Flacăra Iaşului, octombrie 1986 (Anul 42, nr. 12431-12457)
1986-10-01 / nr. 12431
- PAGINA A H-A---------------------------------------------------------------------""------------------------IAȘULUI | Cursul universitar — un dialog cu lumea în cuvîntarea rostită cu prilejul deschiderii noului an de invăţămînt, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretarul general al partidului, sublinia necesitatea ca învăţămîntul să se afle în primele rînduri ale luptei pentru promovarea noului, să asigure un înalt nivel de pregătire viitorilor specialişti. în mare măsură, aceasta depinde de modul în care cadrele didactice ştiu să transmită cunoştinţe, sunt ele insele temeinic pregătite, promotoare ale noului. Ne-am propus ca, în rîndurile de faţă, să abordăm, cu sprijinul unor cadre de conducere din invăţămîntul superior ieşean, cîteva aspecte referitoare la preocupările existente la Iaşi cu privire la elaborarea materialelor, a cursurilor universitare, la menţinerea prospeţimii lor. Prof. dr. ION HAULICA, prorector al I.M.F. : „Străduindu-se să-şi onoreze sarcinile de dascăli, cadrele noastre didactice se preocupă în permanenţă de elaborarea, atît pe plan local, cît şi la nivel naţional, a unor materiale în concordanţă cu exigenţele actuale. Menţionez, în această privinţă, cartea de medicină internă a prof. C. I. Negoiţă şi colab., cea de chirurgie maxilo-facială a prof. Gh. Timoşea, volumul de microbiologie al prof. Eugenia şi Mihai Duca, cel de semiologie medicală elaborat de prof. Ion Itungu. Aceste lucrări se află la dispoziţia studenţilor atît în biblioteca institutului, cît şi la chioşcul de distribuire a cărţilor cu profil medical şi biologic din incinta institutului. Alte lucrări sunt în curs de apariţie la edituri din ţară sau de fitografiere la noi. Avem în pregătire cursuri şi caiete de lucrări practice, precum şi materiale care vor fi incluse în manuale şi tratate. Menţionez în primul rînd materialul din domeniul morfopatologiei, elaborat de prof. Lorica Gavriliţă, rectorul I.M.F., material care urmează să facă parte din cele şase volume editate pe plan naţional, apoi manualul unic de fiziologie care va apărea in cursul anului viitor la Editura Medicală, precum şi materialele prof. Negoiţă şi colab. pentrueditarea manualului de medicină internă. Preocupările disciplinei noastre se situează, aş spune, la nivelul preocupărilor colegilor. După manualul de fiziologie la care am colaborat, au urmat cîteva ediţii ale cursului, în patru fascicule, de fiziologie ţinut de cadrele noastre didactice, precum şi caietul de lucrări practice în două ediţii. Considerăm că este de datoria noastră de a elabora în permanenţa materiale, aduse la zi pe cite posibil şi utile nu numai prezentului, ci şi viitorului, încercăm, prin cursurile noastre, să creăm deschideri largi, care să asigure fondul aperceptiv al pregătirii teoretice şi practice a viitorilor medici şi, totodată, să trezim gustul pentru activitatea de cercetare". Prof. dr. ing. VASILE MERTICARU, decanul Facultăţii de mecanică, ne vorbea despre accentul deosebit pus în acest an de învâţămînt pe modernizarea cursurilor, pe revizuirea programelor analitice în vederea introducerii elementelor noi, apărute în fiecare domeniu, a renunţării la unele elemente depăşite, a evidenţierii succeselor industriei constructoare de maşini din ţara noastră. Şi, normal, exemplul a fost dat de însuşi decanul: în cursul său de mecanisme sunt adău- Ancheta noastră gate noutăţi privitoare la sinteza optimală a mecanismelor, dinamica mecanismelor cu accent pe braţe problemele de echilitorţelor de inerţie, de creştere a randamentului în funcţionare, reducerea consumurilor energetice etc. „De asemenea — spunea