Flacăra Iaşului, octombrie 1986 (Anul 42, nr. 12431-12457)

1986-10-01 / nr. 12431

- PAGINA A H-A-----------­----------------------------------------------------------""------------------------IAȘULUI | Cursul universitar — un dialog cu lumea în cuvîntarea rostită cu pri­lejul deschiderii noului an de invăţămînt, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretarul gene­ral al partidului, sublinia nece­sitatea ca învăţămîntul să se afle în primele rînduri ale luptei pentru promovarea nou­lui, să asigure un înalt nivel de pregătire viitorilor specia­lişti. în mare măsură, aceasta depinde de modul în care ca­drele didactice ştiu să trans­mită cunoştinţe, sunt ele insele temeinic pregătite, promotoare ale noului. Ne-am propus ca, în rîndurile de faţă, să abor­dăm, cu sprijinul unor cadre de conducere din invăţămîntul superior ieşean, cîteva aspecte referitoare la preocupările exis­tente la Iaşi cu privire la e­­laborarea materialelor, a cursu­rilor universitare, la menţine­rea prospeţimii lor. Prof. dr. ION HAULICA, pro­rector al I.M.F. : „Străduindu-se să-şi onoreze sarcinile de das­căli, cadrele noastre didactice se preocupă în permanenţă de elaborarea, atît pe plan local, cît şi la nivel naţional, a unor materiale în concordanţă cu e­­xigenţele actuale. Menţionez, în această privinţă, cartea de me­dicină internă a prof. C. I. Ne­­goiţă şi colab., cea de chirur­gie maxilo-facială a prof. Gh. Timoşea, volumul de microbio­logie al prof. Eugenia şi Mi­­hai Duca, cel de semiologie me­dicală elaborat de prof. Ion Itungu. Aceste lucrări se află­­ la dispoziţia studenţilor atît în biblioteca institutului, cît şi la chioşcul de distribuire a cărţi­lor cu profil medical şi biolo­gic din incinta institutului. Alte lucrări sunt în curs de apariţie la edituri din ţară sau de fi­­tografiere la noi. Avem în pregătire cursuri şi caiete de lucrări practice, precum şi ma­teriale care vo­r fi incluse în manuale şi tratate. Menţionez în primul rînd materialul din dome­niul morfopatologiei, elaborat de prof. Lorica Gavriliţă, rec­torul I.M.F., material care ur­mează să facă parte din cele şase volume editate pe plan naţional, apoi manualul unic de fiziologie care va apărea in­ cursul anului viitor la Editura Medicală, precum şi materialele prof. Negoiţă şi colab. pentru­­editarea manua­lului de medicină internă. Preo­cupările disciplinei noastre se situează, aş spune, la nivelul preocupărilor colegilor. După manualul de fiziologie la care am colaborat, au urmat cîteva ediţii ale cursului, în patru fascicule, de fiziologie ţinut de cadrele noastre didactice, pre­cum şi caietul de lucrări prac­tice în două ediţii. Considerăm că este de datoria noastră de a elabora în permanenţa ma­teriale, aduse la zi pe cit­e posibil şi utile nu numai pre­zentului, ci şi viitorului, în­cercăm, prin cursurile­ noastre, să creăm deschideri largi, care să asigure fondul aperceptiv al pregătirii teoretice şi practice a viitorilor medici şi, totoda­tă, să trezim gustul pentru ac­tivitatea de cercetare". Prof. dr. ing. VASILE MER­­TIC­ARU, decanul Facultăţii de mecanică, ne vorbea despre ac­centul deosebit pus în acest an de învâţămînt pe modernizarea cursurilor, pe revizuirea pro­gramelor analitice în vederea introducerii elementelor noi, a­­părute în fiecare domeniu, a renunţării la unele elemente depăşite, a evidenţierii succese­lor industriei constructoare de maşini din ţara noastră. Şi, normal, exemplul a fost dat de însuşi decanul: în cursul său de mecanisme sunt adău- Ancheta noastră gate noutăţi privitoare la sin­teza optimală a mecanismelor, dinamica mecanismelor cu ac­cent pe braţe problemele de echili­­torţelor de inerţie, de creştere a randamentului în funcţionare, reducerea consumu­rilor energetice etc. „De ase­menea — spunea