Flacăra Iaşului, februarie 1986 (Anul 42, nr. 12225-12248)
1986-02-01 / nr. 12225
cAnul XLII — Nr. 12 225 .Sîmbătă, 1 februarie 1986 | 4 pagini — 50 bani | n spiritul orientărilor şi indicaţiilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu Creşterea productivităţii muncii prin modernizarea fabricaţiei ■ La Uzina de reparaţii şi consttrucţii pentru mecanizarea întransporturi din Iaşi, ca de alt.lfel în toate unităţile industriale judeţul nostru, a început, fiică din primele zile ale acestui an, aplicarea în practică a unor masuri concrete de organizare ştiinţifică a producţiei şi muncii, de modernizare a în-Sţareprinderii, de perfecţionare a nivelului tehnic în toate sectoarele. In conformitate cu orientările şi indicaţiile date de tovarăşul NICOLAE L CEAUŞESCU la şedinţa Comitetului Politic Executiv al C.C. alP.C.R. din 15 decembrie 1985, prin înfăptuirea programelor adoptate în acest sens, urmează ca până în anul 1990 să se realizeze cel puţin dublarea productivităţii muncii, concomitent cu reducerea substanţială a cheltuielilor, a consumurilor materiale şi energetice, cu ridicarea nivelului tehnic şi calitativ al producţiei. După cum ne relata ing. Lucian Ailoaie, directorul unităţii. ‘Programul de modernizare are în vedere, în primul rînd, posibilităţile materiale şi umane existente. Reorganizarea unor sectoare de producţie, pe de o parte, şi continuarea acţiunii de autoutilaje şi de perfecţionare a utilajelor şi instalaţiilor existente, pe de altă parte, pot asis ta U.R.C.U.M.T. gura într-adevăr, în cea mai mare parte, creşterile planificate la valoarea producţiei marfă (cu 20 de milioane de lei mai mare, în acest an, faţă de 1985) şi la productivitatea muncii (cu 1,5 la sută). Totodată, conducerea uzinei a apelat din timp şi la specialişti din învăţămîntul superior, din unităţi de cercetare şi proiectare ieșene, în vederea introducerii mai rapide a progresului tehnic în unele sectoare, în perspectivă. Despre felul cum se desfăşoară acest program, defalcat pa etape şi responsabilităţi concrete, ne-am informat, la faţa locului, acum cîteva zile. „Intre atribuţiile mele din această lună, ne relata maistrul specialist Ioan Teşoi, din secţia a IlI-a mecano-energetică, a figurat maşina automată de Îndreptat şi tăiat platbands la, dimensiuni fixe. Maşina este deja în probe de lucru. Ne va ajuta să reducem de trei ori consumul energetic la operaţia de tăiere, vor rezulta şi economii de metal, prin creşterea preciziei de tăiere şi va contribui la creşterea productivităţii muncii“. In continuare, interlocutorul nostru, un cunoscut şi apreciat inovator şi inventator, ne vorbeşte despre proiectele de modernizare a altor faze de fabricaţie, cum este dispozitivul de basculare a materialelor din staţia „Gutmann“. Clar, precis, la obiect. La fel ca şi un alt maistru, Mihai Ursache, de la atelierul de S.D.V.-uri, care ne vorbeşte despre alte proiecte, prevăzute M. CIOBOTARU (continuare in pag. a 3-a) Produse noi, de mare performanţă ’ La Întreprinderea de prelucrare a maselor plastice dinIaşi, a intrat de curînd inproducţia de serie un nou produs cu performanţe tehnice superioare, asimilat în vederea reducerii importului. Este vorba despre furtunul cu pereţi multistratificaţi, rezistent la presiuni înalte (200—250 de bari), temperaturi variate (între minus 20 şi plus 80°C), la solvenţi şi alţi agenţi chimici, produs care se execută în prezent in secţia a II-a a unităţii. Obţinut în urma cercetărilor unui grup de specialişti, condus de ing. Const. Barna, din cadrul laboratorului ieșean al Institutului de cercetări pentru prelucrarea cauciucului şi maselor plastice Bucureşti, tipul de furtun menţionat se fabrică într-o gamă dimensională cuprinsă între 4—12 mm, şi este destinat industriilor constructoare de maşini, petrolieră, chimică etc. ■ Prin producerea sa, I.P.M.P. Ta.