Flacăra Iaşului, octombrie 1986 (Anul 42, nr. 12431-12457)
1986-10-14 / nr. 12442
în spiritul sarcinilor subliniate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu La fiecare lucrare agricolă, ritm maxim, calitate exemplară ! Condiţiile impun ca toate utilajele de irigare să funcţioneze în permanenţă . In prea puţine unităţi se oferă semănăturilor apa de care Viilari, Trifeşti şi Probota nu se realizează programul zilnic un sfert din aripile de ploaie scoase în ripsa de precipitaţii se face simţită tot mai mult. In asemenea condiţii, Comandamentul judeţean pentru coordonarea lucrărilor agricole a indicat tuturor unităţilor aflate in zona sistemelor mari de irigaţii sau care beneficiază de sisteme locale să treacă imediat la udarea de răsărire a semănăturilor de grîu, orz şi culturi furajere. De altfel, în multe unităţi această acţiune a început o dată cu finalizarea însaminţărilor. Intre acestea se numără şi Cooperativa agricolă din Andrieşeni. Conducerea unităţii a format din vreme echipele de udători, care au trecut operativ la montarea aripilor de irigare. Aşa se şi explică faptul că la ora actuală, de prima udare de răsărire a beneficiat întreaga suprafaţă ocupată cu grîu. Cu toate aripile de udare instalate sunt şi cooperatorii de la C.A.P. Ţigănaşi. Inginerul Aurel Placinschi, preşedintele unităţii, preciza că in prezent se irigă griul din fermele vegetale de la Stejari, Cîrniceni şi Ţigănaşi. întreaga activitate a udătorilor este coordonată de Mihai Hriţcu, în zonă se află şi o tarla de 40 de hectare cu lucerna a întreprinderii de pajişti. Inginerul Mircea Liciu împreună cu 10 oameni udă cultura zi şi noapte. Pînă acum tp „ploaia artificială“ a beneficiat lucerna de pe 20 de hectare. Existînd suficiente forţe la mutatul aripilor, această acţiune se efectuează rapid. . Problema irigaţiilor se purte cu stringenţă şi la cooperativele agricole din Bivolari şi Trifeşti, unităţi cu mari suprafeţe de grîu şi orz. Conform programului stabilit, la C.A.P. Bivolari ar trebui să se irige zilnic cîte 100 de hectare. Cu toate acestea, trebuie să spunem că programul de udări nu este respectat. Practic, Se iriga doar 40 de hectare şi aceasta datorită faptului că nu s-a asigurat numărul de udători necesari pentru mutarea aripilor. Aceeaşi situaţie şi la C.A.P. Trifeşti. Pentru a uda zilnic cite 70 de hectare, aici sunt necesare 30 de aripi. Din păcate, in prezent se lucrează doar cu circa 50 la sută din capacitate. Datorită lipsei de forţă de muncă se pierde mult timp cu scoaterea si montarea aripilor de ploaie în cîmp. Crescătorii de animale de la A.E.I. Probota au scos în cîmp la udarea culturilor furajere 7 aripi, însă n-au asigurat și numărul de oameni pentru montarea acestora. Se lucrează numai cie doi udători. Din această cauză schimbarea aripilor durează 5—6 ore față de 1,30—2 ore cit ar fi normal. Nici cooperatorii de la C.A.P. Probota nu se pot lăuda cu suprafeţele de grîu irigate pînă acum. Din cele 30 de aripi de cîte dispune unitatea, au fost scoase un cîmp doar 6, dar şi la montarea acestora s-a pierdut mult timp. Să menţionăm faptul că pentru realizarea programului de udări, 90 de hectare zilnic, sunt necesari 35 de oameni. Tov, Nicolae Racoviţan, inginerul şef al unităţii, motiva nerealizarea vitezei zilnice la udare prin lipsa forţei de muncă. Motivul nu este întemeiat. Şi aceasta datorită faptului că şi la Probota strînsul roadelor toamnei a intrat in faza finală, mulţi dintre ce au nevoie • La C.A.P. Bide udări • Cu nici măcar cîmp operatori terminînd strînsul recoltei de pe suprafeţele repartizate. Şi la Probota, ca de altfel şi în celelalte unităţi unde udările nu se realizează în ritmul stabilit, se impun măsuri energice pentru ca sistemul de irigaţii să funcţioneze din plin, incit culturile să nu ducă lipsă de apă. Orice efort depus acum înseamnă un cîştig de re,coltă în anul viitor, DAN VALERIU şi la Asociaţia economică intercooperatistă pentru creşterea vacilor de lapte din Bivolari se acţionează intens la însilozarea furajelor Foto : I Grîneanu In ajutorul agricultorilor Şi în această toamnă, mii de elevi de la cele zece şcoli