interlocutorul nostru — cunoaşte înnoiri cursul de proiectare a sculelor aşchietoare (titular, prof. dr. ing. Vitalie Belousov), privind crearea unor scule aşchietoare — freze, scule de danturat, scule combinate — destinate regimurilor de aşchiere grele şi supergrele. Cursul de matematici speciale (titular, prof. dr. Ion Enescu) marchează o mai adecvată adaptare la specificul ingineriei mecanice, insistînd pe metode numerice de calcul, ecuaţii diferenţiale cu aplicaţii în studiul dinamicii şi vibraţiilor care însoţesc funcţionarea sistemelor mecanice. Acţiunea de modernizare a cursurilor este continuă, ea vizînd creşterea eficienţei acestora în pregătirea specialiştilor cu studii superioare". Conf. dr. ADRIAN NECULAU, şeful colectivului de psihologie-pedagogie, Universitatea „Al. I. Cuza“ : „Cursul universitar transmite nu numai cunoştinţe, ci şi valori socio-umane şi, de asemenea, abilităţi organizate şi structurate în vederea atingerii finalităţilor procesului de formare a specialiştilor. Informaţiile şi valorile transmise trebuie să fie articulate la cerinţele şi exigenţele profesiei şi vieţii sociale, iar în selecţia conţinutului cursului trebuie să se ţină seama de impactul noilor descoperiri în ştiinţă şi tehnică, de evoluţia dezbaterilor în domeniul culturii, de problematica lumii contemporane. Un curs este un dialog cu lumea, nu numai cu cea ştiinţifică, ci şi cu lumea valorilor (sociale, economice, culturale, morale), o selecţie de autor care poartă amprenta personalităţii titularului. Cursurile care expun o concepţie proprie, care exprimă autoritatea ştiinţifică a autorului sunt, de aceea, cursuri memorabile ; cursurile impersonale, uscate, gen „colecţie de date", sunt repede date uitării. Personal înţeleg ca la cursurile pe care le predau (psihologie socială, psihologie şcolară, pedagogie socială) să se închege un dialog cu viaţa, oferind studenţilor cursul tipărit (în toamna aceasta am scos o nouă ediţie a cursului de psihologie socială). Colectivul nostru a predat spre multiplicare noua versiune a cursului de Pedagogie (coordonat de prof. dr. George Vâideanu), deja mult solicitat în toată ţara, probabil cel mai modern curs de pedagogie apărut la noi. Spre sfârşitul anului vom scoate, în cadrul colecţiei „Caietele Cabinetului pedagogic“, un volum ce va valorifica experienţa noastră de cîţiva ani în organizarea unui curs de „Didactică universitară", pentru cadrele din Universitate. Sperăm să fie util tuturor universitarilor din Iaşi, el tratînd probleme precum : cerinţele psiho-pedagogice ale prelegerii universitare, didactica seminarului, comunicarea profesor-studenţi, învăţare la adulţi etc“. Anchetă realizată de SILVIU COSTINESCU Şi obiectivele mai mici (urmare din pag. 1) de lucru in perioada care urmează. S-ar putea realiza şi mai mult dacă... Şi din nou aceleaşi probleme cu aprovizionarea cu betoane. Cerem o lămurire ing. V. Teodorescu, şeful bazei de producţie a trustului. Ne răspunde că sunt greutăţi şi că şantierul de la „Ţesătura" nu are o pondere importantă în planul trustului. Deci ponderea scăzută ar fi o explicaţie pentru rămînerea in urmă a lucrărilor pe acest şantier. Dar în judeţul Iaşi, ponderea principală a planului la Trustul de construcţii Î1KÎ'.