Flacăra Iaşului, aprilie 1987 (Anul 43, nr. 12585-12610)

1987-04-01 / nr. 12585

Vizita oficială de prietenie a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, în Republica Zair Convorbiri oficiale Marţi, 31 martie, la bordul navei prezidenţiale „Kokolo“ au avut loc convorbiri oficiale între tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialis­te România, împreună cu to­varăşa Elena Ceauşescu, şi preşedintele fondator al Miş­cării Populare a Revoluţiei, pre­şedintele Republicii­ Zair, Mo­butu Şese Seko. Preşedintele Mobutu Şese Se­ko a salutat, încă o dată, cu căldură noua vizită în Republi­ca Zair a preşedintelui Repu­blicii Socialiste România, tova­răşul Nicolae Ceauşescu, şi a tovarăşei Elena Ceauşescu, ară­­tînd că aceasta constituie o expresie a bunelor raporturi de prietenie şi colaborare dintre cele două ţări şi popoare. In acelaşi timp, şeful statului zai­­rez şi-a manifestat satisfacţia de a se reîntîlni cu preşedin­tele Nicolae Ceauşescu şi de a avea împreună un schimb de păreri asupra evoluţiei relaţi­ilor bilaterale, cit şi în legătu­ră cu probleme ale vieţii inter­naţionale actuale, preşedintele Nicolae Ceauşescu, exprimînd satisfacţia de a sa afla din nou pe păm­întul zai­­rez, a mulţumit preşedintelui Mobutu Sese Seko pentru pri­mirea deosebit de călduroasă, prietenească, pentru ospitalita­tea de care se bucură în Zair, subliniind că vede în aceasta o expresie a sentimentelor de stimă şi respect ce şi le nutresc reciproc popoarele noastre. Tot­odată, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a exprimat convinge­rea că înţelegerile la care se va ajunge cu­ prilejul actua­lelor convorbiri vor întări şi mai mult conlucrarea dintre România şi Zair, corespunzător voinţei şi aspiraţiilor de pace şi progres ale ambelor popoare. (continuare în pag. a 4-a) În călătorie pe fluviul Zair i­­n cea de-a doua zi a vizi­tei oficiale de prietenie pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se­cretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, o întreprinde in Re­publica Zair, au fost înscrise noi şi semnificative momente, care au pus în lumină spiritul de înţelegere reciprocă şi caldă -prietenie ce caracterizează re­laţiile dintre cele două ţări şi popoare. In dimineaţa zilei de marţi, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu, în­soţiţi de­ preşedintele Mobutu Sese Seko şi doamna Mobutu, au făcut, la bordul navei „Ko­kolo“, o călătorie pe fluviul Zair. In portul Onatra, unde a avut loc îmbarcarea la bordul na­vei, înalţii oaspeţi au fost sa­lutaţi cu onoruri militare. Un mare număr de locuitori ai capitalei zaireze, aflaţi pe cheiul portului, au salutat cu căldură pe solii poporului ro­mân, scandînd urări de înaltă cinstire şi strigînd „Trăiască prietenia româno-zaireză !“. Cin­tece şi dansuri, aclamaţii au dat expresie sentimentelor de prie­tenie. De la bordul navei, tovarăşul­­i­colae C.'auşescu şi tovară­şa Elena Ceauşescu au răspuns îndelung manifestărilor de sim­patie ale miilor de locuitori ai capitalei. Pe măsură ce nava se des­prinde de cheiul portului O­­natra şi pătrunde în apele ma­relui fluviu, privirilor le este oferită priveliştea oraşului Kin­shasa, în care trăiesc peste (continuare în pag. a 4-a) ....... — - • O —----------­ întreprinderea de mătase „Victoria“. Buna funcţionare a instalaţiilor este o condiţie esenţială pentru asigura­rea unei producţii