Flacăra Iaşului, noiembrie 1985 (Anul 41, nr. 12148-12173)
1985-11-01 / nr. 12148
t PAGINA A 11-A—----—,--------—--------------------—FLACĂRA IAȘULUI [ Adunări anuale pentru dări de seamă în organizaţiile de partid Economisirea energiei, în centrul muncii politico-organizatorice şi educative Cum era şi firesc, plenara cu activul a comitetului de partid de la întreprinderea de reţele electrice Iaşi s-a desfăşurat sub semnul hotărîrilor stabilite de recenta şedinţă a Comitetului Politic Executiv al C. C. al P.C.R., al sarcinilor şi indicaţiilor date de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, privind asigurarea şi folosirea energiei. Bilanţul efectuat în acest cadru a scos în evidenţă activitatea politică şi organizatorică desfăşurată de comitetul de partid, de birourile organizaţiilor de bază, de comunişti în vederea mobilizării întregului colectiv pentru îndeplinirea tuturor indicatorilor de plan, pentru mai buna exploatare şi întreţinere a instalaţiilor, gospodărirea şi distribuirea cît mai judicioasă a energiei electrice prin respectarea cu stricteţe a normelor stabilite. Pe primele 0luni din acest an, producţia netă industrială a fost realizată în proporţie de 112 la sută, planul la investiţii s-a depăşit cu 11 la sută. Manifestîndu-se o preocupare constantă pentru reducerea consumurilor de energie şi combustibili, în perioada analizată s-a reuşit un subconsum de 4,6 la sută din totalul energiei electrice repartizate. Darea de seamă şi cei care au luat cuvîntul, între ei numărîndu~se Constantin Iacob, muncitor din formaţia reparaţii echipamente, maistrul Haralambie Diaconu, din brigada construcţii montaj, Maria Roată, secretarul biroului organizaţiei de bază de la proiectare, s-au referit, în special, la nerealizările de pînă acum, la cazurile de indisciplină ale unor lucrători, la sarcinile ce revin comuniştilor în perioada următoare, la măsurile politice şi organizatorice ce se cer luate pentru perfecţionarea muncii în toate sectoarele de activitate. S-a subliniat, de exemplu, că în această perioadă s-au produs 140 de incidente, cu 43 mai multe decit în aceeaşi perioadă a anului trecut, unele dintre acestea datorîndu-se şi calităţii necorespunzătoare a unor lucrări de întreţinere şi reparaţie, unor abateri de la disciplina profesională. Au mai rămas de executat la I.R.E. Iaşi lucrări la unele investiţii de importanţă deosebită pentru siguranţa în funcţionare a sistemului energetic în raza de activitate a întreprinderii, lucrări ce trebuie efectuate înainte de intrarea în perioada timpului friguros. între acestea se înscriu linia de 110 KV pentru evacuarea puterii din C.E.T. II Holboca, amplificarea staţiilor de transformare de la Murgeni, Vetrişoaia şi Fălciu (Vaslui), terminarea lucrărilor şi punerea în funcţiune a microhidrocentralei de la Gîşteşti — Paşcani. Acest din urmă obiectiv trebuia pus în funcţiune încă din trimestrul al III-lea. „în această perioadă avem de executat un volum mare de lucrări, spunea ing. Gh. Chiriac, şeful centrului de înaltă tensiune, pentru că aşa cum s-a propus şi aici, trebuie să încheiem toate reviziileşi instalaţiile pînă la sfîrşitul lunii noiembrie, astfel incit în perioada de iarnă să asigurăm continuitate în alimentarea cu energie electrică a tuturor consumatorilor. Este însă necesar un plus de efort din partea tuturor, de mai multă ordine şi disciplină“. „Măsurile stabilite de recenta, şedinţă a Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., menţiona ing. Cezar Simionescu de la dispeceratul energetic, ne-au trezit la realitate, ne-au determinat să procedăm la o temeinică autoanaliză. In această direcţie, organizaţia de partid trebuie să-şi spună , mai răspicat cuvîntul, să-şi îmbogăţească stilul şi metodele de muncă, să-şi intensifice