Flacăra Iaşului, februarie 1986 (Anul 42, nr. 12225-12248)

1986-02-01 / nr. 12225

cAnul XLII — Nr. 12 225 .Sîmbătă, 1 februarie 1986 | 4 pagini — 50 bani | ­n spiritul orientărilor şi indicaţiilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu Creşterea productivităţii muncii prin modernizarea fabricaţiei­ ­■ La Uzina de reparaţii şi con­­sttrucţii pentru mecanizarea în­­transporturi din Iaşi, ca de alt­­.lfel în toate unităţile industriale judeţul nostru, a început, fiică din primele zile ale aces­tui an, aplicarea în­ practică a unor masuri concrete de orga­nizare ştiinţifică a producţiei şi muncii, de modernizare a în-­­Sţareprinderii, de perfecţionare a nivelului tehnic în toate sectoa­rele. In conformitate cu orien­tările şi indicaţiile date de tovarăşul NICOLAE L CEAUŞESCU la şedinţa Comite­tului Politic Executiv al C.C. al­­P.C.R. din 15 decembrie 1985, prin înfăptuirea programelor a­­doptate în acest sens, urmează ca până în anul 1990 să se rea­lizeze cel puţin dublarea pro­ductivităţii muncii, concomi­tent cu reducerea substanţială a cheltuielilor, a consumurilor materiale şi energetice, cu ridi­carea nivelului tehnic şi cali­tativ al producţiei.­­ După cum ne relata ing. Lu­cian Ailoaie, directorul unităţii. ‘Programul de modernizare are în vedere, în primul rînd, posi­bilităţile materiale şi umane e­­xistente. Reorganizarea unor sectoare de producţie, pe de o parte, şi continuarea acţiunii de autoutilaje şi de perfecţionare a utilajelor şi instalaţiilor exis­tente, pe de altă parte, pot asis­ ta U.R.C.U.M.T. gura într-adevăr, în cea mai mare parte, creşterile planifi­cate la valoarea producţiei mar­fă (cu 20 de milioane de lei mai mare, în acest an, faţă de 1985) şi la productivitatea muncii (cu 1,5 la sută). Totodată, conduce­rea uzinei a apelat din timp şi la specialişti din învăţămîntul superior, din unităţi de cerce­tare şi proiectare ieșene, în ve­derea introducerii mai rapide a progresului tehnic în unele sec­toare, în perspectivă. Despre felul cum se desfăşoa­ră acest program, defalcat pa etape şi responsabilităţi concre­te, ne-am informat, la faţa lo­cului, acum cîteva zile. „Intre atribuţiile mele din a­­ceastă lună, ne relata maistrul specialist Ioan Teşoi, din secţia a IlI-a mecano-energetică, a fi­gurat maşina automată de În­dreptat şi tăiat platbands la, di­mensiuni fixe. Maşina este deja în probe de lucru. Ne va ajuta să reducem de trei ori consu­mul energetic la operaţia de tă­iere, vor rezulta şi economii de metal, prin creşterea preciziei d­e tăiere şi va contribui la creş­terea productivităţii muncii“. In continuare, interlocutorul nos­tru, un cunoscut şi apreciat ino­vator şi inventator, ne vorbeşte despre proiectele de moderni­zare a altor faze de fabricaţie, cum este dispozitivul de bascu­lare a materialelor din staţia „Gutmann“. Clar, precis, la o­­biect. La fel ca şi un alt maistru, Mihai Ursache, de la atelierul de S.D.V.-uri, care ne vorbeşte despre alte proiecte, prevăzute M. CIOBOTARU (continuare in pag. a 3-a) Produse noi, de mare performanţă ’ La Întreprinderea de prelu­crare a maselor plastice din­­Iaşi, a intrat de curînd in­­producţia de serie un nou pro­dus cu performanţe tehnice superioare, asimilat în vederea reducerii importului. Este vor­ba despre furtunul cu pereţi multistratificaţi, rezistent la presiuni înalte (200­—250 de bari), temperaturi variate (în­tre minus 20 şi plus 80°C), la solvenţi şi alţi agenţi chimici, produs care se execută în pre­zent in­­ secţia a II-a a uni­tăţii. Obţinut în urma cercetărilor unui grup de specialişti, con­­dus de ing. Const. Barna, din cadrul laboratorului ieșean al Institutului de cercetări pentru prelucrarea cauciucului şi ma­selor plastice Bucureşti, tipul de furtun menţionat se fabrică într-o gamă dimensională cu­prinsă între 4—12 mm, şi este destinat industriilor construc­toare de maşini, petrolieră, chimică etc. ■ Prin producerea sa, I.P.M.P. Ta.