Flacăra Iaşului, septembrie 1986 (Anul 42, nr. 12406-12430)

1986-09-02 / nr. 12406

Loturile semincere, sursă de mari venituri Oamenii »muncii etc la O. A.­, ţigănaşi ato­inesc bine agro­tehnica înaintată, dovedesc multă seriozitate în indeplinit­ HM sarcinilor asumate. Nu în­­tîmfMăto®, Ci se află printre cei cărora li s-a acordat marea în­credere de a produce seminţe pentru nevoile judeţului, pentru export chiar. Loturile seminee­­re ocupă în aceasta unitate mari suprafeţe. Cooperatorii cte aici, şi cînd spunem cooperato­rii şi referirii ţil­­a cei 4­1 de mecanizatori şi la cei 7 speeia- Eşti care sînt şi ei membri ai cooperativei agricole, produc o gamă,torgâ de seminţe. Această âeftyjţiirt*» • fost iftepiitâ eu pro.autTtea ssuuinţoilor de nţa. 5E»n^ :£â»atţg, floarea-soarel­ui, Po!­urniv Re măsura îmbogăţi­rii experienţă de producţie, a ridicării pregătirii profesiona­le, loturile semincere au fost extinse, diversificate. Lotul ve­­rsuri­ei de porumb, d­e exemplu, ocupă 250 de hectare. Anul tre­cut, din valorificarea producţiei obţinute au fost realizate cir­­ca 8 milioane de tei (numai de la săm­înţa de porumb). In ut­­im­ii ani, au fost extinse şi lo­turile semincere de legume. In afara sumelor sporite încasate pe porumb, ciştiguri substanţia­le vor fi realizate pe sămînţa de mazăre — circa 400 000 de tei, pe sămînţa de arpagic — circa 750 000 de haî, pe cea­­le fasole — un milion de tei etc. în aceste zile, pe măsura re­­ciefârii culturilor semincere, a insactu­rii producţiei rezultate, properatori» • şi expediază la feeneficiari. Culturile legumicole repre­zintă unul din principalele izvoare ale venituri ale C.A.P. SĂ ÎNVĂŢĂM DIN EXPERIENŢA FRUNTAŞILOR­­ LA C. A. P. ŢIGĂNAŞI Munca de înaltă calitate se împleteşte cu tehnologiile agricole avansate în areste­rile, lucrătorii de pe ogoarele Co­operativei agricole din Ţigănaşi,­ însufleţiţi de îndemnurile, orientările şi indicaţiile date de tovarăşul NICOLAE CEAUȘESCU, secretarul general al partidului nostru, la recenta consfă­tuire cu activul de partid şi de stat din agri­cultură, de h­otărîrile adoptate, cu acest prilej, desfășoară o puternică întrecere pentru execu­tarea cu succes a lucrărilor agricole de toam­nă. Pe primul plan se află strîngerea recolte­lor, dar şi pregătirile pentru reuşita însămîn­­ţărilor de toamnă, astfel ca anul 1987 să fie un an al producţiilor record. Spre obiectivele înalte ale anului următor se porneşte cu o bogată­­experienţă în muncă, cu hotărîrea nea­bătută de a îndeplini exemplar obiectivele noii revoluţii agrare. Faptul că pentru rezultatele deosebite obţinute in 1985 unitatea a fost dis­tinsă cu Ordinul „Meritul Agricol“ clasa I re­prezintă pentru întreg colectivul un imbold de a munci şi mai bine. Din sectorul vegetal, producţii tot mai înalte Avem în faţă bilanţul anului 1985, care oglindeşte nivelurile de producţie, de eficienţă eco­nomică atinse de­ acest harnic colectiv de lucrători ai ogoare­lor. In condiţii de neirigare, ei au reuşit să obţină, în medie, la hectar, peste 4 tone de grîu, aproape 6 tone de porumb, 45 de tone de sfeclă de zahăr etc. Ce a stat la bază acestor re­colte ? Tovarăşul Aurel Pla­­tinschi, preşedintele unităţii, ne-a vorbit de consolidarea ne­întreruptă a bazei tehnico-ma­­teriale, de cunoaşterea şi ge­­r­ralizarea experienţei forma­ţiilor fruntaşe, de însuşirea şi aplicarea tehnologiilor moderne de lucru. Iarna este anotimpul în care marea majoritate a co­operatorilor îşi dau întîlnire la invăţămlntul agricol de masă, cînd, analizînd împreună cu specialiştii ce au făcut bine în cursul anului şi ce nu, stabi­lesc încotro trebuie să-şi în­drepte atenţia pentru a obţine