Flacăra Iaşului, decembrie 1985 (Anul 41, nr. 12174-12199)
1985-12-01 / nr. 12174
Anul XLII — Nr. 12 174 Proletari din toate ţările, uniţi-văt Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Duminică, 1 decembrie 1985 4 pagini — 50 bani Cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la Congresul ştiinţei şi învăţămîntului Un preţios îndrumar pentru întreaga cercetare, pentru şcoala românească " Eveniment de primă importanţă în viaţa economico-socială a patriei, Congresul ştiinţei şi învăţămîntului, ale cărui lucrări s-au desfăşurat în zilele de 28 şi 29 noiembrie a.c., a avut ca moment de vîrf Cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu rostită la deschidere. Acest document cu deosebite valenţe teoretice şi practice se constituie intr-un preţios îndrumar pentru lumea ştiinţei şi învăţămîntului, subliniază liniile directoare ale dezvoltării multilaterale a patriei în următorii ani. Vorbind despre realizările însemnate , obţinute în cincinalul care se încheie, cu toate greutăţile şi lipsurile manifestate, secretarul general al partidului aminteşte că, faţă de anul 1980, venitul naţional a crescut cu circa 32 la sută, producţia netă cu 36 la sută, producţia industrială marfă cu 21 la sută, în timp ce producţia agricolă a sporit cu 13 la sută. Pe baza creşterii venitului naţional, retribuţia reală a oamenilor muncii a sporit cu 8 la sută, iar veniturile ţăranilor cooperatori — cu 12 la sută. Totodată, investiţiile au fost cu circa 8 la sută mai mari. Remarcîndu-se aceste cifre, convingătoare pentru drumul nostru ascendent, s a arătat că în toate există încorporată şi munca oamenilor de ştiinţă, a slujitorilor şcolii. Cuvîntarea subliniază că s-au manifestat încă lipsuri şi greşeli din care trebuie să se tragă învăţămintele necesare, pentru ca, în noua etapă în care intrăm, întreaga activitate să cunoască substanţiale perfecţionări. Avem condiţii ca, prin realizarea obiectivelor celui de-al 8-lea plan cincinal, pînă in anul 1990, ţara noastră să ajungă o ţară mediu dezvoltată. Pentru aceasta, se arată in cuvîntare, noul plan cincinal trebuie să marcheze trecerea de la dezvoltarea extensivă la cea intensivă în toate sectoarele. Fără discuţie că, în asemenea condiţii, cercetării ştiinţifice şi tehnologice, învăţămîntului de toate gradele le revin sarcini deosebite, căci înfăptuirea obiectivelor stabilite de Congresul al XlII-lea al partidului presupune angajarea plenară pe calea noii revoluţii tehnico-ştiinţifice. Puternicul detaşament din cercetare, alcătuit din peste 200 000 de oameni cu înaltă pregătire, are datoria ca, folosind moderna bază tehnico-materială de care dispune, să ste angajeze în cercetarea celor mai complexe probleme, să contribuie la îndeplinirea marilor obiective ale cincinalului 1986— 1990. De exemplu, se prevede ca producţia-marfă să crească cu 45 la sută, într-un ritm mediu anual de 7—8 la sută, producţia netă — cu circa 70 la sută, iar producţia agricolă, cu 30—35 la sută. Pe această bază, venitul naţional va spori cu circa 50 la sută. Amintind că, pînă în anul 1990, produsele româneşti realizate trebuie să fie la nivelul celor mai bune produse similare pe plan mondial şi, în unele domenii, să se situeze peprimul loc, tovarăşul Nicolae Ceauşescu remarcă importantele obligaţii ale cercetării ştiinţifice. In realizarea programului energetic, de pildă, cercetarea trebuie să contribuie la perfecţionarea şi buna funcţionare a sistemului energetic naţional, la creşterea randamentelor şi reducerea pierderilor in transportul energiei, la punerea în producţie a centralelor nuclearo-electrice și a diferitelor surse de energie, la găsirea de noi surse de energie de mare perspectivă. Sarcini deosebite revin cercetării și în domeniul geologiei, în scopul dezvoltării bazei proprii de materii prime și materiale, a valorificării c (continuare în pag. a 3-a) • • _____/ DECEMBRIE 1918 _____ O pagină memorabilă din cartea vieţii neamului încununată la 1 decembrie 1918, aspiraţia spre unitate politică a