Flacăra Iaşului, noiembrie 1985 (Anul 41, nr. 12148-12173)

1985-11-01 / nr. 12148

t PAGINA A 11-A—----—,--------—--------------------—FLACĂRA IAȘULUI [ Adunări anuale pentru dări de seamă în organizaţiile de partid Economisirea energiei, în centrul muncii politico-organizatorice şi educative Cum era şi firesc, plenara cu activul a comitetului de partid de la întreprinderea de reţele electrice Iaşi s-a desfăşurat sub semnul hotărîrilor stabilite de recenta şedinţă a Comitetului Politic Executiv al C. C. al P.C.R., al sarcinilor şi indicaţi­ilor date de tovarăşul NICOLAE C­EAUŞESCU, privind asigura­rea şi folosirea energiei. Bilanţul efectuat în acest ca­dru a scos în evidenţă activita­tea politică şi organizatorică desfăşurată de comitetul de partid, de birourile­ organizaţi­ilor de bază, de comunişti în vederea mobilizării întregului colectiv pentru îndeplinirea tu­turor indicatorilor de plan, pen­tru mai buna exploatare şi în­treţinere a instalaţiilor, gospo­dărirea şi distribuirea cît mai judicioasă a energiei electrice prin respectarea cu stricteţe a normelor stabilite. Pe primele 0­­luni din acest an, producţia netă industrială a fost realizată în proporţie de 112 la sută, pla­nul la investiţii s-a depăşit cu 11­ la sută. Manifestîndu-se o preocupare constantă pentru re­ducerea consumurilor de ener­gie şi combustibili, în perioada analizată s-a reuşit un subcon­­sum­ de 4,6 la sută din totalul energiei electrice repartizate. Darea de seamă şi cei care au luat cuvîntul, între ei numărîn­­du~­se Constantin Iacob, munci­tor din formaţia reparaţii echi­pamente, maistrul Haralambie Diaconu, din brigada construc­ţii montaj, Maria Roată, secre­tarul biroului organizaţiei de bază de la proiectare, s-au re­ferit, în special, la nerealizările de pînă acum, la cazurile de indisciplină ale unor lucrători, la sarcinile ce revin comunişti­lor în perioada următoare, la măsurile politice şi organizato­rice ce se cer luate pentru per­fecţionarea muncii în toate sec­toarele de activitate. S-a subli­niat, de exemplu, că în această perioadă s-au produs 140 de in­cidente, cu 43 mai multe decit în aceeaşi perioadă a anului trecut, unele dintre acestea da­­torîndu-se şi calităţii necores­punzătoare a unor lucrări de întreţinere şi reparaţie, unor a­­bateri de la disciplina profesio­nală. Au mai rămas de executat la I.R.E. Iaşi lucrări la unele investiţii de importanţă deosebită pentru si­guranţa în funcţionare a siste­mului energetic în raza de ac­tivitate a întreprinderii, lucrări ce trebuie efectuate înainte de intrarea în perioada timpului friguros. între acestea se înscriu linia de 110 KV pentru evacua­rea puterii din C.E.T. II Hol­­boca, amplificarea staţiilor de transformare de la Murgeni, Ve­­trişoaia şi Fălciu (Vaslui), ter­minarea lucrărilor şi punerea în funcţiune a microhidrocentralei de la Gîşteşti — Paşcani. Acest din urmă obiectiv trebuia pus în funcţiune încă din trimestrul al III-lea. „în această perioadă avem de executat un volum mare de lucrări, spunea ing. Gh. Chiriac, şeful centrului de înaltă tensiune, pentru că aşa cum s-a propus şi aici, trebuie să încheiem toate reviziile­­şi­ in­stalaţiile pînă la­­ sfîrşitul lunii noiembrie, astfel incit în pe­rioada de iarnă să asigurăm con­tinuitate în alimentarea cu e­­nergie electrică a tuturor con­sumatorilor. Este însă necesar un plus de efort din partea tu­turor, de mai multă ordine şi disciplină“. „Măsurile stabilite de recenta, şedinţă a Comitetu­lui Politic Executiv al C.C. al P.C.R., menţiona ing. Cezar Si­­mionescu de la dispeceratul e­­nergetic, ne-au trezit la reali­tate, ne-au determinat să pro­cedăm la o temeinică autoana­liză. In această direcţie, organi­zaţia de partid trebuie să-şi spună , mai răspicat cuvîntul, să-­şi îmbogăţească stilul şi me­todele de muncă, să-şi intensifi­ce activitatea