activitatea politico-educativă". „Sarcini importante ne revin şi pe linia educării consumatorilor industriali şi casnici, a continuat Gh. Chiorăscu, contabilul şef al unităţii. Problema economisirii, a folosirii judicioase a energiei electrice trebuie să devină o componentă de bază a întregii noastre activităţi politico-educative“. Acestea şi încă multe alte propuneri şi-au găsit concretizări adecvate în cadrul măsurilor adoptate pentru completarea hotărîrii conferinţei de dare de seamă şi alegeri din luna septembrie 1984, prin aplicarea cărora se va asigura un plus deeficienţă şi calitate întregii activităţi. LIVIU COMAN • • Cercuri pioniereşti Membrii subredacţiei „Opinia pionierească“ au făcut o vizită colegilor lor din cercurile de intarsie-sculptură în lemn şi de electrochimie-prelucrări mase plastice de la Casa pionierilor şi şoimilor patriei Iaşi. La primul cerc, oaspeţii au fost informaţi de tehnica de lucru, iar prof. Gh. Corbu le-a amintit rezultatele deosebite obţinute la diferite concursuri judeţene, republicane şi la „Cîntarea României“. La celălalt cerc, prof. Gh. Ciobanu le-a arătat cite lucruri noi şi interesante pot fi învăţate din domeniul chimiei şi ce se poate realiza din mase plastice. (Dana-Maria Teodoru, Genoveva Arbore şi Mihaela Cozan) O delegaţie a Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia în vizită la Iaşi în zilele de 30 şi 31 octombrie 1985, s-a aflat în vizită la Iaşi o delegaţie a Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, condusă de tovarăşul Krste Markovski, membru al Prezidiului Comitetului Central al Uniunii Comuniştilor din Macedonia, delegaţie care ne vizitează ţara la invitaţia C. C. al P.C.R. Ieri, delegaţia din ţara vecină şi prietenă a fost primită de tovarăşul Leonard Constantin, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C. C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean de partid Iaşi. A participat tovarăşul Alecu Floareş, secretar al Comitetului judeţean de partid. Oaspeţii au avut convorbiri la Comitetul judeţean de partid, la Cabinetul judeţean pentru activitatea politico-ideologică şi la Şcoala interjudeţeană de partid Iaşi. Au fost vizitate unităţi economice şi instituţii de cultură şi artă ieşene. Marele examen al muncii (urmare din pag. 1) cu sprijinul elevilor Liceului „C. Burcă" şi ai Şcolii din Gîşteşti, constituiţi în echipe de lucru la depănuşat, încărcat sau la adunatul ştiuleţilor rămaşi în urma maşinilor. La sediul A. E. I., la depănuşat, se aflau elevii Liceului industrial nr. 1, împreună cu directorul acestuia, prof. Eugen Ancuţa, cu celelalte cadre didactice. S-a lucrat cu mult spor, într-o atmosferă tinerească, de bună dispoziţie, pînă la livrarea ultimelor cantităţi de porumb. Dacă ar fi să facem evidenţieri, ar trebui să menţionăm multe nume de elevi şi tineri muncitori, importante rămînînd însă efortul colectiv şi izbînzile, cu mii de semnături, în cartea muncii scrisă pe frontul recoltei de toamnă. Aceleaşi cuvinte, spuse deschis, de preţuire a muncii celor mai tineri locuitori, le-am notat şi la Valea Seacă, de la preşedintele C.A.P., tovarăşul Mihai Jîuduoi. Aici, 600 de elevi ai şcolilor din Valea Seacă, Topite şi Conteşti au recoltat sfeclă de zahăr şi porumb, efectuînd toate lucrările necesare, pînă la livrare, precum şi de semiindustrializare a unor însemnate cantităţi de legume şi fructe. De acum, întorşi în sălile de clasă şi în amfiteatre, în ateliere şi laboratoare, elevii şi studenţii vor continua să îmbogăţească, firesc, rezultatele acestui prim examen. • • Eleve de la Liceul metalurgic, în atelierul-școală Foto : S. I.AIJRIAN • • CRONICA LUNII OCTOMBRIE Activitatea lunii octombrie — bogată în evenimente politice interne de importanţă deosebită —■ s-a desfăşurat , sub semnul mobilizării