şi contribuie la reducerea importurilor cu circa 240 000 de dolari pe an. Pentru acoperirea tuturor cerinţelor cantitative şi dimensionale, se preconizează creşterea capacităţii de producţie existentă, astfel încît furtunul fabricat la Iași să înlocuiască în totalitate importul. • • Continuă transportul îngrăşămintelor naturale In această iarnă, mecanizatorii de la S.M.A. Paşcani au participat intens, alături de cooperatori, la fertilizarea ogoarelor. Organizaţi în două formaţii conduse de ing. Claudiu Axinte, ei au transportat pe rîmp la cooperativele agricole din Hărmăneşti şi Lunca circa 15 000 de tone de îngrăşăminte naturale. In prezent, formaţiile respective lucrează la C.A.P. Moţca şi C.A.P. Cristeşti urmînd ca, în continuare, să se deplaseze pentru aceeaşi operaţiune la A.E.I. Paşcani. Ing. Viorel Burleac, directorul S.M.A., ne-a informat că toţi mecanizatorii dovedesc hărnicie pentru finalizarea grabnică a acestei acţiuni.. ----IN CUPRINSUL ZIARULUI în Belgia, a apărut un nou volum consacrat personalităţii conducătorului partidului şi statului nostru : „Filozofia păcii în concepţia preşedintelui Nicolae Ceauşescu“ Chemare la întrecere adresată de întreprinderea poligrafică Iaşi tuturor întreprinderilor poligrafice Viaţa culturală Plenara extraordinară a Comitetului judeţean de partid Ieri, a avut loc plenara Comitetului judeţean de partid Iaşi, la care, alături de membrii comitetului, au luat parte membrii Comisiei judeţene de revizie şi ai Colegiului judeţean de partid, precum şi membrii şi membriisupleanţi din judeţ ai C.C. al P.C.R. şi ai Comisiei Centrale de Revizie. Plenara a fost condusă de tovarăşul Leonard Constantin, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean de partid. .La ordinea de zi au figurat probleme organizatorice. Plenara a aprobat, în unanimitate, eliberarea din biroul Comitetului judeţean de partid a tovarăşului Dumitru Chivu şi a ales ca membru al biroului organului judeţean de partid pe tovarăşul Constantin Dascălu. De asemenea, plenara a luat în dezbatere deficienţele constatate în activitatea consiliului de conducere al C.A.P. Tg. Frumos şi a comitetului de partid pe Unitate, hotărînd, în unanimitate, sancţionarea tovarăşei Maria Adam, preşedintele unităţii, membru al Comitetului judeţean de partid, cu vot de blam. Tovarăşul Leonard Constantin, luînd cuvîntul în încheierea lucrărilor plenarei, a subliniat principalele sarcini ce revin organelor şi organizaţiilor de partid, comuniştilor, conducerilor de unităţi, tuturor oamenilor muncii din industrie, agricultură, investiţii şi din alte sectoare. In această perioadă, în limita hotărîrilor recentei şedinţe a Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., a orientărilor şi indicaţiilor date de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretarul general al partidului. în acest context, vorbitorul a insistat asupra răspunderii ce revin cadrelor de partid şi de stat, cerinţei perfecţionării stilului şi metodelor de muncă în toate sectoarele de activitate. Sesiunea Consiliului popular judeţean Ieri, s-a desfăşurat cea de-a V-asesiune, extraordinară, a Consiliului popular judeţean, la care au luat parte, ca : invitaţi, activişti de partid şi de stat, conducători de unităţi industriale şi agricole, specialişti. Din însărcinarea prezidiului ales, lucrările sesiunii au fost conduse de tovarăşul Leonard Constantin, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean de partid, preşedintele comitetului executiv al Consiliului popular al judeţului Iaşi. Pe ordinea de zi a sesiunii a figurat : aprobarea răspunsului Consiliului popular judeţean Iaşi la Chemarea la întrecere adresată de Consiliul popular al judeţului Olt tuturor consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti ; măsuri organizatorice şi ratificarea unor decizii adoptate de comitetul executiv al Consiliului popular judeţean. La primul punct al ordinii de zi, sesiunea a aprobat, în unanimitate, răspunsul Consiliului popular al judeţului Iaşi la Chemarea adresată de Consiliul popular judeţean Olt. în continuare, sesiunea a aprobat, în legătură cu starea sa de sănătate, eliberarea tovarăşului Dumitru Chivu din funcţia de director general al Direcţiei agricole pentru agricultură Iaşi şi numirea în această funcţie a tovarăşului Constantin Dascălu. De asemenea, deputaţii au aprobat eliberarea tovarăşului Chivu din funcţia de vicepreşedinteal comitetului executiv al Consiliului popular judeţean şi a ales în această funcţie pe tovarăşul Constantin Dascălu. După adoptarea proiectului de hotărîre