politico-educati­­vă". „Sarcini importante ne re­vin şi pe linia educării consu­matorilor industriali şi casnici, a continuat Gh. Chiorăscu, con­tabilul şef al unităţii. Problema economisirii, a folosirii judi­cioase a energiei electrice tre­buie să devină o componentă de bază a întregii noastre activi­tăţi politico-educative“. Acestea şi încă multe alte propuneri şi-au găsit concreti­zări adecvate în cadrul­ măsuri­lor adoptate pentru completarea hotărîrii conferinţei de dare de seamă şi alegeri din luna sep­tembrie 1984, prin aplicarea că­rora se va asigura un plus de­­eficienţă şi calitate întregii ac­tivităţi. LIVIU COMAN • • Cercuri pioniereşti Membrii subredacţ­­iei „Opi­nia pionierească“ au făcut o­­ vizită colegilor lor din cercurile de intarsie-sculptu­­ră în lemn şi de electrochi­­mie-prelucrări mase plastice de la Casa pionierilor şi şoimilor patriei Iaşi. La primul cerc, oaspeţii au fost informaţi de tehnica de lucru, iar prof. Gh. Corbu le-a amintit rezultatele deosebite obţinute la diferite concursuri judeţene, republi­cane şi la „Cîntarea Români­ei“. La celălalt cerc, prof. Gh. Ciobanu le-a arătat cite lucruri noi şi interesante pot fi în­văţate din domeniul chimiei şi ce se poate realiza din mase plastice. (Dana-Maria Teodo­­ru, Genoveva Arbore şi Mihae­­la Cozan) O delegaţie a Uniunii Comuni­ştil­or din Iugoslavia în vizită la Iaşi în zilele de 30 şi 31 octom­brie 1985, s-a aflat în vizită la Iaşi o delegaţie a Uniunii Co­muniştilor din Iugoslavia, con­dusă de tovarăşul Krste Mar­­kovski, membru al Prezidiului Comitetului Central al Uniunii Comuniştilor din Macedonia, de­legaţie care ne vizitează ţara la invitaţia C. C. al P.C.R. Ieri, delegaţia din ţara veci­nă şi prietenă a fost primită de tovarăşul Leonard Constan­tin, membru supleant al Comite­tului Politic Executiv al C. C. al P.C.R., prim-secretar al Com­i­­tetului judeţean de partid Iaşi. A participat tovarăşul Alecu Floareş, secretar al Comitetului judeţean de partid. Oaspeţii au avut convorbiri la Comitetul ju­deţean de partid, la Cabinetul judeţean p­entru activitatea po­­litico-ideologică şi la Şcoala interjudeţeană de partid Iaşi. Au fost vizitate unităţi econo­mice şi instituţii de cultură şi artă ieşene. Marele examen al muncii (urmare din pag. 1) cu sprijinul elevilor Liceului­ „C. Burcă" şi ai Şcolii din Gîş­teşti, constituiţi­­ în echipe de lucru la depănuşat, încărcat sau la adunatul ştiuleţilor ră­maşi în urma maşinilor. La se­diul A. E. I., la depănuşat, se aflau elevii Liceului industrial nr. 1, împreună cu directorul acestuia, prof. Eugen Ancuţa, cu celelalte cadre didactice. S-a lucrat cu mult spor, în­­tr-o atmosferă tinerească, de bună dispoziţie, pînă la livra­rea ultimelor cantităţi de po­rumb. Dacă ar fi să facem evidenţieri, ar­ trebui să men­ţionăm multe nume de elevi şi tineri muncitori, importan­te rămînînd însă efortul colec­tiv şi izbînzile, cu mii de sem­nături, în cartea muncii scrisă pe frontul recoltei de toamnă. Aceleaşi cuvinte, spuse des­chis, de preţuire a muncii celor mai tineri locuitori, le-am notat şi la Valea Seacă, de la preşe­dintele C.A.P., tovarăşul Mihai Jîudu­­oi. Aici, 600 de elevi ai şcolilor din Valea Seacă, Topi­­te şi Conteşti au recoltat sfeclă de zahăr şi porumb, efectuînd toate lucrările necesare, pînă la livrare, precum şi­ de semiin­­dustrializare a unor însemnate cantităţi de legume şi fructe. De acum, întorşi în sălile de clasă şi în amfiteatre, în ate­liere şi laboratoare, elevii şi studenţii vor continua să îmbo­găţească, firesc, rezultatele aces­tui prim examen.