şi contribuie la reducerea importurilor cu circa 240 000 de dolari pe an. Pentru acoperirea tuturor ce­rinţelor cantitative şi dimen­sionale, se preconizează creş­terea capacităţii de producţie existentă, astfel încît furtunul fabricat la Iași să înlocuiască în totalitate importul. • • Continuă transportul îngrăşămintelor naturale In această iarnă, mecanizato­rii de la S.M.A. Paşcani au participat intens, alături de co­operatori, la fertilizarea ogoa­relor. Organizaţi în două for­maţii conduse de ing. Claudiu Axinte, ei au transportat pe rîmp la cooperativele agricole din Hărmăneşti şi Lunca circa 15 000 de tone de îngrăşăminte naturale. In prezent, formaţiile respective lucrează la C.A.P. Moţca şi C.A.P. Cristeşti urmînd ca, în continuare, să se depla­seze pentru aceeaşi operaţiune la A.E.I. Paşcani. Ing. Viorel Burleac, directorul S.M.A., ne-a informat că toţi mecanizatorii dovedesc hărnicie pentru fina­lizarea grabnică a acestei ac­ţiuni.. ----IN CUPRINSUL ZIARULUI­­ în Belgia, a apărut un nou volum consacrat personalităţii conducătorului partidului şi statului nostru : „Filozofia păcii în concepţia preşedintelui Nicolae Ceauşescu“ Chemare la întrecere adresată de întreprinderea poligrafică Iaşi tuturor întreprinderilor poligrafice Viaţa culturală Plenara extraordinară a Comitetului judeţean de partid Ieri, a avut loc plenara Co­mitetului judeţean de partid Iaşi, la care, alături de mem­brii comitetului, au luat parte membrii Comisiei judeţene de revizie şi ai Colegiului judeţean de partid, precum şi membrii şi membrii­­supleanţi din judeţ ai C.C. al P.C.R. şi ai Comisiei Centrale de Revizie. Plenara a fost condusă de to­varăşul Leonard Constantin, membru supleant al Comitetu­lui Politic Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comi­tetului judeţean de partid. .La ordinea de zi au figurat probleme organizatorice. Plenara a aprobat, în unani­mitate, eliberarea din biroul Comitetului judeţean de partid a tovarăşului Dumitru Chivu­ şi a ales ca membru al biroului organului judeţean de partid pe tovarăşul Constantin Dascălu. De asemenea, plenara a luat în dezbatere deficienţele consta­­tate în activitatea consiliului de conducere al C.A.P. Tg. Frumos şi a comitetului de partid pe Unitate, hotărînd, în unanimita­te, sancţionarea tovarăşei Maria A­dam, preşedintele unităţii, membru al Comitetului judeţean de partid, cu vot de blam. Tovarăşul Leonard Constantin, luînd cuvîntul în încheierea lucrărilor plenarei, a subliniat principalele sarcini ce revin organelor şi organizaţiilor de partid, comuniştilor, condu­cerilor de unităţi, tuturor oame­nilor muncii din industrie, a­­gricultură, investiţii şi din alte sectoare. In această perioadă, în limita hotărîrilor recentei şe­dinţe a Comitetului Politic E­­­xecutiv al C.C. al P.C.R., a o­­rientărilor şi indicaţiilor date de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretarul general al partidului. în acest context, vorbitorul a insistat asupra răs­punderii ce revin cadrelor de partid şi de stat, cerinţei per­fecţionării stilului şi metode­lor de muncă în toate sectoa­rele de activitate. Sesiunea Consiliului popular judeţean Ieri, s-a desfăşurat cea de-a V-a­­sesiune, extraordinară, a Consiliului popular judeţean, la care au luat­ parte, ca : invitaţi, activişti de partid şi de stat, conducători de unităţi indus­triale şi agricole, specialişti. Din însărcinarea prezidiului ales, lucrările sesiunii au fost conduse de tovarăşul Leonard Constantin, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean de partid, preşedintele comitetului execu­tiv al Consiliului popular al ju­deţului Iaşi. Pe ordinea de zi a sesiunii a figurat : aprobarea răspunsu­lui Consiliului popular judeţean Iaşi la Chemarea la întrecere adresată de Consiliul popular al judeţului Olt tuturor consiliilor populare judeţene şi al munici­piului Bucureşti ; măsuri orga­nizatorice şi ratificarea unor decizii adoptate de comitetul executiv al Consiliului popular judeţean. La primul punct al ordinii de zi, sesiunea a aprobat, în una­nimitate, răspunsul Consiliului popular al judeţului Iaşi la Chemarea adresată de Consiliul popular judeţean Olt. în continuare, sesiunea a a­­probat, în legătură cu starea sa de sănătate, eliberarea tovară­şului Dumitru Chivu din func­ţia de director general al Di­recţiei agricole pentru agricul­tură Iaşi şi numirea în această funcţie a tovarăşului Constantin Dascălu. De asemenea, deputaţii au aprobat eliberarea tovarăşu­lui Chivu din funcţia de vice­preşedinte­­al comitetului execu­tiv al Consiliului popular jude­ţean­ şi a ales în această func­ţie pe tovarăşul Constantin Dascălu­. După adoptarea proiectului de