Flacăra Iaşului, martie 1986 (Anul 42, nr. 12249-12274)
1986-03-01 / nr. 12249
In spiritul orientărilor şi indicaţiilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu Marile rezerve de creştere a producţiei trebuie puse grabnic in valoare Întreprinderea de scule şi accesorii speciale din Paşcani este una din realizările cincinatului trecut, programată să intre la funcţiune în mai multe etape. Anul trecut, de pildă, au fost racordate circuitului productiv alte două capacităţi, proiectate să realizeze o producţie marfă în valoare de 80 milioane de lei, iar în această lună potenţialul tehnic al unităţii urmează să sporească cu încă o capacitate care va contribui la creşterea producţiei cu80 milioane de lei. Ca urmare, una din preocupările cadrelor de conducere de aici se referă la urmărirea atentă a îndeplinirii, tot pe etape, la termenele stabilite a parametrilor tehnico-economici proiectaţi, la capacităţile puse în funcţiune. Şi, pînă acum, termenele planificate au fost respectate datorită luării din timp a unor măsuri tehnico-organizatorice adecvate procesului de producţie. Astfel, într-un timp relativ scurt, produsele realizate sub marca SCUDAS,au ajuns să fie tot mai solicitate atît în ţară, cît şi peste hotare. Se excecută, în prezent, o gamă variată de scule, portscule şi scule speciale, necesare diferitelor ramuri ale economiei naţionale. Valoarea producţiei marfă a crescut de la un an la altul, din acest an, producţia unităţii păşcănene este prevăzută să sporească cu peste 55 milioane de lei. Unele sporuri au şi fost înregistrate în primele două luni ale anului cînd întreprinderea a raportat depăşirea tuturor indicatorilor de plan. De altfel, am constatat în secţiile şi atelierele unităţii un ritm de muncă alert, o anumită grijă pentru creşterea productivităţii muncii, pentru utilizarea fondurilor fixe din dotare şi a timpului de lucru disponibil. Se evidenţiază în activitatea de zi cu zi formaţiile de lucrători conduse de maiştrii Pavel Isachi, C-tin Stratula, Petru Boghinn ş.a. La I.S.A.S. Paşcani „Pe linia sporirii producţiei, ne spunea ing. Nicolae Fălticeanu, şeful secţiei prelucrări mecanice, preşedintele comisiei de creştere a productivităţii muncii pe întreprindere, am întocmit un amplu program de măsuri, dintre care unele le-am şi aplicat în practică, în acest început de an. Mai sunt însă rezerve nepuse în valoare...“. Intr-adevăr, ceea ce s-a făcut până acum nu trebuie să mulţumească organizaţia de partid, conducerea întreprinderii. Dacă producţia de scule a crescut de la o perioadă la alta aceasta nu se datorează eforturilor proprii de gîndire şi organizare, ci mai ales ca urmare a investiţiilor alocate. I.S.A.S. este o unitate nouă, dotată cu maşini şi utilaje de înaltă complexitate tehnică. Această dotare nu este folosită insă in mod corespunzător. Nu s-a conceput şi executat o diversitate de S.D.V.-uri, care să conducă la creşterea accentuată a productivităţii muncii. Folosind diferite dispozitive, cu aceeaşi maşină, dotată cu 3—4 seturi de scule, se poate realiza producţia a î—3 maşini. Dar, aceasta presupune iniţiativă in proiectarea şi realizarea unor cuţite şi scule pentru operaţii universale, care să ducă şi la un consum energetic redus pe unitatea de produs. Apoi, nu s-a insistat suficient în direcţia organizării producţiei pe grupe de produse, a introducerii automatizării (îndeosebi a biomanipulatorului la atelierul de IOAN ȘCHIOPU (continuare în pag. a 6-a) • • Semn sigur al sfîrşitului de iarnă anunţînd — atît de categoric cît e în stare fiecare să o facă — implacabila schimbare de anotimp, ce vine mai puţin, sau chiar deloc dinspre convenţia calendarului, cît mai ales din sufletul nostru doritor de primenire, mărţişorul rămîne un prag spre primăvara mereu plină de promisiuni. Preludiul anotimpului boticellian se cere atacat — după o tradiţie al cărei început se pierde — printr-un acord înalt şi plin de lumină a cărui armonie să fie laitmotiv al întregii simfonii a primăverii. „ Mărţişorul e în semn de , dragoste şi candoare, de lumină şi pace, de încredere şi speranţă, e tulburătoare , înviorare a naturii şi a su- ' fletului, e început al primă- I verilor din noi (oricît de multe), e senin răsfrînt de soarele miezului de zi chiar pe întinderi încă