Flacăra Iaşului, iulie 1986 (Anul 42, nr. 12352-12378)

1986-07-01 / nr. 12352

PAGINA A ll-A--------------------------------------------------------------------|— ----------------------—----------------------rr* -FLACĂRA IAȘULUI La convorbirile recapitulative dle la invăţămîntul politico-ideologic de masă Concluzii valoroase pentru perfecţionarea activităţii viitoare S-au încheiat convorbirile re­capitulative şi în invăţămîntul politico-ideologic de masă or­ganizat de sindicate, dezbateri­le fiind axate pe­­ tezele Si o­­rientările cuprinse in cuvîn­­tarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU la Adunarea so­lemna consacrată aniversării partidului, document de o deo­sebită valoare teoretică şi prac­tică pentru activitatea prezentă si de perspectivă a întregului nostru popor. Participâ­n­d la convorbirea re­capitulativă desfăşurată la gru­pa sindicală din cadrul turnă­toriei de neferoase de la în­­treprinderea de piese auto din Iaşi, subliniem buna­­ desfăşu­rare a acesteia, ca urmare a a­­tenţiei acordate de­­ propagan­dist, subinginera Doina Bîrgău, cunoaşterii­­din­­timp de­­ către cursanţi a planuu­h de dezba­tere, a studierii cuvîntăr­ii de către cursanţi. Au putut fi re­­gliefate' 'astfel principalele idei, teza şi orientări subliniate de secretarul general al partidu­lui ■ în magistrala cuvîntare, suport temeinic pentru activi­tatea practică­ a colectivului a­­telierului şi al întreprinderii, pentru perfecţionarea muncii politico-educati­ve şi profesiona­­­­­e de viitor. Din­ întreaga des­făşurare a invâţărmntului poli­tico-ideologic de masă — ne relata tovarăşul Gheorghe Ro­­­­tăcu, preşedintele sindicatului, am folosit mai bine punctul de documentare şi biblioteca uni­tăţii, unde am organizat con­sultaţii periodice pentru propa­gandişti şi cursanţi, punînd, totodată, la dispoziţia solicitan­ţilor planurile tematice şi o bo­gată bibliografie suplimentară. Fiecare reuniune tematică a constituit şi un bun prilej de analiză a sarcinilor ce revin an­tenierului şi secţiei, întreprin­derii­ în ansamblu, a căilor de creştere a contribuţiei fiecăruia la realizarea planului pe unita­te, a calităţii produselor, incit să determinăm în rîndul tutu­ror oamenilor muncii o atitu­dine plină de răspundere faţă de propria activitate, un plus de iniţiativă“. In intervenţiile lor, cursan­ţii — intre­­care Anghel Irimia, Mihai Hîncu şi Nadia Ţuţu — s-au referit la glorioasa isto­rie a partidului, făuritorul no­ului destin al poporului nos­tru, in activitatea eroică a to­varăşului Nicolae Ceauşescu, a tovarăşei Elena Ceauşescu, con­cretizată strălucit în împlini­rile fără precedent din ultimii 20 de ani, însăşi întreprinde­rea de piese auto cunoscînd transformări şi modernizări e­­senţiale. In acest cadru, au fost subliniate obiectivele economice şi sociale de însemnătate deo­sebită din această perioadă şi de perspectivă, stabilite de Con­gresul al XIII-lea al P.C.R., la a căror înfăptuire sunt chemaţi să-şi aducă contribuţia şi co­lectivul unităţii, membrii de sin­dicat, în frunte cu comuniştii, printr-o muncă avantată, plină de răspundere muncitorească, de i­­niţiativă creatoare. La fel cu mo­­dul de dezbatere a temei in celelalte cercuri politico-educa­tive, şi aici au fost arătate sar­cinile de producţie ce revin colectivului atelierului, stadiul îndeplinirii lor, precum şi fap­tul că în perioada următoare acestea sunt mult sporite. O re­uşită , arătau cursanţii Con­stantin Ciofu şi Magda Trim­bariu, este asimilarea turnării roţilor de­ bronz cu inserţie me­talică, realizată până acum prin colaborări, ca şi o­­serie de re­pere