hotărîre privind ratificarea unor decizii ale comitetului e­­xecutiv de eliberare şi numire în funcţie, tovarăşii Constantin Dascălu, precum şi lor, Abala­­sei, Eugenia Merlan, Mariana Păduraru, Elena Rădulescu şi Gigel Ze­leonenchi, secretari ai birourilor executive ale consi­liilor populare comunale Moţca, Dolheşti Holboca, Plugari şi, respectiv, Coarnele Caprei, au depus jurămîntul de credinţă faţă de Republica Socialistă România. în realizarea producţiei, respectarea disciplinei tehnologice e la fel de importanta ca baza furajera Obţinerea unei producţii spo­rite de lapte şi în acest sezon depinde în mare măsură de fe­lul cum s-a acţionat în vară pen­tru asigurarea unei baze fura­jere puternice, diversificate. A­­ducem acest aspect din nou în coloanele ziarului pentru că in aceste zile au loc adunările, generale în cadrul cărora coope­ratorii sunt chemaţi să dezbată şi să hotărască cele mai bune măsuri pentru continua îmbună­tăţire a activităţii din acest sector. Cooperatorii din Podu Iloaiei, de exemplu, trebuie neapărat să acorde atenţia cuvenită a­­cestei probleme, atît în aduna­rea pe fermă, cit şi în cea pe C.A.P., pentru că situaţia în care se află în prezent efecti­vele de animale, nivelul pro­ducţiei nu sunt deloc satisfă­cătoare. Cu­­ 3,5­­litri de lapte, pe zi, cit se obţin în prezent, în medie, pe vacă furajată, nu pot fi, îndeplinite sarcinile de livrare la fondul de stat, recu­pera cheltuielile, asigura bene­ficii. Producţia scăzută se da­torează în primul rînd faptului că, în prezent ferma nu poate asigura animalelor declt raţii de întreţinere, în cadrul cărora unele sortimente sunt de cali­tate inferioară. Lipsa de opera­tivitate din vară, de la cositul şi strînsul finului (din care cau­ză ploile au depreciat o parte), de preocupare pentru consoli­darea bazei furajere, pentru sporirea producţiilor la hectar, se răsfrîng acum în mod nega­tiv asupra producţiei de lapte. (Trebuie să arătăm că unitatea nu dispune nici de fîn de lu­­cernă, nici de suculente­ rădăci­­noase). In situaţia aceasta, con­ducerea cooperativei agricole, preşedinte Ovidiu Cernica, ar fi trebuit să fie mai întreprin­zătoare, mai energică pentru a completa din alte surse necesa­rul de nutreţuri. A aştepta să vină altcineva să rezolve aceas­tă problemă nu face cinste conducerii C.A.P., organizaţiei de partid. Totodată, trebuie do­vedită mai multă grijă pentru bună pregătire a furajului u­­nic, pentru curăţenia în iesle şi, în general, în adăposturi. Participăm la program­ul de grajd şi observăm că, deşi fla­­mînde, animalele refuzau să se atingă de raţia administrată de dimineaţă (cu mare întîrziere) pentru că furajul unic nu era bine­­ omogenizat, iar unii în­grijitori l-au mai administrat şi peste resturile rămase din ziua precedentă. Unde erau fermie­ra Nicoleta Săndulescu, pre­şedintele Ovidiu Cernica ? Pe linia grajdului, numai că tole­rau asemenea neajunsuri (lipsea pină şi sarea din ieslea unor a­­nimale). De asemenea, aici, în ferma de la C.A.P. Podu Iloaiei, nu se realizase lotizarea ani­malelor în funcţie de starea fi­ziologică pentru a se face dife­renţiat şi furajarea acestora, iar îngrijirea şi furajarea viţei­lor era lăsată pe ultimul plan. Adunarea generală trebuie să ia cele mai bune măsuri pentru consolidarea bazei furajere, pen­tru respectarea mai strictă a tehnologiilor. Cu cei 2 640 de litri de lapte, cu­ s-au obţinut anul trecut, în medie, pe vacă furajată, nu se poate trece pra­gul eficienţei. Nu-s într-o situaţie mai bună cu rezerva de furaje nici lucră­torii de la A.E.I. Deleni. Cel puţin aici, conducerea unităţii, împreună cu Ioan Palaghia, primarul comunei, Gh. Bucă, preşedintele C.A.P., cu repre­zentanţi ai consiliului unic au stabilit unele măsuri de întra­jutorare, astfel ca producţia de lapte să crească la nivelul pla­nificat. Bun ar fi fost un ast­fel de ajutor în primăvară şi vară la organizarea bazei fu­rajere, la întreţinerea culturi­lor. Culturile furajere au fost prost întreţinute din care cau­ză s-au obţinut producţii mici. Şi de aici, necazurile prezente. Conducerea unităţii, biroul orga- GH. STEJARU (continuare în pag. a 3-a) CALITATEA MUNCII ÎN ZOOTEHNIE La I.M.A.M.U.S. Iaşi, pe liniile de montaj se află noi utilaje complexe, pentru piaţa externă Foto : L. STR.ATUI.AT • •

Next