Flacăra Iaşului, martie 1987 (Anul 43, nr. 12559-12584)

1987-03-01 / nr. 12559

IAnul XLIII _ Nr. 12 559 Duminică, 1 martie 1987 | 4 pagini — 50 bani In spiritul sarcinilor subliniate de tovarăşul N­icolae Ceauşescu Consumul energtic­­ echilibrat Pe inginerul Florin Toma, responsabilul energetic al în­treprinderii de mecanizare a a­­griculturii Iaşi, l-am găsit î­n­­tr-una din secţiile unităţii, ur­mărind modul de îndeplinire a măsurilor stabilite pe linia e­­conomisirii energiei electrice, măsuri luate în spiritul Decre­tului Consiliului de Stat. Aflăm, de exemplu, că utilajele şi in­stalaţiile cu consumuri mari de energie funcţionează în prezent în afara orele de vîrf, aşa cum este cazul instalaţiei de eifare de 124 kW ; a compresorului ac­ţionat de un motor de 100 kW; a ghilotinei de tăiat tablă groa­să, de 250 tf, sau a cuptorului pentru tratamente termice de 135 kW şi altele. La fel, în­cărcarea elementelor de tracţiu­ne a electrocarelor folosite în întreprindere se face în afara vîrfului de sarcină, şi anume între orele 23—7. In acelaşi context de măsuri se înscrie şi redimensionarea motoarelor electrice de pe ma­­şinile-unelte din dotarea mai veche a unităţii (strunguri, fre­ze, morteze) cu motoare noi, cu consumuri mai mici de e­­nergie. Această măsură asigură economisirea lunară a peste 300 kWh. S-a trecut, apoi, la pro­gramarea în această perioadă a unor reparaţii (RE şi RC) la cuptoarele de tratamente termi­ce, desigur, în măsură să nu afecteze procesul de producţie, contribuind şi pe această ca­ FLORIN ROTARU (continuare în pag. a 3-a) Urmărirea pe calculator - un nou pas în utilizarea tehnicii avansate Unele dintre acţiunile care au contribuit la succesele obţinute anul trecut de întreprinderea „Tehnoton" şi-au găsit, în acest an, o continuitate firească, în atelierul prelucrări mecanice, de pildă, ing. Petre Barbu, şeful acestuia, ne prezintă „pe viu“ «rezultatul uneia dintre acestea : implementarea pe calculator a urmăririi derulării producţiei în sectorul pe care-l conduce, Irig. Gabriel Galan, directorul întreprin­derii, aprecia că a­­ceasta este una dintre cele mai importante realizări de ultimă oră a unităţii. Ing. Barbu ne oferă şi argumente care susţin această apreciere. „în atelierul nostru sunt fabricate circa 2— 3000 de repere pentru sectoa­rele următoare. Este suficientă intîrzierea în fabricaţie a nu­mai cîtorva dintre ele pentru că sectorul de montaj să nu-şi poată continua ritmic fabrica­ţia. Urmărirea obişnuită, care se făcea şi înainte zilnic pre­supunea mult timp pierdut din partea şefilor de compartimen­te. în plus, nu aveam garanţia că nu ne-a scăpat ceva din ve­dere. Acum, pe baza programu­lui întocmit de ing. Gh. Piţul, de la oficiul nostru de calcul, putem urmări cu precizie ele­mente foarte importante pentru ritmicitatea producţiei, pe care ne­ bazăm pe deciziile ulterioare şi anume : planul producţiei la zi, pe fiecare atelier, compar­timent şi reper ; nivelul de rea­lizare a comenzilor ; resturile de comenzi neonorate ; lista ur­genţelor, care se obţin pe im­primanta calculatorului, în fi­ecare din cele 8 compartimente, din cadrul celor 4 ateliere ale secţiei noastre, aceste date erau culese de cite 5 dispeceri, mun­ca lor nefiind ferită de erorile fireşti. Acum, sunt patru oa­meni pe toată secţia, care in­troduc pe calculator datele, de regulă dimineaţa, în cel mult o jumătate de oră, restul ope­raţiilor revenind calculatorului. Toate sectoarele de producţie din acest atelier au fost dotate cu terminale de calculator, prin care se pot urmări permanent datele enunţate mai sus, în _______ raport cu programul lunar de fabricaţie“. Efectele economice certe, exprimate în reducerea volumului mare de muncă pen- ----------r tru culegerea şi pre­lucrarea datelor, au început să fie deja vizibile, chiar dacă programul introdus pe calculator funcţionează de puţin timp. De altfel, despre acest program ni s-a spus că este o invenţie, cu mare va­loare