constituit o trăsătură definitorie a întregii istorii a românilor. După cum sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu, „Unirea din 1918 a răspuns cerinţelor şi legilor obiective ale dezvoltării sociale, bazîndu-se pe realităţi fundamentale cum sunt originea şi limba comună, identitatea de interese şi aspiraţii ale întregului popor, dornic să trăiască intr-o singură ţară“. Proveniţi dintr-o rădăcină comună, românii au fost nevoiţi, multă vreme, să trăiască în formaţiuni statale diferite. Faptul însă că aveau aceeaşi origine şi aceleaşi trăsături etnice, că locuiau acelaşi teritoriu şi vorbeau aceeaşi limbă a trezit, încă din vremuri străvechi, conştiinţa unităţii lor. Frontierele artificial stabilite între ei nu au putut nicicînd forma bariere în calea legăturilor reciproce. Datorită însă contextului internaţional, regimului lor juridic, ei au trebuit să ducă o luptă mai acerbă pentru realizarea dezideratului de Unitate politică, luptă care nu a fost pe deplin încununată decit la inceputul epocii contemporane. In condiţiile procesului de formare a naţiunii, lupta de emancipare naţională a devenit un obiectiv practic, imediat. Sub stindardul ei, ridicat în Transilvania secolului al XVIII-lea de cărturarii Şcolii Ardelene, s-au înrolat acei oameni hotărîţi care au constituit generaţia de la 1848. Eforturile lor, fie ei moldoveni, munteni sau transilvăneni, s-au contopit intr-un singur şuvoi. Relaţiile dintre ei au devenit din ce în ce mai strinse. Mulţi transilvănenişi-au desfăşurat activitatea în principatele dunărene, unde condiţiile erau mai favorabile, cu rezultate remarcabile pentru cauza naţională. Publicaţiile periodice, indiferent de locul de apariţie, reuneau cele mai bune condeie din toate regiunile locuite de români. De altfel, titlurile lor sínt simbolice : „Curierul“ lui Heliade este românesc, „Albina“ lui Asachi este românească, ca şi „Biblioteca“ lui Zaharia Carcalechi. Primul nostru cotidian, editat în 1838 este intitulat „Romania“. La fel de simbolice sunt denumirile pe care le poartă „Dacia literară“ şi „Magazinul istoric pentru Dacia“, ca şi, mai tîrziu, „România literară“ sau „Zimbrul şi vulturul“. Inlăvifiarea graniţelor devenite artificialeşi a dominaţiei străine a apărut pentru generaţia care a pregătit şi înfăptuit Unirea din 1859 ca un imperativ al dezvoltării nestinjenite a românilor, ca o condiţie fundamentală pentru realizarea deplină a aspiraţiilor lor social-politice, împrejurările de la mijlocul veacului trecut nu permiteau însă punerea la ordinea zilei a realizării unităţii politice depline româneşti. Pornind de la analiza realistă a situaţiei internaţionale, oamenii politici înaintaţi ai epocii şi-au propus să realizeze mai întîi Unirea Principatelor. „cheia Conf. univ. dr. V. CRISTIAN (continuare în pag. a 3-a) în spiritul orientărilor şi indicaţiilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu la recenta Plenară a C.C. al P.C.R., puternică angajare pentru înfăptuirea exemplară a obiectivelor prioritare în economie Producţie fizică sporită, cheltuieli materiale mai mici! La Fabrica de încălţăminte „Aurora“ din Tîrgu Frumos, bilanţul celor trei trimestre parcurse din acest an a fost, în general, satisfăcător : producţia fizică şi marfă au fost realizate, iar indicatorul de productivitate a îndeplinit, chiar cu o oarecare depăşire. Tot în acest interval, s-au livrat şi la export primele zeci de mii de perechi de încălţăminte (ghete şi pantofi tip sport pentru femei, cu feţe din piele şi textile). Preocuparea comitetului de partid şi a consiliului oamenilor muncii pentru pregătirea producţiei anului 1986 este evidentă şi în situaţia contractelor şi comenzilor, care acoperă integral producţia pentru intern din primul semestru al anului viitor, colecţiile de modele pentru piaţa externă, mult mai variate şi prezentate din timp atrăgind, de asemenea, comenzi corespunzătoare pentru o bună parte a încălţămintei ce se va produce la „Aurora“ în anul 1986. „In general, colecţiile noi pe