întregului popor la înfăptuirea obiectivelor stabilite de Congresul al XlII-lea al partidului, la realizarea tuturor sarcinilor economico-sociale pe 1985 şi pregătirea temeinică a anului productiv 1986. între evenimentele politice ale lunii se înscriu şedinţele Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. din 4 şi 17 octombrie a.c., desfăşurate sub preşedinţia tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, au fost analizate probleme hotărâtoare pentru bunul mers al economiei naţionale, pertru îndeplinirea tuturor prevederilor de plan. Subliniindu-se că numeroase unităţi industriale din toate sectoarele economiei naţionale, precum şi o serie de judeţe au încheiat cu bune rezultate planul pe primele 9 luni ale anului, că s-au obţinut depăşiri de plan la o serie de produse industriale, că au fost recuperate unele rămîneri în urmă, s-a apreciat ca nesatisfăcător modul în care conducerea unor ministere s-a preocupat de îndeplinirea planului, cerîndu-se guvernului, ministerelor, centralelor industriale, tuturor unităţilor economice să acţioneze cu întreaga răspundere pentru înlăturarea lipsurilor şi deficienţelor semnalate. După cum este cunoscut, încă din primăvara acestui an, în vederea îmbunătăţirii întregii activităţi din sectorul energetic, Comitetul Politic Executiv al C. C. al P.C.R. a aprobat programul pentru realizarea producţiei de energie electrică pe anul 1985. Recenta şedință a Comitetului Politic Executiv din 17 octombrie, examinînd modul cum au fost înfăptuite prevederile programului amintit, a apreciat ca total necorespunzătoare activitatea desfășurată de Ministerul Energiei Electrice pentru transpunerea în viață a măsurilor stabilite. Avînd în vedere gravitatea neajunsurilor existente, care au creat probleme deosebite în desfăşurarea activităţii economice, Comitetul Politic Executiv al C.C. al P.C.R. a hotărît să se instituie starea de necesitate în sectorul energetic, care impune organizarea întregii activităţi în regim de lucru militarizat. Ca urmare a acestei situaţii, a fost emis Decretul prezidenţial privind instituirea stării de necesitate şi a regimului militarizat in unităţile din sistemul energetic naţional. Ansamblul de măsuri stabilite pentru crearea condiţiilor necesare în vederea producerii de energie electrică are o maximă însemnătate economică şi socială, aplicarea lor constituind o garanţie a înfăptuirii programelor de dezvoltare multilaterală a ţării. Prin tradiţie, octombrie este luna în care se sărbătoreşte „Ziua recoltei“, se face bilanţul muncii de peste an a lucrătorilor ogoarelor, a tuturor oamenilor din agricultură. Şi în acest an, după cum se subliniază în Mesajul tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, deşi condiţiile climatice au fost nefavorabile — cînd după o iarnă grea a urmat o lungă perioadă de secetă care se menţine şi în prezent — în agricultură s-a obţinut o producţie ce asigură aprovizionarea corespunzătoare a populaţiei cu produse agroalimentare, precum şi alte cerinţe ale economiei naţionale. Recolta totală de cereale depăşeşte 20 de milioane de tone. In bilanţul rodnic se regăseşte şi munca agricultorilor ieşeni care au desfăşurat şi desfăşoară o susţinută activitate pentru terminarea în cit mai scurt timp a tuturor lucrărilor din această campanie. Din bilanţul acestui an agricol, trebuie însă să tragem toate învăţămintele, aşa cum se menţionează în Mesajul tovarăşului Nicolae Ceauşescu, atît din rezultatele bune obţinute, cit mai ales din lipsurile manifestate, pentru a fi luate toate măsurile ca asemenea neajunsuri să nu se mai repete, ca întreaga muncă din agricultură să fie în continuare îmbunătăţită, astfel incit să se asigure îndeplinirea în cele mai bune condiţii a sarcinilor şi răspunderilor ce revin acestui sector