('triale o deţin acum lucrările mici. De aici, şi concluzia că asc------------------• • menea lucrări trebuie urmărit^ cu mai multă atenţie. Cineva* pe şantier, a făcut o glumă spu-i nîndu-ne ă betoanele vin îrtj cantităţile comandate numai îj^ zbele cînd se ţine şedinţa def comandament. Şi, într-adevăr, se constată că există ceva adevăr; comenzile au fost satisfăcute integral, în intervalul la care ne-am referit, de 12 ori, deşi n-au fost tot atîtea şedinţe de comandament ; dar în toate zilele cînd au avut loc şedinţele respective, comenzile de betoane au fost satisfăcute fără abateri. Spune şi aceasta ceva despre răspunderea factorilor în cauză de la Trustul de construcţii industriale pentru buna desfăşurare a muncii pe şantierele nici. Iubirea de (urmare din pag. I)moşie şi neam ţului Baiazid mort, închis ca o fiară in cuşca lui Timur Lenk. Cum să nu fie un model pentru Ştefan, şi pentru Mihai, cei veniţi după dînsul ? Fiind primul nostru voievod din descălicătorii cnezatelor care ajunge la „marea cea mare", o sărută cu privirea ca un stăpînitor şi nu o biciuieşte ca acel împărat persan care, asemeni lui Baiazid, era „duşmănit de toate fără a prinde chiar de veste“. Ce calm şi sigur de drepturile sale de stăpînitor din Almaş şi Făgăraş pînă la marea cea mare întîmpină astăzi bronzul de la Tulcea turnat de meşterul Ion Irimescu spuma nesfîrşită a apelor care spală deopotrivă şi picioarele de marmură ale fostelor palate şi seraiuri din fosta glorie a sultanilor ! Ei s-au petrecut pe sub vraja Bosforului, pierzîndu-se în pulberea istoriei, drept cuceritori vremelnici, în timp ce Mircea, modestul apărător al moşiei dintre mare şi munţi, a crescut in cinstirea urmaşilor ca un ctitor de ţară şi înainte-mergător al şirului de bărbaţi intraţi în lumina cea fără de moarte. In tihna de la Cozia odihneşte cel sfîrşit in 1418, căruia ţara rea mică i-a zis „bătrinul", dar în gloria neofilită a istoriei pe care o scrie astăzi ţara cea mare el devine „cel mare" asemeni lui Ştefan, lui Mihai şi a tuturor celor care i-au urmat îndemnul, prima lecţie de istorie din zbuciumata noastră existenţă. ---- --------- •• ---------- i Studenţi din anul IV zootehnie, de la Institutul agronomic Iaşi, participă cu entuziasm la strîngerea porumbului, în cadrul fermei didactice Dăruirea, competenţa, entuziasmul — la temelia succeselor Intre unităţile şcolare din judeţ, tovarăşe profesor Lazăr Stan, directorul Şcolii nr. 22 din Iaşi, cu rezultate foarte bune se află şi şcoala al cărei director sînteţi. De ce credeţi că este aşa mult apreciată ? — Vă propun să pornim de la rezultatele înregistrate la finele anului de învăţămînt trecut. Peste 83 la sută din totalul de 1 340 de elevi din efectiv au avut medii mai mari de 7, iar dintre aceştia — peste 50 la sută note de 9 şi 10. — într-adevăr, sunt rezultate deosebite. Dar nu cumva absoluti aţi valoarea notelor, acestea au acoperire . — Au, căci ne preocupă in mod expres evaluarea ştiinţifică a muncii elevilor, orice abatere de la aceasta avînd consecinţe nefericite în plan educativ ; nu mai vorbesc despre faptul că lucrările elevilor noştri sunt apreciate şi de colegi din alte şcoli. De exemplu, la sondajul din primăvară, la limba română şi matematică, clasele noastre s-au situat printre primele din judeţ, la intrarea în clasa a IX-a, doar 13 elevi din 119 au fost reorientaţi ; avem clase, ca a VlII-a A, care au reuşit integral, cu rezultate foarte bune ; la olimpiada din acest an, am avut cinci elevi finalişti. — Ce se află la temelia acestor veritabile succese ?— Dăruirea, competenţa, entuziasmul cadrelor didactice, prospeţimea acţiunilor, originalitatea, promovarea noului, iniţiativele noastre de autoperfecţionare — spre a exemplifica — au avut influenţe benefice asupra potenţialului didactic al colectivului. Mă refer la „Programul complex de optimizare didactică", pe care-1 parcurgem la începutul fiecărui an pentru a pune în stare de veghe toate capacităţile noastre profesionale, apoi la organizarea activităţii şcolare după principiile învăţămîntului creativ. Am urmat un curs de creatologie, sprijiniţi de Universitatea „Al. I. Cuza", curs cu serioase urmări în practica didactică