care le-am prezentat, ne informa ing. Viorica Pădure, secretarul comitetului de partid de aici, s-au bucurat de o bună primire, atît in ţară, cit şi la export“. Am văzut şi noi unele dintre noile modele, multe îmbinînd grija pentru eleganţa şi frumuseţea liniei cu eforturile de a se valorifica superior materialele secundare, ce rezultă din procesul de fabricaţie, prin crearea unor combinaţii atrăgătoare şi moderne. Din discuţia cu alţi interlocutori, între care tov. Nicolae Ochiană, inginerul şef al unităţii, am mai reţinut, de asemenea, atenţia sporită ce va fi acordată in viitor pentru reorganizarea unor fluxuri de fabricaţie, autodotarea cu utilaje şi s.d.v.-uri, întreţinerea şi reparaţia, efectuate—■—— mai operativ atunci cînd este necesară intervenţia la unele maşini. Din păcate, aceste eforturi nu s-au reflectat în întreaga lor măsură şi în rezultatele economice ale lunii octombrie, cînd s-au înregistrat restanţe la producţia fizică, de 65 000 perechi de încălţăminte, şi la producţia marfă, de aproape 90 milioane de lei ,- ce pot afecta bilanţul întregului an. Cauza principală, invocată de interlocutorii noştri, a fost aprovizionarea neritmică, din ultima vreme, cu materii prime şi materiale. Situaţia la zi confirmă că restanţele în primirea unor materiale au fost, intr-adevăr, mai mari decit în alte perioade. A atribui însă numai acestui factor neîmplinirile dintr-o lună înseamnă a trece prea uşor cu vederea propriile scăderi. Ele M. CIOROTARU (continuare în pag. a 2-a) La Fabrica de încălţăminte „Aurora" din Tîrgu Frumos Sosirea iernii, un impuls pentru aducerea la zi a muncilor agricole . Cu sprijinul mecanizatorilor din alte secţii, la aratul ultimelor suprafeţe Fertilizarea ogoarelor trebuie intensificată în toate formaţiile .] Pregătirea viitoarei recolte ii preocupă şi pe horticultori Printre unităţile rămase în urmă cu arăturile adinei de toamnă s-a aflat şi C.A.P. Dumeşti. Spunem s-a aflat, pentru că, în sfîrşit, ieri, mecanizatorii au reuşit să intre cu plugurile în brazdă pe ultimele suprafeţe. Căutînd să ne explice de ce s-a rămas în urmă cu această lucrare atît de importantă, Mircea Costin, preşedintele C.A.P., s-a referit, şi de această dată, la golurile existente în aprovizionarea cu carburanţi, din care cauză, în octombrie, încă se mai arau mirişti. La aceasta s-a adăugat şi uscăciunea solului. Şi cum fiarele de plug pentru schimb au lipsit, lucrătorii din secţia de mecanizare au trebuit să depună eforturi deosebite pentru a le ascuţi pe cele existente, pentru a le demonta şi monta cu operativitate, incit ritmul arăturilor să fie cit de cit satisfăcător. Mai zilele trecute, restanţa era. La C.A.P. Dumeşti totuşi, de 300 de hectare, în ajutorul mecanizatorilor de aici au venit tractoriştii de la secţiile de mecanizaredin Podu Iloaiei şi Leţcani (care au terminat arăturile), astfel că ieri erau prinse la arat ultimele suprafeţe. Mecanizatorii de la C.A.P. Dumeşti, în frunte cu şeful de secţiei Gheorghe Ghiorghiu, au intrat, ieri, în brazdă la ora 6. La fel au procedat şi mecanizatorii de la Leţcani, împreună cu şefii de fermă Ludmila Birceanui, Const. Gorgan, mecanizatorii se străduiau să lucreze ,şi repede, şi bine. Tot de dimineaţă, şi-au început activitatea şi cooperatoarele de la bucătăria C.A.P. Pe tot parcursul campaniei arăturilor, conducerea unităţii a asigurat tuturor tractoriştilor mîncare caldă in cîmp şi ceai fierbinte, sprijinind, astfel, eforturile celor aflaţi în brazdă de a lucra numai în schimb prelungit. După calculele preşedintelui C.A.P., astăzi, aici, la Dumeşti, vor fi trase ultimele brazde. în felul acesta, cooperatorii vor avea a GH. STEJARU (continuare in pag. a 3-a) Aspect din laboratorul de măsurări electronice din cadrul Facultăţii de electrotehnică. Studenţii din anul II, ne-a informat profesorul doctor inginer Mihai Antoniu, silit pregătiţi temeinic pentru a stăpini tehnologiile de producţie, dar şi pentru a gospodări cu grijă energia electrici în producţie Foto : L. STRATULAT