îngheţate. " Alerta în care intrăm spre a-i oferi, la timp, celor dragi e însăşi nerăbdătoarea şi grabnica chemare a pri- I măverii. Murmurul ei se şi ] aude, e drept, deocamdată doar de cei ale căror unde de simţire îl captează şi de la distanţe ceva mai mari... Celorlalţi, mai ales lor, să i le amintim — printr-un mărţişor — că toate sunt la locul lor, că primăvara, ori- / Ce-ar fi, e pe-aproape. IOANA BOGDAN ! Tinărul şef de formaţie Mie Grigoraş şi operatorul principal ştefan Bacioiu (din secţia I a întreprinderii de antibiotice Iaşi) depun Eforturi susţinute pentru ca, zi de zi, să se situeze pe un loc fruntaş în întrecerea socialistă Foto : G. Onofrei • • Tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a întors de la Moscova, unde a participat, în fruntea delegaţiei P.C.R., la lucrările Congresului al XXVII-lea al P.C.U.S. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, care, la fruntea delegaţiei Partidului Comunist Român, a participat, la Moscova, la lucrările celui de-al XXVI-lea Congres al Partidului Comunst al Uniunii Sovietice, a revenit, vineri seara, în Capitală. La sosire, pe aeroportul Otopeni, tovarăşul Ncolae Ceauşescu a fost salutat de membri şi membri supleanţi ai Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., de secretari ai Comitetului Central al partidului, de membri ai C. C. al P.C.R., ai Consiliului da Stat şi ai guvernului, de conducători ai unor instituţii centrale, organizaţii de masă şi obşteşti, de alte persoane oficiale. Erau prezenţi V. G. Pozdniakov, însărcinatul cu afaceri adinterim al Uniunii Sovietice la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. Un grup de pionieri a oferit tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu buchete de flori. La plecarea din Moscova, pe aeroportul Vnukovo, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost condus de tovarăşul D. A. Kunaev, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.S, de alte persoane oficiale sovietice. Conducătorul partidului şi statutul nostru a fost condus de tovarăşul Constantin Dăscălescu, membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., prim-ministru al Guvernului Republicii Socialiste România, de ceilalţi membri ai delegaţiei Partidului Comunist Român, care participă în continuare la lucrările Congresului al XXVII-lea al P.C.U.S. A fost prezent E. Tlajelnikov, ambasadorul Uniunii Sovietice la București. Intîlnire prie La 28 februarie 1986, a avut loc o intîlnire între tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, care, în fruntea unei delegaţii de partid, a participat la lucrările Congresului al XXVI-lea al P.C.U.S., și Mihail Gorbaciov, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. Secretarul general al Partidului Comunist Român a dat o înaltă apreciere lucrărilor celui de-al XXVII-lea Congres al P.C.U.S., raportului politic prezentat de secretarul general al C.C. al P.C.U.S., tovarăşul Mihail Gorbaciov, şi a urat, încă o dată, succes deplin lucrărilor Congresului, care au o mare însemnătate pentru înfăptuirea programelor privind construcţia socialistă şi comunistă în Uniunea Sovietică, pentru cauza generală a socialismului şi păcii. In cursul întîlnirii, a fost exprimată satisfacţia reciprocă faţă de dezvoltarea pe linie ascendentă a colaborării dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist al Uniunii Sovietice, dintre Republica Socialistă România şi Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, au fost examinate perspectivele extinderii raporturilor economice în direcţiile prioritare ale progresului tehnico-ştiinţific fie bază bilaterală, precum şi pe baza Programului complex al ţărilor membre ale C.A.E.R. S-a convenit ca organele corespunzătoare din cele două ţări să continueactivitatea pentru găsirea de noi posibilităţi in vederea extinderii relaţiilor de colaborare economică şi cooperare în producţie. Conducătorii român şi sovietic au reafirmat linia constanta a celor două partide privind adincirea relaţiilor romaino-sovieitice în toate domeniile de activitate, pe baza principială a marxism-leninismului şi internaţionalismului socialist. A fost exprimată părerea cu nabimă că evoluţia situaţiei Internaţionale impune întărirea continuă a unităţii şi coeziunii ţărilor socialiste, acţiuni