zilnică, şi, aşa cum am arătat, a început să dea roade. Nume precum cele ale profesorilor Georgeta Chiorpec şi Veronica Larger la matematică, Georgeta Bartou şi Mihai Ciubotaru la limba română, V. Ţugui la biologie, Emilia Hotescu la fizică, Marius Cosoi la educaţie fizică, ca şi multe altele, constituie adevărate certificate de garanţie. Să nu-i pierd din vedere nici pe elevi, încrederea în ei, iată o condiţie a succesului. „A învăţa să fii“ este obiectivul căruia i-am destinat acţiuni concrete, premiere în viaţa şcolii, precum clasele speciale de matematică, de pian, de gimnastică, de şah, cercul de cultură generală, activităţile de creaţie tehnică şi artistică etc. — Nu de mult aţi materializat o altă idee, aceea a înfiinţării unui club de şah... — Şahul ne lipsea. Aveam handbal (saltem campioni naţionali), judo (avem şi aici doi campioni naţionali). Am introdus, cu ajutorul inspirat al maestrei internaţionale Margareta Perevoznic, şahul ca activitate obligatorie, pentru clasele I—IV deocamdată, nu pentru el însuşi, ci ca instrument de dezvoltare a capacităţilor intelectuale, pentru antrenarea creativităţii elevilor. — Ce este acel „Popas cultural în Tătăraşi" inaugurat anul trecut de şcoala (şi la şcoala) dv. ? — Acţiunea „Popas cultural in Tătăraşi“ este expresia funcţiei generoase a şcolii de a păstra vie flacăra culturii. în Tătăraşi, se ştie, altădată era o intensă viaţă culturală, exemplară în plan naţional, remarcată şi sprijinită de mari spirite precum Iorga, Enescu, Sadoveanu, Arghezi. Pe aceasta am vrut s-o continuăm. Colaborăm în realizarea ei cu prestigioase instituţii ca Universitatea, operele române din Iaşi şi Bucureşti, Radioteleviziunea română, Teatrul Naţional „V. Alecsandri“, Conservatorul „G. Enescu". JDevenind de la o lună la alta tot mai frumoasă, acţiunea înnobilează sufletele participanţilor cu un simţămînt, cu o idee... Dialog consemnat de GHEORGHE MATEI Seară culturală Seminarul de neogreacă de la Facultatea de filologie a Universităţii „Al. I. Cuza" organizează astăzi, la ora 19, la Casa universitarilor, o seară de cultură cipriotă. Manifestarea, prilejuită de Ziua naţională a Republicii Cipru, include expuneri, unrecital de poezie susţinut de actori ai Teatrului Naţional „V. Alecsandri", prezentări de diapozitive, muzică. „Etnografie şi film“ In scopul lărgirii orizontului de cunoaştere al oamenilor muncii, Muzeul etnografic al Moldovei, în colaborare cu întreprinderea cinematografică judeţeană, organizează zilnic, începînd de ieri, între orele 17 şi 19 (cu excepţia zilei de luni), manifestări incluse în ciclul „Etnografie şi film". In cadrul acestora, sunt proiectate filme artistice referitoare la ocupaţiile, obiceiurile, datinile, portul, meşteşugurile diverselor popoare. Manifestările au loc la Palatul Culturii. JOCURI Visul unei nopţi de vară“ ORIZONTAL. 1. paie — Protecţia Căciulă de... animalelor . Se manifestă cu temperaturi ridicate; 3. Mama-mare Şfichi de coadă ! ; 4. Visul unei nopţi de... iarnă — Intre vis şi realitate ! ; 5. Duşman de moarte — Nouăzeci de grade ; 6. Uvertură la „Visare" ; 7. Stări ! — Bancul fierarului — De calitate mijlocie ! ; 8. Apă cu cuburi de gheaţă — Activă pe viaţă ; 9. Arca lui Noe — Marmură artificială ; III. Neaoş. — Bună seara. VERTICAL. 1. Trecut în rezervă — Alintare de la mare (pl.) ; 2. Atac de cavalerie ! — Deplasare de bazin ! ; 3. Dragostea lui Hamlet— întoarse sîftt ca şi noi ! ; 4. Indicator de temperatură (fern.) ; 5. N-are a face — Scai ! ; fi. Bigam ' — Se zvoneşte că plouă ; 7. Vara — harnic ,la han ; 8. O vară pe stirşite ! — La revedere — Esenţă de ricin ! ; 9. Jivine ! — Vestit de la poartă ; 10. Crescută cu căldură. Dicţionar : Hău, Inie, Stucat