Flacăra Iaşului, ianuarie 1986 (Anul 42, nr. 12200-12224)

1986-01-03 / nr. 12200

PAGINA A ll-A------------■.---------­ Ef­ergeticienii — la datorie întreprinderea „Electrocentra­­le“. Consemnăm şi aici, ca şi la întreprinderea de reţele elec­trice, prezenţa la datorie a e­­nergeticienilor. La pupitrele de comandă ale C.E.T. (imaginea din pagina I) — operatorul Gheor­­ghe Giernea şi ing. Serghei Şte­­fanov. Cu ce gînduri păşiţi in noul an ? — Cu nevoia de a sublinia covârşitoarele răspunderi pe ca­­re le au toţi oamenii muncii din meseria noastră pentru a a­­sigura energia electrică şi termi­că necesară bunului mers al în­tregii activităţi economico-so­­ciale. Pentru aceasta,­­va trebui să acordăm o atenţie sporită în­treţinerii şi reparaţiilor utilaje­­lor. Sigur că obiectivul nos­tru viitor este şi finalizarea intr-un timp cît mai scurt a noii investiţii, C.E.T. NI — Hol­­boca. Asemenea lor gândeau şi oa­menii de veghe la pulsu­l e­­nergiei de la întreprinderea de reţele electrice, oameni care au rămas la pupitrele de comandă pentru a asigura şarjei nr. 1 de oţel din acest an, de la Combi­natul de utilaj greu, energia ne­cesară elaborării şi turnării în condiţii optime, pentru ca ceilalţi­ oameni ai muncii aflaţi la locu­rile lor de muncă să-­şi desfă­şoare activitatea în bune con­diţii. ENTUZIASM ŞI OPTIMISM, HOTĂRIRE FERMĂ DE A ACŢIONA, IN DEPLINA UNITATE, PENTRU A sosit în Iaşi primul tren al anului, condus de C. A­­babei şi Li­viu­ Brinză. To­tul a decurs normal, singurul eveniment al cursei fiind... Anul Nou, care a fost întim­­pinat, după tradiţie, cu lungi semnale sonore — dovadă că și feroviarii sunt Și vor fi mereu la datorie . Ca în fiecare an de reve­lion, oțelarii­­le la Combina­tul de utilaj greu s-au aflat la Plaforie Cu dorinţa de mai bine pentru noi şi ţară Am încheiat un cincinal­­care ne-a cerut eforturi deo­sebite, dar cu folos. Aceste eforturi, la Răducăneni, au dus la realizarea, in 1985, a unei producţii globale in va­loare de aproape 150 de mi­lioane de lei, construirea in ultimii ani, a încă 100 de apartamente, a unei grădiniţe, a noi obiecti­ve economice şi social-gos­­podăreşti. Aşa cum spunea tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, în Mesajul de Anul Nou, intrăm într-o nouă etapă de dezvoltare, în care calitatea şi eficienţa vor­ fi puse pe primul plan. Pentru noi, cei de la sate, aceasta înseamnă producţii agricole şi zootehnice mult mai mari. Şi locuitorii comunei noas­tre, in frunte cu comuniştii, vor şti să răspundă acestor cerinţe, ei acţionînd de pe­ acum să facă din 1986 un an al producţiilor-record. MARIETA MATEI primarul comunei Răducăneni Of­el pentru toate­­plugurile țării (urmare din pag. 1) viștean de origine, dar „aclima­tizat“ destul de repede cu atmos­feră marelui combinat ieșean. —­ Ascultam la radio Me­sajul tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU, rostit cu prilejul Anului Nou, ne spune, și mă gîndeam la cite lucruri mai tre­buie de făcut la, creşterea, pro­ductivităţii muncii, la ridicarea nivelului tehnic şi calitativ al producţiei. Am izbutit să asimi­lăm, intr-un­ timp relativ scurt, 135 de mărci de oţel. Pînă la GOO, cîte sînt necesare acum in ţară, mai avem de lucru, dar le , vom face. Este angajamentul nostru muncitoresc, revoluţio­nar, răspunsul nostru încrederii de ca­re ne bucurăm, condiţiilor de muncă şi viaţă