producţii tot mai mari şi mai ieftine. La C.A.P. Ţigănaşi toată lu­­mea cunoaşte importanţa ară­turii adinei de toamnă, sporul mare de recoltă pe care-l asi­gură. De aceea, eliberarea te­renului se face cu multă ope­rativitate pentru a se putea e­­xecuta la vreme această lucra­re. O dată la cinci ani se asi­gură fertilizarea cu Îngrășămin­te naturale a fiecărei tarlale, iar pe terenurile destinate cul­turilor intensive revenirea cu gunoi de grajd este și mai scurtă. Anual se folosesc circa 10 000 de tone de gunoi de grajd. Cu multă grijă sunt pre­gătite campaniile agricole, iar la timpul desfăşurării lor se ţine seama de măsurile stabilite. In perioadele însămînţăriior, ■ exe­cutate în timpul optim, există mare grijă pentru realizarea densităţilor programate. In pri­vinţa lucrărilor de întreţinere, hotăritoare pentru realizarea u­­nnor producţii înalte, toate for­maţiile aplică cel puţin trei praşile manuale, iar pe lotu­rile intensive, patru şi chiar cinci asemenea lucrări, la care se adaugă, evident, praşilele mecanice. „Recolte bogate în­seamnă multă muncă şi de ca­litate“, ne spune fermierul Mi­­hai Ababei. Anul trecut, au fost­­ realizate, în medie, pe un cooperator, circa 150 de norme, iar anul acesta ştacheta a fost ridicată la cel puţin 200“. Acestea sunt în mare secre­tele producţiilor realizate la C.A.P. Ţigănaşi. Periodic, în organizaţia de partid, în consiliul de conduce­re se analizează mersul cam­paniei agricole, activitatea eco­­nomico-financiară şi se stabilesc măsurile care se impun. Nici un sector nu este neglijat. Recentele hotărîri ale consfă­tuirii din 18—19 august a.c. au însufleţit şi mai puternic ob­ştea în întreaga sa activitate. „Suntem­ hotărîţi, ne spunea preşedintele, să înfăptuim ne­abătut orientările şi indicaţiile formulate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, conducătorul parti­dului şi statului nostru, pentru a îndeplini cu succes obiective­le noii revoluţii agrare“, în aceste zile, lucrările agri­cole se desfăşoară cu şi mai mult elan. Cooperatorii, în frunte cu comuniştii, string cu grijă recoltele, în ritmurile sta­bilite de secretarul general al partidului nostru, fac alături, pregătesc temeinic însămînţări­­le de toamnă pentru a le putea încheia in epoca indicată. Culturile au rod bogat. Pra­­şilelor repetate li s-au adăugat în ultimul timp, pe unele su­prafeţe, şi udări, ca urmare a punerii în funcţiune a sistemu­lui de irigaţie Ţigănaşi—Peri­erii, unde C.A.P. are peste 1 200 de hectare. La anul, va fi irigată toată suprafaţa arabilă, iar bl iarnă vor fi, puse la punct tehnologii isoi, specifice culturilor din sisteme­­le iri­gaţii Aceasta va însemna o nouă­­ etapă hi lapte pentru product» toasta, sigure şi sta­bile. La cotele exigenţelor noii revoluţii agrare „Statul ne-a sprijinit şi ne sprijină puternic, în conti­nuare, ne spunea preşedin­tele. Avem toate condiţiile pentru a îndeplini exem­plar obiectivele noii revo­luţii agrare. Orientările şi indicaţiile formulate de to­varăşul Nicolae Ceauşescu la recenta consfătuire, in vederea sporirii producţiei a­gri­cole la cote tot mai înalte, ne însufleţeşte în întreaga noastră activitate“. Pentru anul care vine, co­operatorii de aici au în o­­biectiv producţii de peste 6 tone de grîu, 20 de tone de porumb ştiuieţi, 70—80 de tone de sfeclă de zahăr, in medie, la hectar etc. Producţii sporite sunt pre­văzute şi în sectorul zoo­tehnic. Pentru îndeplinirea sarcinilor respective, oame­nii muncii de aici se pre­gătesc cu grijă de pe a­­cum. Paralel cu arăturile, fertilizează ogoarele, con­diţionează seminţele. Tot­odată sunt continuate achi­ziţionările de utilaje pen­tru irigat, modernizările în