generale, ca şi numeroşi oameni ai muncii din diverse unităţi ale oraşului Paşcani, au venit in ajutorul membrilor cooperativelor agricole din 4 Lunca şi Vatra la strînsul recoltei. ■a C.A.P. Lunca, de exemplu, cu sprijinul lucrătorilor de la T.T.R.D., I.M.M.R., Depoul C.F.R., Cooperativa „Munca colectivă“, s-a reuşit în cursul zilei de duminică să se încheie depănuşatul porumbului şi să se apropie .ie ■ârşit livrarea sfeclei de zahăr. In aceeaşi zi, oamenii muncii de la I.S.A.S., I.C.C.L.I., I.C.S.M., Fabrica de mobilă au participat efectiv la muncile cîmpului alături de cooperatorii de la Vatra. Preşedintele Republicii Liberia va efectua o vizită oficială în ţara noastră La invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România, Samuel Kanyon Doe, preşedin t tele Republicii Liberia, va efectua o vizită oficială de prietenie în ţara noastră în a doua decadă a lunii octombrie 1936. e Noi mărci de oţel la C. U. G. Recent, la oţelăria electrică din cadrul Combinatului de utilaj greu din Iaşi au fost asimilate şi introduse în fabricaţie două noi mărci de oţel, elaborate în baza unor tehnologii de înaltă eficienţă, aparţinînd specialiştilor de aici. Obţinute prin alierea mai multor elemente, între care molibden, crom, nichel şi vanadiu, în urma unor aprofundate studii şi experimentări, noile mărci de oţel prezintă însuşiri mecanice superioare, fiind destinate realizării producţiei de tablă cu proprietăţi deosebite şi de dornuri forjate pentru laminoarele de ţevi. In stadii avansate de finalizare se află o altă nouă marcă de oţelcarbon, elementele de microaliere ce vor fi folosite la elaborarea acesteia conferindu-i calităţi deosebite. De menţionat că numai de la începutul anului, la Combinatul de utilaj greu s-au asimilat 12 noi mărci de oţel, în condiţiile diminuării consumurilor energetice şi de feroaliaje, oţeluri solicitate cu prioritate în industriile constructoare de maşini şi metalurgică,in alte ramuri ale economiei naţionale. La I.T.R.D. Paşcani Procedee de fabricaţie cu eficienţă sporită înlocuirea unor procedee de fabricaţie neeconomicoase cu altele, care asigură o eficienţă sporită, este una dintre preocupările constante ale colectivului de muncă de la întreprinderea de traductoare şi regulatoare directe din oraşul Paşcani. Punerea la punct a unei tehnologii de ambutisare, care se foloseşte în prezent, în locul prelucrării prin aşchiere a unor piese din componenţa ventilelor electromagnetice, are ca autori pe inginerii Nicu Enea, Costel Manolache şi Ion Sandu şi pe subinginerul Petru Danilă. Noul procedeu de prelucrare contribuie la o reducere a consumului de oţeluri carbon cu circa 15 tone şi, respectiv, la economii estimate la 400 de mii de lei pe an. Tehnologiile noi şi-au spus cuvintul, altele sunt aşteptate De la un an la altul, producţia Întreprinderii de antibiotice se realizează cu cheltuieli tot mai mici. O ilustrează, şi bilanţul economic pe nouă luni parcurse din acest an, care arată că, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, cheltuielile totale au fost reduse cu 29,60 lei, iar cele materiale — cu 15,80 lei la o mie de lei producţie marfă. După cum ne informa ing. Ştefan Luca, adjunct al secretarului comitetului de partid pe unitate, măsurile din programul de modernizare au anticipat aceste rezultate, ele avînd în vedere, cu prioritate, perfecţionarea tehnologiilor de lucru, in scopul reducerii consumurilor materiale, al creşterii randamentului proceselor de fabricaţie. Discuţia cu mai mulţi specialişti de aici ne-a relevat perseverenţa deosebită cu care au fost urmărite şi aplicate aceste măsuri, ca şi rezultatele obţinute. Periodic, comitetul de partid şi consiliul oamenilor muncii au urmărit pe secţii şi sectoare stadiul înfăptuirii unor măsuri, hotărînd asupra modului de acţiune viitoare, în funcţie de problemele ivite pe parcurs. In primul semestru al anului, de pildă, secţia a IV-a, unde stăm de vorbă cu şeful acesteia, ing. Ioan Fetrişor, a raportat o economie de butanol de peste 100 de tone. Cum s-a obţinut aceasta ? „Noi avem o staţie de recuperare a solvenţilor, prin funcţionarea căreia reintroducem