Flacăra Iaşului, iulie 1987 (Anul 43, nr. 12662-12688)

1987-07-01 / nr. 12662

Frörefall ML Organ al Comitetului judeţean laşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean I .Anul XLIII — Nr. 12 662 .Miercuri, 1 iulie 1987­­ ,4 pagini — 50 bani ] Măsuri ferme pentru realizarea la timp a tuturor lucrărilor agricole în cuvîntarea rostită la Plo­­t­ara lărgită a Consiliului Na­­­uirnal al Agriculturii, Industriei Elimentare, Silviculturii şi Gos­podăririi Apelor, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU arăta că şi oamenii muncii din a­­gricultură trebuie să întîmpină Conferinţa Naţională a parti­dului cu realizări cît mai im­portante, să obţină producţii -record. Este un obiectiv pentru înfăptuirea căruia organizaţia de partid de la Cooperativa a­­gri­cola de producţie Bohotin, comuna Răducăneni, desfăşoa­ră o susţinută activitate poli­tică şi organizatorică, mobili- zind zi de zi pe săteni la e­ 4­ectuarea, în timpul optim, a ■lucrărilor agricole. „Cu toate că unitatea noastră s-a situat anul trecut pe primul loc în­tre unităţile C.U.A.S.C. Rădu­­căneni, spunea tovarăşa Mar­gareta Bălăucă, secretarul co­mitetului de partid pe C.A.P., rezultatele nu ne mulţumesc, comuniştii angajindu-se să de­termine o mobilizare mai sus­ţinută a tuturor membrilor cooperatori, astfel incit recol­tele din acest an să fie cît mai bogate"4. Ce s-a întreprins pentru si­ceasta ? In primul rînd s-a a­­sigurat o mai bună repartiza­re a forţelor şi sarcinilor pe ferme şi echipe. Membrii com­i­­tetului de partid, ai birourilor celor trei organizaţii de bază, ai activului de partid au fost re. LA C.A.P. BOHOTIN partizaţi pe ferme şi echipe, răspunzînd, alături de condu­cătorii formaţiilor de lucru, de mobilizarea cooperatorilor la lucrările de întreţinere a cul­turilor, la intrarea în unitate, pe un mare panou sunt prezentate, pe ferme, rezultatele obţinute la întreţinerea culturilor. Ob­servăm că şi de această dată în frunte se află ferma nr. 1 condusă de tehnicianul Ion Atupoaie. Din discuţia cu secre­tari ai birourilor organizaţiilor da baza am reţinut că nume­roşi comunişti se află prin­­tre fruntaşi. Intra aceştia se află Neculai Sardara, Mih­ai Angheluţă, Aneta Gaţu, Octav Fiori­dor, Aurel Pintilie, Maria Bodoga, Aurica Bucoş,­­Victoria Iacob ş.a. La conferinţa de dare de seamă şi alegeri de la începu­tul acestui an s-a stabilit, printre alte măsuri, ca organul de partid, conducerea unităţii să se preocupe mai mult de asigurarea furajelor pentru a nu se mai repeta situaţia din 1985. Cum s-a trecut la înfăp­tuirea aceste măsuri? Pe o păşune degradată au fost însă­­mînţate 10 hectare de lucerna, au fost extinse culturile in­tercalate din livadă etc. Pină în prezent, în parcul de furaje s-au adunat deja 100 tone de fînuri.­­ Pentru ca asemenea acţiuni să-şi sporească şi mai mult eficienţa este necesar să se manifeste un plus de mobilizare. Din această perspectivă, comi­tetul de partid, precum şi bi­rourile­ celor trei organizaţii de bază au multe de făcut, inclu­siv pe calea folosirii propagan­dei vizuale care trebuie să asi­gure o mai operativă populari­zare a frumoaselor rezultate obţinute în producţie. LIV­IU COM­AN STADIUL EXECUTĂRII CI UT DE A TREIA PRAŞILE, MECANICE (cifra de sus) ţii MA CALE, LA PORUMB, PE CONSILII UNICE AGROINDUSTRIALE, IN SEARA ZILEI DE 30 IUNIE A. C. (în procente faţă de plan) • * FIECARE LOCALITATE, O PUTERNICĂ CE­TATE ECONOMICO-SOCIALA! Creşterea producţiei-principală sursă de autofinanţare Consiliul popular al comunei Tod­i­reşti a reuşit, anul tre­cut, pentru prima dată, să se autofinanţeze. în 1987, depu­taţii au hotărit din nou ca bu­getul local să fie excedentar.­­Pe primele cinci luni însă, ve­niturile proprii la bugetul pri­măriei au fost realizate numai în proporţie de 80 la sută. De ce această situaţie necorespun­zătoare ? ■ ■ Ca în majoritatea localităţi­lor judeţului şi la­ Todireşti ponderea, veniturilor la buge­tul local o deţin impozitul pe fondul de retribuire a mem­brilor cooperatori şi taxele pe­­terenurile agricole pe care ce­­le două cooperative agricole de producţie sunt obligate, prin lege, să le plătească, şi impo­zitul pe veniturile obţinute de Cooperativa de producţie, a­­ch­iziţii şi desfacerea mărfuri­lor din activitatea de industrie­ , mică şi prestările de servicii către populaţie, însumate, ră­ceşte trei surse alcătuiesc 55 la sută din veniturile la bu­getul primăriei. Cu toate aces­tea, in timp ce la celelalte sur­se de venituri (impozite şi ta­xe de la populaţie, impozitul