aootehnie, celelalte investi­ţii din programul pe acest an care se­ ridică la peste 4 milioane de lei. Lupta pentru producţii record continuu­ Legumicultura—ca la carte Intensificarea producţiei este evidentă in fiecare sector. Le­gumicultorii sunt şi ei vestiţi in realizarea unor recolte­­mari. Ferma condusă de Rodica Pla­tinschi a cucerit de multe ori un loc fruntaş pe judeţ. Anul trecut, în solarii, s-au obţinut 45 de tone de produse la hec­tar, anul acesta ştachete va fi urcată şi mai su­s. în aceste zile, legumicultorii de aici n-au odihnă. E sezon de vârf cu re­coltările, dar şi cu lucrările­ de întreţinere. Multă muncă se depune şi pe loturile se­mincere. Şefa fermei a ţinut să precizeze că legumicultorii de aici s-au angajat şi ei în producerea seminţelor. Numai de la lotul de hibridare pen­tru tomate se vor cîştiga circa 600 000 de lei. Merită ostenea­la, nu ? Zootehnia—spre performanţe valoroase După cum se vede, munca de calitate, responsabilă, aduce mari venituri. Şi nu numai din sectorul producţiei vegetale, ci şi din cel al producţiei anima­liere. Cooperatorilor de aici li s-a încredinţat şi sarcina creş­terii şi difuzării în unităţile a­­gricole­ ale judeţului a viţele- Ior de prăsilă. Mai întîi a fost înfiinţată o fermă de vari cu performanţe recunoscute. Şeful acestei ferme este Laurenţiu Ciochină, un om care ştie ce vrea, care se zbate pentru în­deplinirea şi depăşirea sarcini­lor de plan, asigurînd oameni­lor tot ce le trebuie pentru a obţine producţie. Anul trecut, de exemplu, producţia de lap­te realizată în medie, pe vacă furajată, a fost de peste 4100 de litri. La acest nivel de pro­­ducţie s-a ajuns în primul rînd prin încadrarea sectorului zo­otehnic cu oameni care au dra­goste de animate, care îşi îm­bogăţesc mereu cunoştinţele în acest domeniu. „Altfel nu pu­tem ajunge la performanţe, a ţinut să ne spună şeful de fer­mă, chiar, dacă avem efective bune, grajduri sănătoase, bază furajeră îndestulătoare. Şi noi avem asemenea oameni. Vasile Susan, Em­il Cojocaru­, Constan­tin Tărnăuceanu, Dumitru Băr­­diţa sunt numai cîţiva dintre aceştia. Avind o formaţie de munci­tori puternică, bine instruită, o conducere de unitate care ne sprijină în permanenţă am pu­tut să ne ocupăm constant ele ameliorarea efectivului, de la care obţinem producţii bune de lapte, produşi de calitate. Die cinstea zilei de 23 August, ma­rea noastră sărbătoare naţiona­lă, am îndeplinit şi depăşit sar­cinile de plan stabilite. Vom aplica cu hotărîre în viaţă sar­cinile ce ne-au fost trasate la recenta consfătuire pentru a în­deplini mai repede obiectivele noii revoluţii agrare“. De la o asemenea fermă cu efectiv de animale de mare productivitate, viţelele obţinute sunt supuse unei atente selec­ţii şi livrate spre creştere fer­­mei de reproducţie. Ferma are mai mulţi ani de activitate, în fiecare an sunt valorificate cir­ca 500 de exemplare. In pre­zent colectivul fermei pregăteş­te de livrare un lot de 300 de viţele. Veniturile băneşti, rea­lizate anual din sectorul zoo­tehnic se ridică la circa 12 mi­lioane de lei. Dar nu numai lucrătorii de la ferrm­ele de taurine tind spre performanţe tot mai înalte. Noul este promovat cu Îndrăz­neală şi in sectorul creşterii o­­vinelor. in ultimul timp, lucră­torii de aici aplică o tehnolo­gie specială de realizare a două fă­tări pe an de la fiecare oa­ie. Anul acesta a fost pregătit pentru o asemenea performan­ţă un efectiv de 300 de ovine, urmînd ca, în cursul anului vi­itor, tehnologia respectivă să fie extinsă la un lot și mai mare. Pagină realizată de GH. STEJARU Foto : E. STHATUI.AT j cooperatori» di« Ţigănaşi se pot lăuda ş» cu efectivele fermei de taurine

Next