curent în circuitul productiv mai multe tipuri de solvenţi. De una dintre instalaţiile de distilare de aici, cea pentru butanol şi acetonă, s-a ocupat în mod deosebit ing. Nicolae Bartie, directorul tehnic al înterprinderii. Perfecţionările aduse sistemului de distilare au sporit performanţele acesteia şi au condus la economiile menţionate“. Drept urmare, normele de consum, la butanol au şi fost reaşezate, fiind reduse la mai bine de jumătate faţă de anul 1985. Reaşezări similare s-au mai operat şi alte materii prime şi materiale, între care perlitul — un produs din import, la care norma a fost redusă de 0,5 kg, amidonul — cu 0,4 kg pe kilogramul de produs finit, faţă de normele iniţiale, stabilite la începutul anului. Perfecţionarea tehnologiilor de fabricaţie a vizat, de asemenea, şi reducerea importurilor. O răşină folosită pentru purificarea filtrelor acide a fost înlocuită printr-o alta, obţinută la Institutul de chimie macromoleculară „P. Poni“, iar alte mate- MARIA CIOBOTARU (continuare în pag. a 2-a) Să recuperăm, să refolosim, nimic să nu se piardă ! • • ţVom oferi servicii de şi mai bună calitate . Este ştiut, tovarăşe director, că în acest cincinal o atenţie deosebită se acordă, în toate, domeniile de activitate, calităţii. De altfel, la cel de-al Xl-lea Congres al oamenilor muncii, secretarul general al partidului, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, a subliniat încă o dată această importantă latură de acţiune. Am dori să aflăm ce se întreprinde pentru îmbunătăţirea calităţii întregii activităţi la D.J.P.Tc. Iaşi. „ O mare atenţie acordăm folosirii intensive a tuturor capacităţilor tehnice, ocupării celor disponibile prin folosişirea echipamentelor de tip concentrator. In prezent, ne preocupăm ca pînă la finele anului să putem da în folosinţă noua centrală telefonică din zona Nicolina, în felul acesta reuşind să rezolvăm o mare parte din cererile cetăţenilor de instalare de posturi telefonice. Tot in acest an, am modernizat substanţial unele unităţi poştale din mediul rural. Astfel, ne mîndrim cu oficiul poştal din comuna Podu Iloaiei, unde, pe lingă îmbunătăţirile de ordin tehnic, s-a instalat un număr sporit de cabine telefonice atît pentru adulţi, cit şi pentru copii. Tot în vederea îmbunătăţirii calităţii serviciilor noastre, in această vară am instalat numeroase telefoane publice, astfel că, acum, numai în municipiul Iaşi ele depăşesc cifra de 700. In vederea „fotografierii“ cit mai corecte a fişelor ce stau la baza calculării facturilor abonaţilor telefo- Convorbire cu ing. Dan Pricope, directorul D.J.P.Tc. laşi nici, am introdus noi posturi de observare a traficului telefonic. In acest fel, lunar putem pune sub observaţie circa 4—5 000 de posturi telefonice. Care este bilanţul acestor măsuri luate pînă în prezent ? — Pînă în prezent, sarcinile de plan la toţi indicatorii de prestări servicii au fost realizate şi am înregistrat însemnate depăşiri. Pînă la finele acestui an, ne propunem să obţinem peste plan circa 3,5 milioane de lei beneficii. Cum veţi acţiona in continuare ? — Pentru a presta servicii de cea mai bună calitate, pentru a satisface cit mai bine, cererile cetăţenilor care ni se adresează, am întocmit un riguros şi amplu program privind perfecţionarea pregătirii profesionale, "în prezent toţi oamenii muncii din instituţia noastră urmînd diverse forme de pregătire. Acest lucru va duce, desigur, şi la îmbunătăţirea calităţii serviciilor prestate. Iată, spre exemplu, de curînd, la iniţiativa noastră, a fost introdus un carnet al electromecanicului, document ce ne va ajuta să ţinem o legătură cit mai strînsă între abonaţi şi lucrătorii noştri, avînd în felul acesta o „oglindă“ a modului în care ei îşi ..îndeplinesc sarcinile profesionale. Ca urmare, numai în ultima vreme, s-a observat că nu mai rămîn de la o zi la alta deranjamente nerezolvate, că se obţin mult mai uşor legăturile telefonice etc. Aceleaşi preocupări le avem şi în serviciile de poştă, telegraf , radio. Şi aici vom urmări, în primul rind, o îmbunătăţire substanţială a calităţii muncii .'noastre DANA ELENESCU IJj JU J'jiN I j*T3 V- V' ^