unicat pentru probe-încer­­cări-omologări, între care cele pentru atelierul mecano-energe­­tic. Alţi cursanţi care au parti­cipat la dezbaterea recapitula­tivă au insistat asupra cerinţei de perfecţionare a colaborării dintre ateliere şi secţii, în ve­derea eliminării întîrzierilor la livrările către beneficiari şi, lucru deosebit de important, continuarea acţiunii de econo­misire a metalului prin înca­drarea reperelor în normele de consum, prin analize concrete la fiecare produs, împreună cu proiectantul. Toate­­ aceste as­pecte, ca şi multe altele, contu­rate la dezbaterile din cele­lalte cercuri politico-educative, au permis degajarea unor va­loroase concluzii practice, a numeroase soluţii şi căi de ac­ţiune pentru activitatea din a­­cest an a colectivului Între­prinderii, a căror materializa­re va întregi tot mai mult re­alizările­­obţinute pînă acum. CONSTANTIN ILIE • • Adunări consacrat© Zilei învăţătorului­­» Ieri, la Iaşi şi în alte cen­tre din judeţ, au avut loc adu­nări consacrate sărbătoririi Zi­lei învăţătorului. Iaşul, prestigios centru de în­­văţămînt al ţării, a găzduit a­­semenea adunări la Casa de cultură a tineretului­­şi studen­ţilor şi în aula „M. Eminescu“ a Universităţii „Al. I. Cuza". Au fost prezenţi reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, ai Ministerului E­­ducaţiei şi învăţământului, ai organizaţiilor de masă şi­­ ob­şteşti, cadre didactice din In­­văţămîntul de toate gradele. Participanţii au fost salutaţi de către tovarăşul Aleeu Floareş, secretar al Comitetului judeţean de partid, vicepreşedinte al­ comitetului executiv al Consi­liului popular judeţean. S-au adresat, de asemenea, saluturi din partea Ministerului­ Educa­ţiei şi învăţămîntului, Comite­tului Central al Uniunii Tine­retului Comunist, Consiliului U­­niunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti din România, Consi­liului Naţional al Organizaţiei ■Pionierilor, comitetului sindi­catului pe ramură, din partea purtătorilor ieşeni ai cravate­lor roşii cu tricolor.. După rapoartele-bilanţ pre­zentate, care au subliniat sem­nificaţiile deosebite ale aces­tei sărbătoriri pe fondul mar­cării marelui eveniment ani­versar din viaţa partidului, şi rezultatele deosebite obţinute şi în acest an de invăţămîntul preuniversitar şi superior ie­şean, a avut loc festivitatea lu­minării distincţiilor de eviden­ţiat unui număr de peste 100 de cadre didactice. In numele celor evidenţiaţi, cei care au luat cuvîntul au subliniat marile mutaţii din în­­văţămînt, datorate conceptului original al secretarului gene­ral al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu privire la legătura dintre teorie şi practică, precum şi angajamen­tul cadrelor didactice de a fa­ce in continuare totul pentru instruirea, şi educarea tinerei generaţii. In încheierea adună­rilor, intr-o vibrantă atmosferă sărbătorească, au fost adoptate textele unor telegrame adresate tovarăşului Nicolae Ceauşescu, In­­­carie se subliniază că, ac­­ţionînd în­ lumina hotărîrilor Congresului al XI­V-lea al P.C.R. şi ale Congresului şti­inţei şi învăţămîntului, a in­dicaţiilor formulate cu prilejul vizitei la Iaşi, la deschiderea actualului an de învăţămînt, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, cadrele didactice din învăţă­­mîntul preuniversitar şi supe­rior ieşean se angajează să ac­ţioneze cu hotărîre şi pasiune, cu răspundere sporită şi devo­tament, pentru a onora prin fapte locul şi rolul, şcolii în so­cietatea noastră socialistă ca factor fundamental al dezvol­tării econom­ico-sociale. ■ • • învăţătoarea Mărioara Cu­­cop de la Şcoala generală nr. 23 