privind ratificarea unor decizii ale comitetului executiv de eliberare şi numire în funcţie, tovarăşii Constantin Dascălu, precum şi lor, Abalasei, Eugenia Merlan, Mariana Păduraru, Elena Rădulescu şi Gigel Zeleonenchi, secretari ai birourilor executive ale consiliilor populare comunale Moţca, Dolheşti Holboca, Plugari şi, respectiv, Coarnele Caprei, au depus jurămîntul de credinţă faţă de Republica Socialistă România. în realizarea producţiei, respectarea disciplinei tehnologice e la fel de importanta ca baza furajera Obţinerea unei producţii sporite de lapte şi în acest sezon depinde în mare măsură de felul cum s-a acţionat în vară pentru asigurarea unei baze furajere puternice, diversificate. Aducem acest aspect din nou în coloanele ziarului pentru că in aceste zile au loc adunările, generale în cadrul cărora cooperatorii sunt chemaţi să dezbată şi să hotărască cele mai bune măsuri pentru continua îmbunătăţire a activităţii din acest sector. Cooperatorii din Podu Iloaiei, de exemplu, trebuie neapărat să acorde atenţia cuvenită acestei probleme, atît în adunarea pe fermă, cit şi în cea pe C.A.P., pentru că situaţia în care se află în prezent efectivele de animale, nivelul producţiei nu sunt deloc satisfăcătoare. Cu 3,5litri de lapte, pe zi, cit se obţin în prezent, în medie, pe vacă furajată, nu pot fi, îndeplinite sarcinile de livrare la fondul de stat, recupera cheltuielile, asigura beneficii. Producţia scăzută se datorează în primul rînd faptului că, în prezent ferma nu poate asigura animalelor declt raţii de întreţinere, în cadrul cărora unele sortimente sunt de calitate inferioară. Lipsa de operativitate din vară, de la cositul şi strînsul finului (din care cauză ploile au depreciat o parte), de preocupare pentru consolidarea bazei furajere, pentru sporirea producţiilor la hectar, se răsfrîng acum în mod negativ asupra producţiei de lapte. (Trebuie să arătăm că unitatea nu dispune nici de fîn de lucernă, nici de suculente rădăcinoase). In situaţia aceasta, conducerea cooperativei agricole, preşedinte Ovidiu Cernica, ar fi trebuit să fie mai întreprinzătoare, mai energică pentru a completa din alte surse necesarul de nutreţuri. A aştepta să vină altcineva să rezolve această problemă nu face cinste conducerii C.A.P., organizaţiei de partid. Totodată, trebuie dovedită mai multă grijă pentru bună pregătire a furajului unic, pentru curăţenia în iesle şi, în general, în adăposturi. Participăm la programul de grajd şi observăm că, deşi flamînde, animalele refuzau să se atingă de raţia administrată de dimineaţă (cu mare întîrziere) pentru că furajul unic nu era bine omogenizat, iar unii îngrijitori l-au mai administrat şi peste resturile rămase din ziua precedentă. Unde erau fermiera Nicoleta Săndulescu, preşedintele Ovidiu Cernica ? Pe linia grajdului, numai că tolerau asemenea neajunsuri (lipsea pină şi sarea din ieslea unor animale). De asemenea, aici, în ferma de la C.A.P. Podu Iloaiei, nu se realizase lotizarea animalelor în funcţie de starea fiziologică pentru a se face diferenţiat şi furajarea acestora, iar îngrijirea şi furajarea viţeilor era lăsată pe ultimul plan. Adunarea generală trebuie să ia cele mai bune măsuri pentru consolidarea bazei furajere, pentru respectarea mai strictă a tehnologiilor. Cu cei 2 640 de litri de lapte, cu s-au obţinut anul trecut, în medie, pe vacă furajată, nu se poate trece pragul eficienţei. Nu-s într-o situaţie mai bună cu rezerva de furaje nici lucrătorii de la A.E.I. Deleni. Cel puţin aici, conducerea unităţii, împreună cu Ioan Palaghia, primarul comunei, Gh. Bucă, preşedintele C.A.P., cu reprezentanţi ai consiliului unic au stabilit unele măsuri de întrajutorare, astfel ca producţia de lapte să crească la nivelul planificat. Bun ar fi fost un astfel de ajutor în primăvară şi vară la organizarea bazei furajere, la întreţinerea culturilor. Culturile furajere au fost prost întreţinute din care cauză s-au obţinut producţii mici. Şi de aici, necazurile prezente. Conducerea unităţii, biroul orga- GH. STEJARU (continuare în pag. a 3-a) CALITATEA MUNCII ÎN ZOOTEHNIE La I.M.A.M.U.S. Iaşi, pe liniile de montaj se află noi utilaje complexe, pentru piaţa externă Foto : L. STR.ATUI.AT • •