interlocuto­rul nostru — cunoaşte înnoiri cursul de proiectare a sculelor aşchietoare (titular, prof. dr. ing. Vitalie Belousov), privind crearea unor scule aşchietoa­re — freze, scule de danturat, scule combinate — destinate regimurilor de aşchiere grele şi supergrele. Cursul de mate­matici speciale (titular, prof. dr. Ion Enescu) marchează o mai adecvată adaptare la spe­cificul ingineriei mecanice, in­­sistînd pe metode numerice de calcul, ecuaţii diferenţiale cu aplicaţii în studiul dinamicii şi vibraţiilor care însoţesc funcţio­­­­narea sistemelor mecanice. Ac­ţiunea de modernizare a cursu­rilor este continuă, ea vizînd creşterea eficienţei acestora în pregătirea specialiştilor cu stu­dii superioare". Conf. dr. ADRIAN NECU­­LAU, şeful colectivului de psi­­hologie-pedagogie, Universita­tea „Al. I. Cuza“ : „Cursul u­­niversitar transmite nu numai cunoştinţe, ci şi valori socio-u­­mane şi, de asemenea, abilităţi organizate şi structurate în ve­derea atingerii finalităţilor pro­cesului de formare a specialiş­tilor. Informaţiile şi valorile transmise trebuie să fie articu­late la cerinţele şi exigenţele profesiei şi vieţii sociale, iar în selecţia conţinutului cursu­lui trebuie să se ţină seama de impactul noilor descoperiri în ştiinţă şi tehnică, de evo­luţia dezbaterilor în domeniul culturii, de problematica lumii contemporane. Un curs este un dialog cu lumea, nu numai cu cea ştiinţifică, ci şi cu lumea valorilor (sociale, economice, culturale, morale), o selecţie de autor care poartă amprenta personalităţii titularului. Cursu­rile care expun o concepţie proprie, care exprimă autori­tatea ştiinţifică a autorului sunt, de aceea, cursuri memo­rabile ; cursurile impersonale, uscate, gen „colecţie de date", sunt repede date uitării. Personal înţeleg ca la cursu­rile pe care le predau (psiho­logie socială, psihologie şco­lară, pedagogie socială) să se închege un dialog cu viaţa, o­­ferind studenţilor cursul tipă­rit (în toamna aceasta am scos o nouă ediţie a cursului de psi­hologie socială). Colectivul nos­tru a predat spre multiplicare noua versiune a cursului de Pedagogie (coordonat de prof. dr. George Vâideanu), deja mult solicitat în toată ţara, pro­babil cel mai modern curs de pedagogie apărut la noi. Spre sfârşitul anului vom scoate, în cadrul colecţiei „Caietele Cabi­netului pedagogic“, un volum ce va valorifica experienţa noastră de cîţiva ani în orga­nizarea unui curs de „Didactică uni­versitară", pentru cadrele din Universitate. Sperăm să fie util tuturor universitarilor din Iaşi, el tratînd probleme pre­cum : cerinţele psiho-pedagogi­­ce ale prelegerii universitare, didactica seminarului, comuni­carea profesor-studenţi, învăţa­re la adulţi etc“. Anchetă realizată de SILVIU COSTINESCU Şi obiectivele mai mici (urm­are din pag. 1) de lucru in perioada care ur­mează. S-ar putea realiza şi mai mult dacă... Şi din nou aceleaşi probleme cu aprovizionarea cu betoane. Cerem o lămurire ing. V. Teo­­dorescu, şeful bazei de produc­ţie a trustului. Ne răspunde că sunt greutăţi şi că şantierul de la „Ţesătura" nu are o pondere importantă în planul trustului. Deci ponderea scăzută ar fi o explicaţie pentru rămînerea in urmă a lucrărilor pe acest şan­tier. Dar în judeţul Iaşi, pon­derea principală a planului la Trustul de construcţii Î1KÎ'.