Flacăra Iaşului, martie 1987 (Anul 43, nr. 12559-12584)
1987-03-01 / nr. 12559
IAnul XLIII _ Nr. 12 559 Duminică, 1 martie 1987 | 4 pagini — 50 bani In spiritul sarcinilor subliniate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu Consumul energtic echilibrat Pe inginerul Florin Toma, responsabilul energetic al întreprinderii de mecanizare a agriculturii Iaşi, l-am găsit într-una din secţiile unităţii, urmărind modul de îndeplinire a măsurilor stabilite pe linia economisirii energiei electrice, măsuri luate în spiritul Decretului Consiliului de Stat. Aflăm, de exemplu, că utilajele şi instalaţiile cu consumuri mari de energie funcţionează în prezent în afara orele de vîrf, aşa cum este cazul instalaţiei de eifare de 124 kW ; a compresorului acţionat de un motor de 100 kW; a ghilotinei de tăiat tablă groasă, de 250 tf, sau a cuptorului pentru tratamente termice de 135 kW şi altele. La fel, încărcarea elementelor de tracţiune a electrocarelor folosite în întreprindere se face în afara vîrfului de sarcină, şi anume între orele 23—7. In acelaşi context de măsuri se înscrie şi redimensionarea motoarelor electrice de pe maşinile-unelte din dotarea mai veche a unităţii (strunguri, freze, morteze) cu motoare noi, cu consumuri mai mici de energie. Această măsură asigură economisirea lunară a peste 300 kWh. S-a trecut, apoi, la programarea în această perioadă a unor reparaţii (RE şi RC) la cuptoarele de tratamente termice, desigur, în măsură să nu afecteze procesul de producţie, contribuind şi pe această ca FLORIN ROTARU (continuare în pag. a 3-a) Urmărirea pe calculator - un nou pas în utilizarea tehnicii avansate Unele dintre acţiunile care au contribuit la succesele obţinute anul trecut de întreprinderea „Tehnoton" şi-au găsit, în acest an, o continuitate firească, în atelierul prelucrări mecanice, de pildă, ing. Petre Barbu, şeful acestuia, ne prezintă „pe viu“ «rezultatul uneia dintre acestea : implementarea pe calculator a urmăririi derulării producţiei în sectorul pe care-l conduce, Irig. Gabriel Galan, directorul întreprinderii, aprecia că aceasta este una dintre cele mai importante realizări de ultimă oră a unităţii. Ing. Barbu ne oferă şi argumente care susţin această apreciere. „în atelierul nostru sunt fabricate circa 2— 3000 de repere pentru sectoarele următoare. Este suficientă intîrzierea în fabricaţie a numai cîtorva dintre ele pentru că sectorul de montaj să nu-şi poată continua ritmic fabricaţia. Urmărirea obişnuită, care se făcea şi înainte zilnic presupunea mult timp pierdut din partea şefilor de compartimente. în plus, nu aveam garanţia că nu ne-a scăpat ceva din vedere. Acum, pe baza programului întocmit de ing. Gh. Piţul, de la oficiul nostru de calcul, putem urmări cu precizie elemente foarte importante pentru ritmicitatea producţiei, pe care ne bazăm pe deciziile ulterioare şi anume : planul producţiei la zi, pe fiecare atelier, compartiment şi reper ; nivelul de realizare a comenzilor ; resturile de comenzi neonorate ; lista urgenţelor, care se obţin pe imprimanta calculatorului, în fiecare din cele 8 compartimente, din cadrul celor 4 ateliere ale secţiei noastre, aceste date erau culese de cite 5 dispeceri, munca lor nefiind ferită de erorile fireşti. Acum, sunt patru oameni pe toată secţia, care introduc pe calculator datele, de regulă dimineaţa, în cel mult o jumătate de oră, restul operaţiilor revenind calculatorului. Toate sectoarele de producţie din acest atelier au fost dotate cu terminale de calculator, prin care se pot urmări permanent datele enunţate mai sus, în _______ raport cu programul lunar de fabricaţie“. Efectele economice certe, exprimate în reducerea volumului mare de muncă pen- ----------r tru culegerea şi prelucrarea datelor, au început să fie deja vizibile, chiar dacă programul introdus pe calculator funcţionează de puţin timp. De altfel, despre acest program