­­ • • Eleve de la Liceul metalurgic, în atelierul-școală Foto : S. I.AIJRIAN • • CRONICA LUNII OCTOMBRIE Activitatea lunii octombrie — bogată în evenimente­­ politice interne de importanţă­ deosebită —■ s-a desfăşurat , sub semnul mobilizării întregului popor la înfăptuirea obiectivelor stabilite de Congresul al XlII-lea al partidului, la realizarea tuturor sarcinilor economico-sociale pe 1985 şi pregătirea temeinică a anului productiv 1986. între evenimentele politice ale lunii se înscriu şedinţele Co­mitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. din 4 şi 17 octom­brie a.c., desfăşurate sub pre­şedinţia tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, au fost analizate probleme hotărâtoare pentru bunul mers al economiei naţio­nale, per­tru îndeplinirea tutu­ror prevederilor de plan. Subli­­niindu-se că numeroase unităţi industriale din toate sectoarele economiei naţionale, precum şi o serie de judeţe au încheiat cu bune rezultate planul pe pri­mele 9 luni ale anului, că s-au obţinut depăşiri de plan la o serie de produse industriale, că au fost recuperate unele rămî­­neri în urmă, s-a apreciat ca nesatisfăcător modul în­­ care conducerea unor ministere s-a preocupat de îndeplinirea pla­nului, cerîndu-se guvernului, ministerelor, centralelor in­dustriale, tuturor unităţilor e­­conomice să acţioneze cu în­treaga răspundere pentru în­lăturarea lipsurilor şi deficien­ţelor semnalate. După cum este cunoscut, încă din primăvara a­­cestui an, în vederea îmbună­tăţirii întregii activităţi din sectorul energetic, Comitetul Politic Executiv al C. C. al P.C.R. a aprobat programul pentru realizarea producţiei de energie electrică pe anul 1985. Recenta şedință a Comitetului Politic Executiv din 17 octom­brie, examinînd modul cum au fost înfăptuite prevederile pro­gramului amintit, a apreciat ca total necorespunzătoare activi­tatea desfășurată de Ministerul Energiei Electrice pentru trans­punerea în viață a măsurilor stabilite. Avînd în vedere gravi­tatea neajunsurilor existente, care au creat probleme deose­bite în desfăşurarea activităţii economice, Comitetul Politic Executiv al C.C. al P.C.R. a ho­­tărît să se instituie starea de necesitate în sectorul energetic, care impune organizarea între­gii activităţi în regim de lucru militarizat. Ca urmare a aces­tei situaţii, a fost emis De­cretul prezidenţial privind in­stituirea stării de necesitate şi a regimului militarizat in uni­tăţile din sistemul energetic na­ţional. Ansamblul de măsuri stabilite pentru crearea condiţiilor ne­cesare în vederea producerii de energie electrică are o maximă însemnătate economică şi so­cială, aplicarea lor constituind o garanţie a înfăptuirii progra­melor de dezvoltare multilate­rală a ţării. Prin tradiţie, octombrie este luna în care se sărbătoreşte „Ziua recoltei“, se face bilanţul muncii de peste an a lucră­tor­i­lor ogoarelor, a tuturor oameni­lor din agricultură. Şi în acest an, după cum se subliniază în Mesajul tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, deşi condiţiile cli­matice au fost nefavorabile — cîn­d după o iarnă grea a ur­mat o lungă perioadă de secetă care se menţine şi în prezent — în agricultură s-a obţinut o producţie ce asigură aprovizio­narea corespunzătoare a popu­laţiei cu produse agroalimen­­tare, precum şi alte cerinţe ale economiei naţionale. Recolta totală de cereale depăşeşte 20 de milioane de tone. In bilanţul rodnic se regăseşte şi munca a­­gricultorilor ieşeni care au des­făşurat şi desfăşoară o susţinu­tă activitate pentru terminarea în cit mai scurt timp a tuturor lucrărilor din această campa­nie. Din bilanţul acestui an a­­gricol, trebuie însă să tragem toate învăţămintele­, aşa cum se menţionează în Mesajul tovară­şului Nicolae Ceauşescu, atît din rezultatele bune obţi­nute, cit mai ales din lipsurile manifestate, pentru a fi luate toate măsurile ca asemenea nea­junsuri să nu se mai repete, ca întreaga muncă din agricultură să fie în continuare îmbunătă­ţită, astfel incit să se asigure îndeplinirea în cele mai bune condiţii a sarcinilor şi răspun­derilor ce revin acestui sector în cadrul planului