împarte coroniţele pre­mianţilor akisei a Ill-a CONSILIUL POPULAR AL JUDEŢULUI IAŞI COMITETUL EXECUTIV Decizia nr. 304 Comitetul executiv al Consiliului popular al judeţului Iaşi, în temeiul articolelor nr. 45, 47 şi 60 din Legea nr. 57 /1968 de organizare şi funcţionare a consiliilor populare, D E­C IDE: Articol unic : Se convoacă pentru ziua de 4 iulie 1986, ora 11, Consiliul popular al judeţului Iaşi, in cea de-a 7-a sesiune ordinară. Preşedinte, LEON­ARI­ CONSTANTIN­­ • Secretar, Gh. Zaharia Vă relatăm despre: Vacanţa de vară a elevilor Pentru vacanţa de vară a elevilor s-a stabilit un an­samblu de activităţi poli­ti­co­­ideologice tehnico-ştiinţifice, sportive, turistice ,şi de­­P.T.A.P., încadrate intr-un­ bogat program elaborat de comandamentul judeţean pen­tru organizarea vacanţelor şcolare, în domeniul activităţii poli­­tico-ideologice şi cultural-ar­­tistice, al educaţiei patrioti­ce revoluţionare, în cluburi şi tabere de vacanţă din ju­deţ se vor organiza întîlniri cu activişti de partid şi de stat, cercetători, spectacole de poezie şi cîntece patriotice ce vor cinsti faptele de eroism ale comuniştilor , se vor or­ganiza dezbateri, trupse rotun-­­de, cicluri de expuneri sub generice ca „Omagiu condu­cătorului- iubit“, „Tinereţea unui erou“, pentru cunoaşte­rea vieţii şi activităţii revo­luţionare a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a operei sale de o excepţională însemnătate. De asemenea, vor avea loc prezentări de cărţi şi filme documentare sub deviza „Participare — Dezvoltare — Pace“, prilejuite de Anul In­ternaţional­­ al­ Păcii. Sub ge­nericul „Prietenii muzeelor“ şi „Iaşul devenirii noastre“, se vor vizita importante o­­biective economice şi social culturale, organizîndu-se in acest context acţiuni de în­grijire a monumentelor isto­rice şi întîlniri cu oameni de artă şi cultură. La aceste ac­ţiuni vor fi antrenaţi peste 25 000 de elevi. Comandamentele locale vor organiza pe întreaga perioa­dă­ a vacanţei, în spiritul e­­ducaţiei prin muncă şi pen­tru muncă, acţiuni de mun­că patriotică pentru realiza­rea unor obiective social-eco­­nom­ice, lucrări în campania agricolă, recuperări de mate­riale refolosibile, întreţinerea şi curăţarea spaţiilor şcolare, a bazelor sportive, recondi­­ţionarea materialelor didacti­ce. Peste 50 000 de elevi vor participa la tabere locale de muncă patriotică. Pe tot parcursul vacanţei, elevii vor putea participa la acţiunile din cadrul competi­ţiei naţionale „Daciada“, pre­cum şi în acţiuni organiza­te în aer liber , crosuri, dru­meţii, concursuri de orienta­re turistică etc. în perioada 30 iunie — 13 septembrie, 11 000 de elevi vor petrece clipe de neuitat­ în tabere centralizate : Năvo­dari, Buşteni, Bradea, Poia­na Căprioarei­­ ş.a. ; alţi 4 000 de elevi, în taberele judeţene Bucium, Ciric, Strunga şi Muncelul de Sus, 900 în ex­pediţii, 34 000 în excursii, toate oferind minunate prile­juri de recreere şi odihnă. Acest program va fi în mă­sură să satisfacă dorinţele tuturor elevilor de a-şi pe­trece în mod cit mai plăcut şi instructiv zilele de vacan­ţă. Roxana Galan Argentina Alexandru studente practicante Dezvoltarea economică intensivă furmia­re din pag. I) de lei, din care 841 miliarde vor fi destinate dezvoltării industriale, 210 miliarde pentru agricultură etc. Totodată, se prevede reducerea, în continu­are, la toate obiectivele de in­vestiţii a­ costurilor lucrărilor, prin aplicarea de soluţii tehno­logice şi constructive eficiente, dimensionarea strictă a con­strucţiilor, potrivit cerinţelor proceselor tehnologice, diminu­area consumurilor de materia­le de construcţii. O