ni s-a spus că este o invenţie, cu mare valoare de generalizare. Efectele sale viitoare se vor regăsi în aprovizionarea mai ritmică a sectorului montaj, căi piesele şi subansamblele care se obţin, la prelucrări mecanice, volumul şi numărul lor fiind cu MARIA CIOBOTARU (continuare în pag. a 3-a) , întreprinderea Tehnoton“ Aspect din secţia mecanică grea a Combinatului de utilaj greu din Iaşi. Se urmăreşte cu atenţie buna calitate a lucrului Un nou medicarpgraf de mare eficienţa Cadre didactice şi studenţi de la Institutul medico-farmaceutic din Iaşi au realizat cu succes un nou şi valoros medicament denumit „Rutin solubil“, (brevetat de O.S.I.M.), produs de semisinteză, finalizat pe bază de extracte din plante. Noul medicament, sub formă de comprimate, este, un vasotonic, utilizat în tratamentul Bobitelor, varicelor, al bolii hipertensive, în hemoragii de tot felul, inclusiv în cele postoperatorii, în alte afecţiuni legate de patologia vaselor sanguine. Se recomandă, de asemenea, cu bune rezultate în tratamentul ulcerului de gambă, în bolile infecţioase care sunt însoţite de creşterea permeabilităţii capilare. Sub raport calitativ şi al eficienţei, noul medicament întruneşte performanţele celor mai bune produse medicamentoase din străinătate, solicitate în afecţiunile ,amintite mai sus. i. MIRAI I . Tovarăşii Nicolas Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, va efectua o vizită oficială de prietenie în Regatul Nepal ! Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, va efectua o vizită oficială de prietenie în Regatul Nepal, în a doua decadă a lunii martie 1987, la invitaţia regelui Nepalu- lui, Birendra Bir Bikram Shah Dev, şi a reginei Aishwarya I Rajya Laxmi Devi Shah. 1 U.T.O.-65 —U. A.S.C.R.-30 Tineretul universitar, temeinic pregătit pentru producţie şi cercetare, pentru viaţă Ampleletransformări revoluţionare pe care le cunosc toate domeniile activităţii economicosociale, remarcabilele realizări înregistrate in perioada istorică intrată definitiv în conştiinţa poporului nostru cu numele genialului ei ctitor, „Epoca Nicolae Ceauşescu“, au marcat profund viaţa şi activitatea studenţilor, întemeiate pe o bază materială de înalt nivel. în aceste condiţii de înaltă grijă faţă de tineretul studios, întreaga activitate politico-educativă a A.S.C. din Centrul universitar Iaşi are la bază istoricele hotărîri ale Congresului al XIII- lea al partidului, ideile, tezele şi orientările novatoare cuprinse în magistralele expuneri ale tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU la Forumul tineretului, la Congresul ştiinţei şi invăţămîntului, la marea adunare populară din Capitală, prilejuită de deschiderea actualului an de invăţămînt, care au determinat ridicarea pe o treaptă superioară a întregii munci de educaţie politică, patriotică a studenţilor. Organele şi organizaţiile A.S.C., în colaborare cu factorii de învăţămînt, sub conducerea organizaţiilor de partid, şi-au amplificat eforturile pentru ridicarea continuă a nivelului de conştiinţă al studenţilor, pentru intensificarea muncii de educaţie comunistă prin muncă şi pentru muncă, pentru însuşirea de către studenţi a unei atitudini noi, înaintate, faţă de muncă şi viaţă, urmărindu-se realizarea unei temeinice pregătiri profesionale, integrarea invăţămîntului cu cercetarea şi Lector dr. GHEROGHE IACOB preşedintele Consiliului U.A.S.C. din Centrul universitar Iași (continuare în pag. a 3-a? 9 ! Primăvară... Din toate cite sunt ale noastre, încrustate adine şi tainic în sipete de suflet, sărbătoarea primăverii, mereu uimindu-ne, mereu bucurîndune, mereu copleşindu-ne de emoţia pură a începutului de viaţă parcă, rămîne în splendoarea izbucnirii ei unicat. Celelalte anotimpuri nu sînt, la venirea lor, atît de categorice, ele mai mult se insinuează, trec dintr-unul în altul cu o ientoare ce lasă timp meditaţiei, nostalgiei, unei