('tri­ale o deţin acum lucrările mici. De aici, şi concluzia că asc­------------------• • menea lucrări trebuie urmărit^ cu mai multă atenţie. Cineva* pe şantier, a făcut o glumă spu-i nîndu-ne ă betoanele vin îrtj cantităţile comandate numai îj^ zbele cînd se ţine şedinţa def comandament. Şi, într-adevăr, se­ constată că există ceva adevăr; comenzile au fost satisfăcute in­tegral, în intervalul la care ne-am referit, de 12 ori, deşi n-au fost tot atîtea şedinţe de comandament ; dar în toate zi­lele cînd au avut loc şedinţele respective, comenzile de betoane au fost satisfăcute fără abateri. Spune şi aceasta ceva despre răspunderea factorilor în cau­ză de la Trustul de construcţii industriale pentru buna desfă­şurare a muncii pe şantierele n­ici. Iubirea de (urmare din pag. I)moşie şi n­eam­ ţului Baiazid mort, închis ca o fiară in cuşca lui Timur Lenk. Cum să nu fie un model pen­tru Ştefan, şi pentru Mihai, cei veniţi după dînsul ? Fiind pri­mul nostru voievod din descă­­licătorii cnezatelor care ajunge la „marea cea mare", o sărută cu privirea ca un stăpînitor şi nu o biciuieşte ca acel împărat persan care, asemeni lui Ba­iazid, era „duşmănit de toate fără­ a prinde chiar de veste“. Ce calm şi sigur de drepturile sale de stăpînitor din Almaş şi Făgăraş pînă la marea cea mare întîmpină astăzi bronzul de la Tulcea turnat de meşterul Ion Irimescu spuma nesfîrşită a a­­pelor care spală deopotrivă şi picioarele de marmură ale fos­telor palate şi seraiuri din fos­ta glorie a sultanilor ! Ei s-au petrecut pe sub vraja Bosforu­lui, pierzîndu-se în pulberea is­toriei, drept cuceritori vremel­nici, în timp ce Mircea, modes­tul apărător al moşiei dintre mare şi munţi, a crescut in cinstirea urmaşilor ca un cti­tor de ţară şi înainte-mer­gător al şirului de bărbaţi in­traţi în lumina cea fără de moarte. In tihna de la Cozia odihneşte cel sfîrşit in 1418, căruia ţara rea mică i-a zis „bătrinul", dar în gloria neo­filită a istoriei pe care o scrie astăzi ţara cea mare el devine „cel mare" asemeni lui Şte­fan, lui Mihai şi a tuturor ce­lor care i-au urmat îndemnul, prima lecţie de istorie din zbu­ciumata noastră existenţă. ---- --------- •• ---------- i Studenţi din anul I­V zootehnie, de la Institutul agronomic Iaşi, participă cu entuziasm la strîngerea porumbului, în cadrul fermei didactice Dăruirea, competenţa, entuziasmul — la temelia succeselor Intre unităţile şcolare din judeţ, tovarăşe profesor Lazăr Stan, directorul Şcolii nr. 22 din Iaşi, cu rezultate foarte bu­ne se află şi şcoala al cărei di­rector sînteţi. De ce credeţi că este aşa mult apreciată ? — Vă propun să pornim de la rezultatele înregistrate la fi­nele anului de învăţămînt tre­cut. Peste 83 la sută din tota­lul de 1 340 de elevi din efec­tiv au avut medii mai m­ari de 7, iar dintre aceştia — peste 50 la sută note de 9 şi­ 10. — într-adevăr, sunt rezulta­te deosebite. Dar nu cumva ab­soluti­ aţi valoarea notelor, a­cestea au acoperire . — Au, căci ne preocupă in mod expres evaluarea ştiinţifi­că a muncii elevilor, orice aba­tere de la aceasta avînd conse­cinţe nefericite în plan educa­tiv ; nu mai vorbesc despre faptul că lucrările elevilor noş­tri sunt apreciate şi de colegi din alte şcoli. De exemplu, la sondajul din primăvară, la lim­ba română şi matematică, clase­le noastre s-au situat printre primele din judeţ­, la intrarea în clasa a IX-a, doar 13 elevi din 119 au fost reorientaţi ; a­­vem clase, ca a VlII-a A, ca­re au reuşit integral, cu rezul­tate foarte bune ; la olimpiada din acest an, am avut cinci e­­levi finalişti. — Ce se află la temelia a­­cestor veritabile succese ?­­— Dăruirea, competenţa, en­tuziasmul cadrelor didactice, prospeţimea acţiunilor, origina­litatea, promovarea noului, ini­ţiativele noastre de autoperfec­­ţion­are — spre a exemplifica — au avut influenţe benefice a­­supra potenţialului didactic al colectivului. Mă refer la „Pro­gramul complex de optimizare didactică", pe care-1 parcurgem la începutul fiecărui an pentru a pune în stare de veghe toa­te capacităţile noastre profesio­nale, apoi la organizarea ac­tivităţii şcolare după principi­ile învăţămîntului creativ. Am urmat un curs de creatologie, sprijiniţi de Universitatea „Al. I. Cuza", curs cu serioase ur­mări în practica didactică