mare însemnătate se a­­cordă dezvoltării comerţului exterior şi cooperării economi­­ce internaţionale. în această privinţă, legea obligă la rea­lizarea unei balanţe comerciale excedentare, care să­ asigure o balanţă de plăţi activă şi con­solidarea rezervelor valutare ale ţării. Se va acţiona pentru amplificarea, în continuare, a schimburilor comerciale şi a cooperării cu toate ţările so­cialiste, adîncirea colaborării e-­­conomice şi tehnico-ştiinţifice în cadrul C.A.E.R., lărgirea, re­laţiilor economice cu ţările în curs de dezvoltare, promovarea colaborării economice şi teh­­­nico-ştiinţifice cu ţările capi­taliste dezvoltate, cu toate sta­tele lumii, fără deosebire de o­­rînduire socială. Dezvoltarea economică inten­sivă, se subliniază in lege, tre­buie să "pună un accent deo­sebit pe ridicarea nivelului teh­nic şi calitativ al produselor, reducerea costurilor de produc­ţie, îndeosebi a cheltuielilor materiale, creşterea productivi­tăţii muncii, întărirea autocon­­cilierii şi autogestiunii econo­mico-financiare, aplicarea fer­mă a noului mecanism econo­mic. Ca o încununare a dez­voltării intensive în cincinalul 1986—1990, sunt prevederile pri­vind creşterea venitului naţio­nal şi, pe această bază, ridica­rea nivelului de trai. Totoda­tă, legea precizează cadrul de dezvoltare a judeţelor şi siste­matizare economico-socială a teritoriului. Acum, sublinia tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, depin­de de munca organizatorică, ale hotărîrea, răspunderea, disci­plina şi ordinea fiecărui consi­liu de conducere, ale fiecărui organ al democraţiei muncito­reşti, ale organizaţiilor de partid, ale tuturor colectivelor de oameni ai muncii, ale fiecă­rui om al muncii, înfăptuirea cu succes a prevederilor pla­nului cincinal. Oamenii mun­cii din judeţul Iaşi sunt hotă­rî­ţi să realizeze în cele mai bune condiţii sarcinile ce le revin în actualul plan cinci­nal, contribuind astfel la întă­rirea, în continuare, a econo­miei naţionale. ’ * ­I I is III n­I . început promiţător (Urmare din pag. I) creştere a productivităţii mun­cii de pînă la opt ori faţă de tehnologiile obişnuite de pre­lucrare cu scule clasice. Avînd în vedere aceste succese, s-a stabilit ca C.U.G. Iaşi să rea­lizeze şi să omologheze pînă la sfîrşitul lunii iulie a.c. un set prototip de elemente modu­late de prindere a pieselor pentru maşinile de alezat şi frezat, după care proiectele să le prezinte la I.S.A.S. Paşcani, în vederea introducerii în pro­ducţia de serie. în cursul lunii viitoare în­treprinderile care au sculării trebuie să întocmească progra­me pentru organizarea şi mo­dernizarea procesului de pro­ducţie după modelul C.U.G. în continuare, conducerile unită­ţilor vizate, dar mai ales cele care au rămas în urmă în pri­vinţa dotării maşinilor-unelte cu scule de performanţă („Ni­­colina“, LU.P.S.R., C.M.A. ş.a.), trebuie să se implice mai mult în această acţiune, care, aşa cum am văzut, asigură o spo­rire substanţială a producti­vităţii muncii. Aceasta cu­ atît mai mult, cu cît din conţinu­tul documentelor analizate şi adoptate la Plenara C.C. al P.C.R. din 23—24 iunie a.c. şi la Plenara comună a Consi­liului Naţional al Oamenilor, Muncii şi Consiliului Superior al Dezvoltării Economice şi Sociale şi la sesiunea Marii Adunări Naţionale,, al cuvîntă­­rilor rostite de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, se des­prind noi, sarcini privind or­ganizarea ştiinţifică a produc­ţiei și a muncii, modernizarea proceselor tehnologice, care să contribuie la înfăptuirea exem­plară a sarcinilor de plan­­­e acest an și pe întregul cinci­nal.

Next