oferite. — Ţara are nevoie de mai mult oţel, remarcă şi maistrul Pinza­­ru, vorbindu-ne despre vizita de lucru, de anul trecut, la com­­binat, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Secretarul general al partidului ne-a cerut ca, pe cincinalul în care am păşit, să producem un milion de tone de oţel pe an, iar noi i-am răspuns că da, se va putea. Un angaja­­ment de onoare, a cărui materia­lizare­ începe chiar din aceste clipe. Acum, oţelarii de aici sunt ca gândul la un oţel special, pen­tru­­cuţite de plug, oţel care se mai face doar în 1­2-1­3 ţări din lume. Ara importat şi noi, ani de zile, oţel pentru cuţite e de plug. Acum, după primele în­cercări, care au reuşit, după primele emoţii, care au devenit deja­ amintiri. .. oţelarii de la C.U.G. s-au angajat să producă ei oţelul pentru toate cuţitele de plug­­ ale ţării. Ce­­altă mai grăitoare adeziune la nobilul a­­pel al păcii, rostit de preşedin­tele ţării in Mesajul de Anul Nou, ce alt proiect poate fi mai frumos decit acela de a face o­­ţel pentru plug, unealta-simbol a muncii pașnice? In casa cooperatorului Con­stantin I. Voinescu, şi in comu­na Miroslava, noul an este în­­timpinat cu bucurie şi belşug pe masă. Se închină un pa­har cu vin pentru fericirea co­piilor, pentru sănătate şi pa­ce. Anul încheiat le-a adus mari satisfacţii : au predat sta­tului 3 viţei, un porc, 2 miel, două oi, 2000 litri de lapte, ouă, păsări, recoltele au fost boga­te. Iar 1986 le va aduce, sunt siguri, satisfacţii şi mai mari. --------------FLACĂRA IAȘULUI ] Pentru recolte şi mai bogate in anul în care am păşit Ruginoasa, în prag de An Nou. De obicei, din gara loca­lă pleacă şi vin zilnic peste 400 de persoane care lucrează în­ întreprinderile şi instituţi­ile ieşene, păşcănene, dar care continuă să locuiască în satele natale, in ajunul Anului Nou, din trenurile care opresc aici, la Ruginoasa, au coborît sute de persoane în plus. Sînt fiii acestei comune, muncitori în diferite localităţi ale patriei, care au ţinut şi de această dată să îmttimpine Anul Nou împreună cu cei dragi, cu pă­rinţii, cu rudele, cu cei cu care au copilărit şi crescut. Rugi­noasa îi întîm­pină mai proas­pătă, mai frumoasă, mai boga­tă. Munca localnicilor, activi­tatea lor gospodărească, bine cunoscută în judeţul nostru, a fost răsplătită, în 1985, cu o înaltă distincţie, „Ordinul Muncii“ clasa I. 1­ 985 a fost un an bun. Da­torită bazei tehnico-materiale tot mai puternice, cooperatorii au reuşit, ca peste tot în ju­deţul Iaşi, să obţină, în condi­ţii climatice mai puţin favo­rabile, recolte bogate, între care 22 de tone de cartofi şi 25 de tone de sfeclă de zahăr, în medie, la hectar, in con­diţii de neirigare. Vizita t o v a r ă ş u l­u i NICOLAE CEAUŞESCU, conducătorul partidului şi statului nostru, efectuată pe ogoarele acestei localităţi, sfaturile ce le-au fost date oamenilor muncii de aici în vederea ridicării acti­vităţii lor pe o treaptă supe­rioară, pentru a se putea ob­ţine producţii tot mai mari, i-au mobilizat, i-au însufleţit şi mai puternic în muncă. Mulţi, foarte mulţi dintre lo­calnici, majoritatea lucrători în fermele de stat, la A.E.I. şi-au făcut datoria în 1985 pînă a­proape de cumpăna dintre ani. Cooperatorii Gh. Platon, Mihai Atomei, mecanizatorii Const. Rotaru, Const. V. Creţu, împreună cu familiile lor, cu co­piii sosiţi de pe meleagurile în­depărtate, au făcut