bucurii mai puţin violente decit aceea care însoţeşte îndeobşte primăvara. Căci primăvara e izbucnire şi miracol î e bucurie a noului, a începutului de viaţă de dimineaţă a zilei pline de promisiuni ; ,e trezire din som-. nolenţa hibernală; e cîntec. şi vis ; e murmur de izvoare şi senin înalt ; e gestul tandru şi răscolitor al naturii ce-şi înnoieşte veşmîntul înnoindu-ne mereu sufletele, cu ecou de culoare şi lumină unice, răminînd — pe cit de delicat ca gest — între omagiile forte aduse dragostei, prieteniei, frumuseţii, purităţii şi citor şi mai citor, însuşiri şi simţăminte pe care încearcă să le surprindă în ştiute simboluri. Pe registrul întins al armoniilor de suflet, rezonanţa nu va fi deplină decit atunci cînd şi gustul pentru simplitate şi frumos va fi în stare să aleagă, înţelegînd că important e... trandafirul, adică gestul... Gestul discret, singur în stare să comunice (dincolo de orice podoabe de duzină) un gînd, un simţămînt. Iar culorilor tradiţionale prinse-n hora mărţişorului, semn al bucuriei la venirea primăverii, să le alăturăm, într-un mozaic de nuanţe, pe cele ale florilor, argument suprem a tot ceea ce primăvara, tumultoasa şi fascinanta primăvară, ne dăruieşte îndemnîndu-ne, la rîndu-i, să daruim. IOANA BOGDAN Semnal de bun venit din parte-ne, dînd bineţe unui anotimp, mărţişorul nu se pierde între obiceiuri mai noi. • • Pe şantierele de îmbunătăţiri funciare Fiecare palmă de pământ, readusă grabnic în circuitul productiv Colectivului de oameni ai muncii de la întreprinderea de execuţie şi exploatare a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare îi revine ca sarcină, alături de alte obligaţii, recuperarea de terenuri agricole, redarea în circuitul productiv a unor suprafeţe ocupate temporar cu deponii, precum şi creşterea suprafeţei arabile, astfel încît, aşa cum a indicat secretarul general al partidului, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, nici o palmă de pămînt să nu rămînă necultivată. De altfel, aceste probleme au fost cu simţ de răspundere analizate, la recenta adunare a reprezentanţilor oamenilor muncii de aici. Şi dacă revenim asupra lor o facem pentru că terenurile respective trebuie redate arabilului cu maximă operativitate, încît unităţile beneficiare să le poată la timp însămînţa. Tov. Corneliu Banu Rusu, directorul întreprinderii amintite, ne-a precizat că în acţiunea de recuperare a terenurilor agricole se înscrie, cu o diferenţă de circa 3 hectare faţă de cifra planificată. Prin înlăturarea tufărişurilor, mărăcinişurilor, stufărişului, cioatelor, privatelor şi prin asanarea unor bălţi, au fost redate circuitului productiv aproape 790 de hectare, de cele mai mari suprafeţe beneficiind cooperativele agricole din zona Sculeni — Ţuţora — Gorban. De menţionat că în zona amintită, datorită bunei organizări a muncii, strădaniei lucrătorilor din brigăzile conduse de inginerii Ştefan Idriceanu, Alexandru Pralea şi subinginerul Ioan Troia, repartizaţi la aceste acţiuni, planul de recuperare a terenurilor agricole a fost depăşit cu 57 de hectare. în prezent, se lucrează în cooperativele agricole Comarna, Cozia, Costuleni, Răducăneni, Tomeşti, Golăeşti, Bohotin, Victoria, Mirceşti şi Hălăuceşti. Ritmul de lucru s-a intensificat, dovadă că numai în luna februarie au fost recuperate aproape 227 de hectare, alte peste 2 57 de hectare urmînd a fi recuperate în luna martie. Din păcate însă, la celelalte lucrări menţionate există încă mari restanţe. Şi la ora actuală mai sunt ocupate cu deponii 133 de hectare, cele mai mari suprafeţe fiind în zona Mirceşti — Hălăuceşti (50 de hectare) şi Sculeni — Ţuţora — Gorban (80 de hectare). Şefii brigăzilor evidenţiate mai sus motivează aceste rămîneri în urmă prin faptul că vremea s-a încălzit şi terenul este moale. Da, este şi acesta un multan. Dar de ce nu s-a ac t DUMITRU GRINEANU (continuare în pag. a 3-a)