unic de dez­voltare economico-socială a ţă­rii în cincinalul 1986—1990. .Sub semnul aceloraşi impera­tive s-a desfăşurat şi vizita de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu în primele zile ale lunii octombrie în unităţi agri­cole din judeţele Constanţa, Ia­lomiţa, Giurgiu, Teleorman, Olt, Dolj, Mehedinţi, Argeş şi Dîmboviţa, înscrisă în practica statornicită de secretarul gene­ral al partidului de a se con­sulta permanent cu făuritorii bunurilor materiale, vizita a a­­vut ca obiectiv efectuarea in condiţii optime a tuturor lu­crărilor campaniei agricole de toamnă. In ziua de 19 octombrie, în prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi a tovarăşei Elena Ceauşescu la Complexul expozi­­ţional din Piaţa ,Scânteii a fost inaugurat Tîrgul internaţional Bucureşti — ediţia a XI-a, care se desfăşoară sub semnificativa deviză „Comerţ — cooperare — dezvoltare — pace“. Aceasta reafirmă voinţa României de a extinde continuu relaţiile sale economice externe, de a întări legăturile de prietenie cu toate ţările, în interesul cauzei des­tinderii şi înţelegerii internaţio­nale. Organizată în anul în­ care poporul nostru omagiază două decenii de la Congresul al IX- lea al partidului, actuala ediţie a Tîrgului a pus pregnant în e­­videnţă realizările remarcabile obţinute de România în această perioadă de avînt şi dinamism legată trainic şi pentru totdeau­na de numele, gindirea şi fapta revoluţionară ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu, călăuzitorul inspirat şi clarvăzător al înfăp­tuirii operei de edificare socia­listă şi comunistă a patriei. c. Lalu Evenimente interne I Prin expoziţii între creaţie şi confesiune Pentru prima oară prezentă în­ galeriile ieşene (Galeria „Ori­zont“, Facultatea de tehnologie chimică) cu un grupaj destul de consistent de pictură, An­gela Bratu (membră a cenaclu­lui „Th. Pallady“), reuşeşte, cre­dem, o imagine convingătoare asupra talentului său, chiar dacă discuţiile despre originalitate, studiu, modele, tematică şi mo­dalităţi de abordare de-abia de acum sunt deschise. Cu preţul sincerităţii şi al dăruirii totale, Angela Bratu accede în zona adevărurilor şi a întrebărilor e­­senţiale ale existenţei, făcând din pictură — îndeletnicire că­reia i s-a dedicat în anii ma­turităţii — un veritabil jurnal al vieţii cotidiene. Sensibilita­tea Angelei Bratu, structura­ sa afectivă, priza asupra realităţii conduc spre o artă de sentiment, de implicare ai tema naturii, natură vie trăită ca mediu re­generator. Motivele alese, tăl­măcind mari­ intensităţi afecti­ve, dau măsura gîndului artis­tei despre misterul şi fascinaţia acelei dulci trude în faţa şeva­letului. Arta este pentru Ange­la Bratu o chestiune de exis­tenţă şi nu de mondenitate. Ea se exprimă fertil, se confesează, universul tematic al picturii sa­le gravitînd în jurul lucrurilor simple, cu mare forţă emoţiona­lă. Majoritatea lucrărilor sînt replici dintr-un dialog liric cu natura, cu oamenii. Adeptă a u­­nei picturi odihnitoare, dega­­jînd un aer de căldură, de dra­goste faţă de tot ce-i viaţă, pic­toriţa demonstrează o pricepu­tă stăpinire a uneltelor dintr-un şantier de creaţie în care a pă­truns ceva mai tîrziu, dar cu rezultate cel puţin promiţătoa­re. Prospeţimea netrucată a lucrărilor —d­intr-un amestec de expresivitate şi sensibilitate — vine şi din tălmăcirea exactă—* oferind primat culorii — a emo­ţiei stăpînite în faţa unui colţ de natură, a unei fizionomii a­­nume. Gama cromati discret armonizata realizarea unor imagini ce-ţi o­­zonează parcă sufletul. Că uni­versul începe cu omul, este şi una din premisele de abordare curajoasă a portretului. Con­firmarea evoluţiei, a perspective­lor artei Angelei Bratu se găseş­te, credem, conţinută în lini­i­­le­ i esenţiale în această primă, expoziţie personală. IOANA BOGDAN amplă şi micuri la

Next