de generalizare. Efectele sale viitoare se vor regăsi în aprovizionarea mai ritmică a sec­torului montaj, căi piesele şi subansamblele care se obţin, la prelucrări mecanice, volu­mul şi numărul lor fiind cu MARIA CIOBOTARU (continuare în pag. a 3-a) , întreprinderea Tehnoton“ Aspect din secţia mecani­că grea a Combinatului de utilaj greu din Iaşi. Se ur­măreşte cu atenţie buna ca­litate a lucrului Un nou me­dicarpgraf de mare eficienţa Cadre didactice şi studenţi de la Institutul medico-farmaceu­­tic din Iaşi au realizat cu suc­ces un nou­ şi valoros medi­cament denumit „Rutin solubil“, (brevetat de O.S.I.M.), produs de semisinteză, finalizat pe bază de extracte din plante. Noul medicament, sub formă de comprimate, este, un vasoto­nic, utilizat în tratamentul Bo­bitelor, varicelor, al bolii hi­pertensive, în hemoragii de tot felul, inclusiv în cele postope­ratorii, în alte afecţiuni legate de patologia vaselor sanguine. Se recomandă, de asemenea, cu bune rezultate în tratamentul ulcerului de gambă, în bolile infecţioase care sunt însoţite de creşterea permeabilităţii capi­lare. Sub raport calitativ şi al eficienţei, noul medicament în­truneşte performanţele celor mai bune produse medicamen­toase din străinătate, solicitate în afecţiunile ,amintite mai sus. i­. M­I­RAI I . Tovarăşii Nicolas Ceauşescu, împreună­­ cu tovarăşa Elena Ceauşescu, va efectua­­ o vizită oficială de prietenie­­ în Regatul Nepal ! Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii So­­­­cialiste România, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, va­­ efectua o vizită oficială de prietenie în Regatul Nepal, în a­­ doua decadă a lunii martie 1987, la invitaţia regelui Nepalu-­­ lui, Birendra Bir Bikram­ Shah Dev, şi a reginei Aishwarya­­ I Rajya Laxmi Devi Shah. 1 U.T.O.-65 —U. A.S.C.R.-30 Tineretul universitar, temeinic pregătit pentru producţie şi cercetare, pentru viaţă Amplele­­transformări revolu­ţionare pe care le cunosc toate domeniile activităţii economico­­sociale, remarcabilele realizări înregistrate in perioada istori­că intrată definitiv în conştiin­ţa poporului nostru cu numele genialului ei ctitor, „Epoca Nicolae Ceauşescu“, au marcat profund viaţa şi activitatea stu­denţilor, întemeiate pe o bază materială de înalt nivel. în a­­ceste condiţii de înaltă grijă faţă de tineretul studios, întrea­ga activitate politico-educativă a A.S.C. din Centrul universitar Iaşi are la bază istoricele ho­­tărîri ale Congresului al XIII- lea al partidului, ideile, tezele şi orientările novatoare cuprin­se în magistralele expuneri ale tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU la Forumul tine­retului, la Congresul ştiinţei şi invăţămîntului, la marea a­­dunare populară din Capitală, prilejuită de deschiderea ac­tualului an de invăţămînt, ca­re au determinat ridicarea pe o treaptă superioară a întregii munci de educaţie politică, pa­triotică a studenţilor. Organele şi organizaţiile A.S.C., în colaborare cu factorii de învăţămînt, sub conducerea organizaţiilor de partid, şi-au amplificat eforturile pentru ri­dicarea continuă a nivelului de conştiinţă al studenţilor, pen­tru intensificarea muncii de e­­ducaţie comunistă prin muncă şi pentru muncă, pentru însu­şirea de către studenţi a unei atitudini noi, înaintate, faţă de muncă şi viaţă, urmărindu­-se realizarea unei temeinice pre­gătiri profesionale, integrarea invăţămîntului cu cercetarea şi Lector dr. GHEROGHE IACOB preşedintele Consiliului U.A.S.C. din Centrul universitar Iași (continuare în pag. a 3-a? ­ 9 ! Primăvară... Din toate cite sunt ale noas­tre, încrustate adine şi tainic în sipete de suflet,­­ sărbă­toarea­ primăverii, mereu ui­­mindu-ne, mereu bucurîndu­­ne, mereu copleşindu-ne de emoţia pură a începutului de viaţă parcă, rămîne în splen­doarea izbucnirii ei unicat. Celelalte anotimpuri nu sînt, la venirea lor, atît de cate­gorice, ele mai mult se insi­nuează, trec dintr-unul în al­tul cu o ientoare ce lasă timp