revelionul a­­casă. Vasile Batincu, Vasile Bu­za­tu, Const. Ţibulcă, Const. Condac şi alţi făuritori de recol­te bogate au petrecut împreună, în satul de vacanţă, iar tinerii au preferat sala polivalentă. Mesajul adresat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu cu pri­lejul Anului Nou, îndemnu­rile conducătorului partidu­lui­­şi statului, nostru pentru o activitate şi mai rodnică în 1986, în vederea ridicării României socialiste pe noi culmi de progres şi civiliza­ţie, au constituit încă un pri-­eej de mîndrie patriotică pen­tru drumul glorios parcurs sub conducerea partidului, de an­gajare fermă în îndeplinirea măreţelor obiective ale anu­lui în care am păşit. Ţăranii cooperatori din Ruginoasa, ca din întregul judeţ de altfel,­­ în­ frunte cu comuniştii, s-au angajat în­ clipa solemnă din­tre ani că vor face totul pen­tru a răspunde prin n­apte che­mării ce le-a fost adresată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru­­ înfăptuirea schimbări­lor revoluţionare din agricul­tură. " Cercetarea — pe măsura cerinţelor­­ producţiei ! Anul 1986 se află şi pentru cercetarea ştiinţifică sub semnul dezvoltării intensive. Congresul ştiinţei şi învăţă­­mîntului, orientările şi indi­caţiile tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, exemplul viu al tovarăşei ELENA CEAUŞESCU deschid o am­plă perspectivă şi activităţii cercetătorilor. Ne-am adus şi ne vom aduce în continuare contribuţia la realizarea de materiale şi piese pentru in­dustria constructoare de ma­şini, industria electrotehnică,, agricultură. De asemenea, ne preocupăm de introducerea informaticii şi a robotizării in industria, de prelucrare m ■maselor plastică, tn primul t rind­ în întreprinderea ieşea- l tlă de profil, întregul nostru­­ laborator, din rîndul căruia i se evidenţiază in mod deose-­­ bit colectivele de cercetători jt conduse de dr. ing. Gheor-­­ ghe Adame­scu, ing. Veronica I Grigoraş, ing. Filip Petraru,­­ se angajează să dea cercetă-­­ rii un puternic caracter in-­­ tensiv, răspunzlnd astfel Me-­­ gajului de­ Antă Nou al tova­ l Tuşului Nicolae Ceauşescu, c­ ea - fiinţelor economiei naţionale* Ing. ELENA SZI­KLEK Laboratorul de cercetare ştiinţifică — I.P.M.P. Iaşi 1986 — numai succese la învăţătură . Pentru invăţămintul româ­nesc — şi cel ieşean, deci — anul 1686, primul dintr-un nou cincinal, va trebui să fie un an de rodnice izbînzi, extriinuind preocupări esen­ţiale pe linia pregătirii ti­nerei generaţii pentru muncă şi viaţă. Ideile-program for­mulate în documentele Con­gresului ştiinţei şi învăţă­­mîntului, intre care la loc de frunte se află cuvîntările rostite de tovarăşul Nicolae ceauşescu ?î tovarăşa ELENA CEAUŞESCU ne vor fî su­port şi îndreptat in activita­tea viitoare. înţelegerea exac­tă şi materializarea lor sînt cheia drumului spre succes, spre performanţă. Anul 1585 ne-a adus, la acest capitol, bucurii mari. Lotul de elevi al judeţului nostru s-a clasat pe primul loc la Olimpiada naţională de limbă ■şi litera­tură română. Dorim­ ca 1986 să fie la fel de generos cu premiile şi la alte materii■ Este doar una dintre dorin­ţele noastre, pentru a cărei împlinire va trebui, ca das­căli şi elevi, să colaborăm, cucerind nu doar „cetatea“ notelor mari, dar mai ales dragostea pentru învăţătură, care să rămînă veşnică. Prof. EUGENIA STOLERU , inspector al Inspectoratului­­ şcolar judeţean Iaşi . .

Next