de calitate superioară. In acest sens, acţionează cu exigenţă maistrul Crişan Croitoru, din ate­lierul de vopsitorie, secondat de operatorul vopsitor Vasile Miron (din imagine), unul dintre tinerii muncitori frun­­ta** Foto : L. STRATULAT Angajare deplină în marea întrecere socialistă A devenit o tradiţie în so­cietatea noastră socialistă ca la fiecare început de an să fie lansate chemări la între­cere din partea unor organi­zaţii judeţene de partid, con­silii populare judeţene, muni­cipale, orăşeneşti şi comunale, unităţi din industrie, agricul­tură, construcţii, transporturi, circulaţia mărfurilor, unităţi din cercetarea ştiinţifică şi proiectare. întrecerea socialis­tă cuprinde astfel toate sec­toarele economico-sociale ale ţării, constituind un factor ac­tiv în îndeplinirea obiectivelor prevăzute în Programul parti­dului. Anul acesta, chemările la întrecere vizează, în primul rînd, înfăptuirea hotărîrilor Congresului al XIX-lea, accen­tuarea laturilor­­calitative ale dezvoltării economice. Răspunzind chemărilor la în­trecere, judeţul Iaşi se anga­jează să depăşească principalii indicatori de plan pe 1987 in­­toate­ sectoarele de activitate, să aducă astfel o contribuţie sporită la întărirea economiei naţionale. Căile de acţiune sunt cele subliniate în magistrala cuvîntare ţinută de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU la Plenara C.C. al P.C.R. din 24 — 25 martie a.c.. Punînd pe primul plan îndeplinirea ge­nerală a planurilor de dezvol­tare la toţi indicatorii, tova­răşul Nicolae Ceauşescu sub­linia necesitatea de a se acor­da o atenţie deosebită proble­melor realizării producţiei fi­zice. Numai aceasta, preciza secretarul general al partidu­lui, asigură condiţii pentru dezvoltarea corespunzătoare a ţării şi înfăptuirea neabătută a planului pe acest an şi pe întregul cincinal. In ansamblul producţiei fizice, prioritate trebuie acordată exportului. De asemenea, conducătorul partidului şi statului nostru a cerut să se acţioneze mai e­­nergic pentru creşterea pro­ductivităţii muncii, îmbunătăţi­rea nivelului tehnic şi calita­tiv al produselor, sporirii efi­cienţei economice. Recentele adunări de partid pentru dări de seamă şi ale­geri, inclusiv conferinţele de partid din municipiul Iaşi şi oraşele Paşcani, Tg. Frumos şi Hîrlău, au analizat, în spirit revoluţionar, îndeplinirea pla­­nurilor economice, a progra­melor de modernizare, dezvol­tarea cercetării ştiinţifice, în­deplinirea angajamentelor în întrecerea socialistă şi au a­­doptat măsuri corespunzătoare. Din angajamentele judeţului Iaşi desprindem hotărirea co­lectivelor­­ din industrie de a depăşi productivitatea muncii, obţinînd pe această cale un spor de producţie de 400 mi­lioane de lei. Dacă adăugăm şi angajamentele privind redu­cerea cheltuielilor, rezultă cu (continuare în pag... 3-a) Acţiunii energice, mobilizare generală pentru şi înfrumuseţarea localităţilor judeţului. Aprilie — lună de vîrf a bunilor gospodari ? O dată cu primele zile mai puţin friguroase, au început şi in judeţul nostru acţiunile de bună gospodărire şi înfrumuse­ţare a localităţilor. Acum, cînd primăvara şi-a intrat pe de­plin în drepturi, aceste acţi­uni trebuie însă mult intensi­ficate, să capete un adevărat caracter de masă. Subliniem aceasta întrucît, pe întregul te­ritoriu al judeţului, luna apri­lie trebuie să devină o lună a gospodării şi înfrumuseţării. Şi