meditaţiei, nostalgiei, unei bucurii mai puţin violente decit aceea care însoţeşte în­deobşte primăvara. Căci pri­măvara e izbucnire şi mira­col î e bucurie a noului, a începutului de viaţă d­e di­mineaţă a zilei pline de pro­misiuni ; ,e trezire din som-. nolenţa hibernală; e cîntec. şi vis ; e­­ murmur de izvoa­re şi senin înalt ; e gestul tandru şi răscolitor al naturii ce-şi înnoieşte veşmîntul în­­noindu-ne mereu sufletele, cu ecou de culoare şi lumină unice, răminînd — pe cit de delicat ca gest — între omagiile forte aduse dragostei, prie­teniei, frumuseţii, purităţii şi citor şi mai citor, însuşiri şi simţăminte pe care încearcă să le surprindă în ştiute sim­boluri. Pe registrul întins al ar­moniilor de suflet, rezonan­ţa nu va fi deplină decit a­­tunci cînd şi gustul pentru simplitate şi frumos va fi în stare să aleagă, înţelegînd că important e... trandafirul, a­­dică gestul... Gestul discret, singur în stare să comunice (dincolo de orice podoabe de duzină) un gînd, un simţă­­m­înt. Iar culorilor tradiţionale prinse-n hora mărţişorului, semn al bucuriei la venirea primăverii, să le alăturăm, într-un mozaic de nuanţe, pe cele ale florilor, argument suprem a tot ceea ce primă­vara, tumultoasa şi fasci­nanta primăvară, ne dăruieş­te în­demnîndu-ne, la rîndu-i, să daruim. IOANA BOGDAN Semnal de bun venit din parte-ne, dînd bineţe unui a­­notimp, mărţişorul nu se pier­de între obiceiuri mai noi. • • Pe şantierele de îmbunătăţiri funciare Fiecare palmă de pământ, readusă grabnic în circuitul productiv Colectivului de oameni ai muncii de la întreprinderea de execuţie şi exploatare a lucră­rilor de îmbunătăţiri funciare îi revine ca sarcină, alături de alte obligaţii, recuperarea de terenuri agricole, redarea în circuitul productiv a unor su­prafeţe ocupate temporar cu deponii, precum şi creşterea suprafeţei arabile, astfel încît, aşa cum a indicat secretarul general al partidului, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, nici o palmă de pămînt să nu rămî­­nă necultivată. De altfel, a­­ceste probleme au fost cu simţ de răspundere analizate, la re­centa adunare a reprezentanţilor oamenilor muncii de aici. Şi dacă revenim asupra lor o fa­cem pentru că terenurile res­pective trebuie redate arabilului cu maximă operativitate, încît unităţile beneficiare să le poată la timp însămînţa. Tov. Cor­­neliu Banu Rusu, directorul în­treprinderii amintite, ne-a pre­cizat că în acţiunea de recupe­rare a terenurilor agricole se înscrie, cu o diferenţă de cir­ca 3 hectare faţă de cifra pla­nificată. Prin înlăturarea tufă­rişurilor, mărăcinişurilor, stufă­rişului, cioatelor, privatelor şi prin asanarea unor bălţi, au fost redate circuitului productiv aproape 790 de hectare, de cele mai mari suprafeţe beneficiind cooperativele agricole din zo­na Sculeni — Ţuţora — Gorban. De menţionat că în zona amin­tită, datorită bunei organizări a muncii, strădaniei lucrătorilor din brigăzile conduse de­ ingi­nerii Ştefan Idriceanu, Alexan­dru Pralea şi subinginerul Ioan Troia, repartizaţi la aceste ac­ţiuni, planul de recuperare a terenurilor agricole a fost de­păşit cu 57 de hectare. în pre­zent, se lucrează în coopera­tivele agricole Comarna, Cozia, Costuleni, Răducăneni, Tomeşti, Golăeşti, Bohotin, Victoria, Mirceşti şi Hălăuceşti. Ritmul de lucru s-a intensificat, dova­dă că numai în luna februa­rie au fost recuperate aproape 227 de hectare, alte peste 2 57 de hectare urmînd a fi recu­perate în luna martie. Din păcate însă, la celelalte lucrări menţionate există încă mari restanţe. Şi la ora actua­lă mai sunt ocupate cu deponii 133 de hectare, cele mai mari suprafeţe fiind în zona Mir­ceşti — Hălăuceşti (50 de hec­tare) şi Sculeni — Ţuţora — Gorban (80 de hectare). Şefii brigăzilor evidenţiate mai sus motivează aceste rămîneri în urmă prin faptul că vr­emea s-a încălzit şi terenul este moale. Da, este şi acesta un multan. Dar de ce nu s-a ac­­ t DUMITRU GRINEANU (continuare în pag. a 3-a)

Next