondul de stat . Toate forţele, con­centrate în primul rînd la eliberarea terenului destinat însămînţărilor de toamnă . Agenda de lucru a oamenilor muncii de pe ogoare se men­ţine foarte încărcată. Dintre toate muncile cîmpului strînge­­­rea şi depozitarea cu grijă a roadelor toamnei stau, cum e şi firesc, în primul plan al ur­genţelor. Răspunzînd prin fapte chemării conducătorului parti­dului şi statului, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, cei mai mulţi dintre ţăranii cooperatori, mecanizatorii şi ceilalţi lucratori din agricultura ieşeană şi-au amplificat în ultima perioadă e­­forturile pentru punerea grab­nică la adăpost a întregii recol­te. Rezultate bune s-au obţinut în numeroase unităţi şi la cule­sul porumbului, cultură care, după cum se ştie, ocupă supra­feţele cele mai întinse. Toţi ade­văraţii gospodari şi-au organi­zat forţele în aşa fel încât ia (continuare în pag. a 2-a) SITUAŢIA DEPANUS DEA PORUMBULUI, PE CONSILII UNI­CE AGROINDUSTRIALE, IN SEARA ZILEI DE 30 SEPTEMRIE a.c. (în procente faţă de plan) ------------ - - ----------­ Acorduri în... major ! Sărbătorim la fiecare în- n­­­ceput de octombrie, printr-o ,­­ tradiţie impămîntenită de­­ dorinţa tuturor de armonie­­ şi senin, Ziua mondială a­­ muzicii. Acordurile celeste­­ ale Odei bucuriei, imnul­­ beethovenian de slavă a­l păcii şi frăţiei între oameni,­­ reverberează sublim în i- I mensitatea de gînd şi adîn­­­­cul de suflet ale unui se­col ^ nnrt.nt. agitat. Muzica îşi trimite mesa­­­­jul înalt şi nobil de pace şi i frumuseţe spre toate zările J lumii. Pe altarul ei, talen-­­ tul, puterea, inteligenţa şi t fantezia spiritului uman îşi I află nobilă, viguroasă şi J benefică exprimare. Limba­­j­­ul universal al muzicii tăl- I măceşte, prin apelul-prelu­­­­d­iu la suflet, apelul la ra- I ţiune. Deloc întîmplător,­­ marile întruniri­­de­ la Pa- J IOANA BOGDAN ^ (continuare în pag. a 2-a) I

Next