aceasta începînd de astăzi, con­­centrînd activităţile îndeosebi in prima decadă a lunii. Este mult de lucru- Este mult, iar p lină acum s-a acţionat puţin şi sporadic. Urmele iernii au ră­mas, în consecinţă, supărător ,de vizibile, începînd din curţi- le şi grădinile unor cetăţeni şi­­continuînd cu cartierele de lo­cuinţe în ansamblul lor, Incin­tele unor întreprinderi indus­triale, vitrinele magazinelor şi incintele lor, drumurile judeţe­­­ne şi naţionale, bazele sportive şi de agrement etc. Necores­­­punzător arată acum, în lumi­na sporită a primăverii, şi u­­nele şantiere de construcţii, ne­organizate corespunzător, atît sub aspectul gospodăririi mate­rialelor, cit şi al ordinii şi cu­răţeniei, al protejării străzilor de către mijloacele de transport ,­ ce ies de la punctele de lu-­­­cru. Sunt de subliniat, de ase­menea, măsurile ce trebuie în­treprinse, încă din prima zi a lunii aprilie, pentru gospodări­rea şi igienizarea tuturor incin­telor fermelor zootehnice, ale C.A-P., unităţilor S.M.A. şi ale altor unităţi din agricultură. In fiecare localitate cetăţenii au obligaţia să participe, în con­formitate cu prevederile Legii nr. 10/1982 (pentru obiectivele (continuare in pag. a 2-a) Primăvara a sosit şi la Ră­­ducăneni. Ne-am fi aşteptat ca, în această localitate ce tinde să devină centru de polarizare urbană pentru aşezările rurale din zonă, să se fi declanşat deja acţiuni energice şi de am­ploare pentru primenirea as­pectului gospodăresc şi înfru­museţarea comunei, dar am constatat contrariul. Nu putem spune că aici nu s-a acţionat deloc pentru înlăturarea urme­lor acestei ierni prelungite şi capricioase. S-a muncit, totuşi, sporadic, fără o concepţie, în­drumare şi coordonare unitare. Organul local al puterii şi administraţiei de stat şi-a sta­bilit, este adevărat, un plan ambiţios de lucrări gospodă­reşti, de peste 12 milioane de lei, pentru schimbarea aspec­tului general al satelor compo­nente. Pînă acum s-au făcut puţine lucruri pe linia mate­rializării măsurilor cuprinse in acest plan. Doar curtea consi­liului popular şi grădinile cî­­torva gospodari au fost cură­ţate şi s­oaţe, încă din toam­na trecută, şi sunt gata să-şi primească seminţa viitoarelor recolte, In restul comunei, spi­ritul gospodăresc, de iniţiativă al localnicilor mai hibernează, se mai aşteaptă. Pe drumurile publice, în incintele şi în ju­rul unităţilor economice şi so­ciale, al blocurilor de locuinţe, pot fi văzute încă urmările ier­nii care a trecut. Un strat gros de pămint a­­copera porţiuni de trotuar şi părţile laterale ale şoselei care traversează localitatea de reşe­dinţă. Multe şanţuri şi rigole de scurgere sunt colmatate, iar prin faţa unor curţi şi grădini pot fi observate încă pilcuri înalte de iarbă uscată, din va­ra trecută. Spaţiile din jurul căminului cultural, al unităţilor comerciale, al liceului etc. n-au fost greblate, măturate şi să­pate, multe vitrine aşteaptă în­că mîna unui gospodar care să le şteargă de praf, să le dea acea notă de curăţenie şi de prospeţime, atit de necesară, în faţa blocurilor de locuinţe sunt multe spaţii bătătorite, pii- DIMITRIE CĂLĂRAŞI (continuare în pag. a 2-a) La RăducăneniSă se acţioneze de azi, nu peste săptămini! Lucrătorii Leagănului de copii din cartierul Tătăra­şi, printre puţinii locuitori ai municipiului care au parti­cipat ieri la lucrările de gospodărire și înfrumusețe-

Next