intense, convenite, ale statelor participante la Tratatul de la Varşovia, eforturi constante din partea tuturor forţelor iubitoare de pace, dezvoltarea unui dialog (continuare în pag. a 4-a) La S.M.A. Belcestî pregătirilor Cuvîntarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU la Plenara lărgită a Consiliului Naţional al Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Gospodăririi Apelor, precum şi Hotărîrea-Apel adoptată au fost primite cu viu interes şi de către mecanizatorii de la S.M.A. Belceşti. „Studiind aceste documente, arăta inginerul Florin Rudnic, directorul unităţii, am ajuns la concluzia că planul de măsuri privind îndeplinirea sarcinilor pe 1986, elaborat cu prilejul adunării oamenilor muncii care a avut loc recent, trebuie şi poate fi substanţial îmbunătăţit. Pe secţii şi pe formaţii de lucru, am dezbătut noile sarcini ce ne revin din documentele plenarei, măsurile cuprinse în programele de lucru reactualizate, numai astfel avînd garanţia ducerii lor la îndeplinire". Aşa după cum aveam să ne convingem, la faţa locului, la S.M.A. Belceşti, programele de lucru nu au rămas în birouri, ele au început să fie transpuse în viaţă. Să menţionăm, în primul rînd, faptul că în acest an s-a acordat o mai mare atenţie pregătirii tractoarelor şi maşinilor agricole pentru campania de primăvară. In legătură cu aceasta se cuvine să evidenţiem că întreg parcul de tractoare şi maşini agricole se află în stare de funcţiune. Concomitent cu reparaţiile un interes deosebit s-a acordat ridicării nivelului de pregătire profesională al mecanizatorilor. Pentru reuşita acestei acţiuni, la desfăşurarea învăţămîntului profesional au participat şi inginerii şefi, ceilalţi specialişti din cooperativele agricole servite. De menţionat că lecţiile au fost însoţite de aplicaţii practice. In prezent, fiecare mecanizator ştie cu precizie pe ce sală va lucra, la ce cultură şi cu ce tip de maşină. Pentru încadrarea lucrărilor în epoca optimă s-a stabilit, de asemenea, necesarul de maşini, staţiunii revertindu-i sarcina de a însămînţa în această primăvară 920 de hectare cu sfeclă de zahăr, 450 de hectare cu floarea-soarelui şi 3 972 de hectare cu porumb. S-au finalizat, totodată, pe baza indicaţiilor D.Gil.a şi ale Trustului S.M.A., cuplurile de agregate cu care se va lucra la pregătirea solului şi la semănat. Ce fac în prezent mecanizatorii de la S.M.A. Belceşti ? Cei mai mulţi dintre ei sunt mobilizaţi la fertilizarea suplimentară a griului, lucrare executată pe mai bine de 60 la sută din suprafaţa cultivată. „Urmărim în permanenţă, ne spunea ing. Vasile Băianu, preşedintele C.A.P. Belceşti, modul în care sunt reglate maşinile de administrat îngrăşăminte pentru a asigura o fertilizare uniformă“. Alte trei formaţii dotate cu 34 de tractoare continuă transportul îngrăşămintelor naturale în cîmp, la marginea tarlalelor care vor fi însămînţate în primăvară cu sfeclă de zahăr, culturi furajere şi legume. Pentru culturile lui 1986 au fost cărate 140 000 de tone de gunoi de grajd, din care 40 000 de tone numai în acest an. Este şi aceasta o garanţie că producţiile planificate a se obţine la hectar (4 196 de kilograme la orz, 3 782 de kilograme la grîu, 2 200 de kilograme la floarea-soarelui, 4 850 de kilograme la porumb şi 40 000 de kilograme la sfecla de zahăr) vor fi realizate întocmai. S-au luat, totodată, măsuri pentru crearea unui stoc de piese de schimb recondiţionate în vederea înlăturării operative a eventualelor defecţiuni în timpul desfăşurării campaniei. Măsuri adecvate s-au luat şi în ceea ce priveşte economisirea carburanţilor, stabilindu-se norme de consum pentru fiecare lucrare cuprinsă în tehnologii. Iată doar cîteva exemple care demonstrează seriozitatea şi spiritul de răspundere cu care acţionează mecanizatorii de la S.M.A. Belceşti pentru reuşita lucrărilor din campania agricolă de primăvară şi pe întregul an, pentru realizarea în acest an a unor producţii agricole record. I ANDREI BRATU Principala direcţie de acţiune: finalizarea pentru campania agricolă de primăvară . Cu toate tractoarele şi maşinile puse la punct H Fiecare sală, repartizată pe formaţii de lucru fS Un însemnat volum de piese de schimb recondiţionate gg Pentru ca fiecare lucrare să se desfăşoare la timp şi de calitate