zil­nică, şi, aşa cum am arătat, a început să dea roade. Nume precum cele ale profesorilor Georgeta Chiorpec şi Veronica Larger la matematică, Georgeta Bartou şi Mihai Ciubotaru la limba română, V. Ţugui la bio­logie, Emilia Hotescu la fizi­că, Marius Cosoi la educaţie fizică, ca şi multe altele, con­stituie adevărate certificate de garanţie. Să nu-i pierd din ve­dere nici pe elevi, încrederea în ei, iată o condiţie a succe­sului. „A învăţa să fii“ este o­­biectivul căruia i-am destinat acţiuni concrete, premiere în viaţa şcolii, precum clasele speciale de matematică, de pian, de gimnastică, de şah, cercul de cultură generală, ac­tivităţile de creaţie tehnică şi artistică etc. — Nu de mult aţi materiali­zat o altă idee, aceea a în­fiinţării unui club de şah... — Şahul ne lipsea. Aveam handbal (saltem campioni na­ţionali), judo (avem şi aici doi campioni naţionali). Am intro­dus, cu ajutorul inspirat al maestrei internaţionale Marga­reta Perevoznic, şahul ca acti­vitate obligatorie, pentru cla­sele I—IV deocamdată, nu pentru el însuşi, ci ca instrument de dezvoltare a capacităţilor in­telectuale, pentru antrenarea creativităţii elevilor. — Ce este acel „Popas cul­tural în Tătăraşi" inaugurat a­­nul trecut de şcoala (şi la şcoa­la) dv. ? — Acţiunea „Popas cultural in Tătăraşi“ este expresia func­ţiei generoase a şcolii de a păs­tra vie flacăra culturii. în Tă­tăraşi, se ştie, altădată era o intensă viaţă culturală, exem­plară în plan naţional, remar­cată şi sprijinită de mari spi­rite precum Iorga, Enescu, Sa­­doveanu, Arghezi. Pe aceasta am vrut s-o continuăm. Colabo­răm în realizarea ei cu presti­gioase instituţii ca Universita­tea, operele române din Iaşi şi Bucureşti, Radioteleviziunea ro­mână, Teatrul Naţional „V. Alecsandri“, Conservatorul „G. Enescu". JDevenind de la o lu­nă la alta tot mai frumoasă, acţiunea înnobilează sufletele participanţilor cu un simţă­­mînt, cu o idee... Dialog consemnat de GHEORGHE MATEI Seară culturală Seminarul de neogreacă de la Facultatea de filologie a U­­niversităţii „Al. I. Cuza" or­ganizează astăzi, la ora 19, la Casa universitarilor, o seară de cultură cipriotă. Manifestarea, prilejuită de Ziua naţională a Republicii Cipru, include expu­neri, un­­recital de poezie sus­ţinut de actori ai Teatrului Naţional „V. Alecsandri", pre­zentări de diapozitive, muzică. „Etnografie şi film“ In scopul lărgirii orizontului de cunoaştere al oamenilor muncii, Muzeul etnografic al Moldovei, în colaborare cu în­treprinderea cinematografică judeţeană, organizează zilnic, începînd de ieri, între orele 17 şi 19 (cu excepţia zilei de luni), manifestări incluse în ciclul „Etnografie şi film". In cadrul acestora, sunt proiecta­te filme artistice referitoare la ocupaţiile, obiceiurile, datinile, portul, meşteşugurile diverselor popoare. Manifestările au loc la Palatul Culturii. J­OCURI Visul unei nopţi d­e vară“ ORIZONTAL. 1. paie — Protecţia Căciulă de... animalelor . Se manifestă cu temperaturi ridicate; 3. Mama-mare Şfichi de coadă ! ; 4. Visul u­­nei nopţi de... iarnă — Intre vis şi realitate ! ; 5. Duşman de moarte — Nouăzeci de gra­de ; 6. Uvertură la „Visare" ; 7. Stări ! — Bancul fierarului — De calitate mijlocie ! ; 8. Apă cu cuburi de gheaţă — Ac­tivă pe viaţă ; 9. Arca lui Noe — Marmură artificială ; III. Neaoş. — Bună seara. VERTI­CAL. 1. Trecut în rezervă — Alintare de la mare (pl.) ; 2. Atac de cavalerie ! — Deplasa­re de bazin ! ; 3. Dragostea lui Hamlet­­— întoarse sîftt ca şi noi ! ; 4. Indicator de tempera­tură (fern.) ; 5. N-are a face — Scai ! ; fi. Bigam ' — Se zvo­neşte că plouă ; 7. Vara — har­nic ,la han ; 8. O vară pe stir­­şite ! — La revedere — Esenţă de ricin ! ; 9. Jivine ! — Vestit de la poartă ; 10. Crescută cu căldură. Dicţionar : Hău, Inie, Stucat

Next