în cadrul planului unic de dezvoltare economico-socială a ţării în cincinalul 1986—1990. .Sub semnul aceloraşi imperative s-a desfăşurat şi vizita de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu în primele zile ale lunii octombrie în unităţi agricole din judeţele Constanţa, Ialomiţa, Giurgiu, Teleorman, Olt, Dolj, Mehedinţi, Argeş şi Dîmboviţa, înscrisă în practica statornicită de secretarul general al partidului de a se consulta permanent cu făuritorii bunurilor materiale, vizita a avut ca obiectiv efectuarea in condiţii optime a tuturor lucrărilor campaniei agricole de toamnă. In ziua de 19 octombrie, în prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi a tovarăşei Elena Ceauşescu la Complexul expoziţional din Piaţa ,Scânteii a fost inaugurat Tîrgul internaţional Bucureşti — ediţia a XI-a, care se desfăşoară sub semnificativa deviză „Comerţ — cooperare — dezvoltare — pace“. Aceasta reafirmă voinţa României de a extinde continuu relaţiile sale economice externe, de a întări legăturile de prietenie cu toate ţările, în interesul cauzei destinderii şi înţelegerii internaţionale. Organizată în anul în care poporul nostru omagiază două decenii de la Congresul al IX- lea al partidului, actuala ediţie a Tîrgului a pus pregnant în evidenţă realizările remarcabile obţinute de România în această perioadă de avînt şi dinamism legată trainic şi pentru totdeauna de numele, gindirea şi fapta revoluţionară ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu, călăuzitorul inspirat şi clarvăzător al înfăptuirii operei de edificare socialistă şi comunistă a patriei. c. Lalu Evenimente interne I Prin expoziţii între creaţie şi confesiune Pentru prima oară prezentă în galeriile ieşene (Galeria „Orizont“, Facultatea de tehnologie chimică) cu un grupaj destul de consistent de pictură, Angela Bratu (membră a cenaclului „Th. Pallady“), reuşeşte, credem, o imagine convingătoare asupra talentului său, chiar dacă discuţiile despre originalitate, studiu, modele, tematică şi modalităţi de abordare de-abia de acum sunt deschise. Cu preţul sincerităţii şi al dăruirii totale, Angela Bratu accede în zona adevărurilor şi a întrebărilor esenţiale ale existenţei, făcând din pictură — îndeletnicire căreia i s-a dedicat în anii maturităţii — un veritabil jurnal al vieţii cotidiene. Sensibilitatea Angelei Bratu, structura sa afectivă, priza asupra realităţii conduc spre o artă de sentiment, de implicare ai tema naturii, natură vie trăită ca mediu regenerator. Motivele alese, tălmăcind mari intensităţi afective, dau măsura gîndului artistei despre misterul şi fascinaţia acelei dulci trude în faţa şevaletului. Arta este pentru Angela Bratu o chestiune de existenţă şi nu de mondenitate. Ea se exprimă fertil, se confesează, universul tematic al picturii sale gravitînd în jurul lucrurilor simple, cu mare forţă emoţională. Majoritatea lucrărilor sînt replici dintr-un dialog liric cu natura, cu oamenii. Adeptă a unei picturi odihnitoare, degajînd un aer de căldură, de dragoste faţă de tot ce-i viaţă, pictoriţa demonstrează o pricepută stăpinire a uneltelor dintr-un şantier de creaţie în care a pătruns ceva mai tîrziu, dar cu rezultate cel puţin promiţătoare. Prospeţimea netrucată a lucrărilor —dintr-un amestec de expresivitate şi sensibilitate — vine şi din tălmăcirea exactă—* oferind primat culorii — a emoţiei stăpînite în faţa unui colţ de natură, a unei fizionomii anume. Gama cromati discret armonizata realizarea unor imagini ce-ţi ozonează parcă sufletul. Că universul începe cu omul, este şi una din premisele de abordare curajoasă a portretului. Confirmarea evoluţiei, a perspectivelor artei Angelei Bratu se găseşte, credem, conţinută în liniile i esenţiale în această primă, expoziţie personală. IOANA BOGDAN amplă şi micuri la