pe fondul de retribuire a per­sonalului propriu etc.) planul de încasări pentru perioada expirată din acest an a fost depăşit substanţial, cele două unităţi agricole cooperatiste au virat la bugetul comunei doar 40 la sută din sumele datora­te, iar C.P.A.D.M. şi mai pu­ţin. Motivul ? Datorită condiţiilor climatice nefavorabile de anul trecut, dar şi a neaplicării tu­turor regulilor agrotehnice, a lipsei de preocupare din partea conducerilor celor două coope­rative pentru dezvoltarea sec­toarelor zootehnice, de Indus. DIMITRIE CALARASI (continuare în pag. a 2-a) Seminţe de graminee perene Oamenii muncii de la în­treprinderea de­­pajişti se află în plină activitate de recol­tare a seminţelor de graminee perene, acţiune la care sint mobilizate 7 maşini de recol­tat. După cum­­ ne spunea in­ginerul Ion Turiceanu, directo­rul unităţii, pina acum a fost strinsă recolta de pe 100 de hectare, întreaga producţie realizată fiind depozitată în condiţii corespunzătoare. ENERGIA - o problemă care ce priveşte pe t©f 11 SONDAJ ECONOMIC Reducerea consumurilor-impera şi actual de maximă însemnătate , încadrarea în normele de consum energetic planificate, reducerea în permanenţă a a­­cestora sunt sarcini de o strin­gentă importanţă pentru buna derulare a întregii activităţi economico-sociale, pentru creş­terea continuă a eficienţei e­­conomice. Prin urmare, şi în prezent se­ impune respectarea disciplinei energetice, prin în­cadrarea în repartiţiile alocată zi de zi şi oră de oră a tu­turor consumatorilor. In sondajul recent efectuat, am pornit de la situaţia con­sumului energetic, faţă de re­partiţiile alocate, pe primele 20 de zile din luna iunie. Am dorit să consemnăm în­ ce mă­sură economiile faţă de aceste repartiţii reflectă eforturile u­­nităţilor economice de a asi­gura, totodată, şi respectarea normelor specifice de­ consum energetic pe unitatea de pro­dus. într-o situaţie favorabilă din acest punct de vedere se a­flă mai multe întreprinderi ca­re, realizîndu-şi producţia fi­zică şi marfă planificată pe două decade, au obţinut şi im­portante economii de energia electrică faţă de repartiţia a­­locată, între acestea se nu­mără „Ţesătura" şi întreprin­derea de mătase -Victo­ria“, I.M.A.M.U.S., întreprinde­rea de utilaje şi piese de schimb — toate din Iaşi, pre­cum şi I.S.A.S., I.T.R.D., I.M.M.R., întreprinderile de perdele „Siretul" şi integrata de ţesături — toate din oraşul Raşcan­i. Deşi economiile de energia electrică faţă de repartiţii sînt­ evidente şi în alte întreprinderi (de antibiotice, C.F.S., metalur­gică, mecanică „Nicolina“, „Moldoplast“, de piese auto), a­­cestea înregistrează însă şi res­tanţe în realizarea indicatori­lor planificaţi. Se încadrează aceste unităţi în consumurile specifice normate pe unitatea de produs ? JLA I.P.A. : Unele măsuri nu şi-au arătat încă efectele In numărul 12 MO din 5 iu­nie a c. al ziarului nostru, sub titlul „La I.P.A. măsurile apli­cate n-au dus la încadrarea în normele de consum­. De ce semnalam unele defici­enţe din activitatea specialişti­lor unităţii, privind încadrarea în normele de consum ener­getic planificate. Revenind ai­ci, suntem­ informaţi că arti­colul din ziar a determinat o M. CIOBOTARU (continuare în pag. a 3-a) La întreprinderea metalurgicii din Iași prinde contur noul laminor de benzi înguste la rece Foto : Sandu Doru • • De ce zona de agrement Ciric întîmpină aşa cum se cuvine oaspeţii ? La fiecare sfirşit de săptămină, spre cea mai mare şi solicitată zonă de agrement a muni­cipiului nostru, Ciric, se îndreaptă mii de ce­tăţeni dornici să petreacă in mod plăcut ci­tes­c ore în aer liber. Cum este gospodărită a­­ceastă zonă ? Cum sunt întîmpinaţi cei ce vin aici ? Aşa cum informam cititorii ziarului nostru, la începutul primăverii, unităţile care răspund de buna gospodărire şi îngrijire a acestei zone de agrement s-au mobilizat pentru a pregăti deschiderea sezonului estival. Inspectoratul sil­vic a curăţat pădurea, lucrătorii de la O.G.A. au avut în vedere lacul, iar sectorul de gos­podărire al Consiliului popular al municipiu­lui a avut sarcina să se îngrijească de alei, de faleză şi de altele. Bineînţeles că aceste acţiuni trebuiau continuate ori de cite ori se impunea. Se pare însă că aproape toţi cei o­­bligaţi să întreţină corespunzător zona Ciric au uitat să o mai facă. Astfel, tovarăşul ing. Gheorgh­e Ghiţă, şeful sectorului gospodărire al primăriei, ne-a declarat că sarcina lucrăto­rilor de aici este numai aceea de a întreţine faleza. Chiar aşa dacă ar fi, după cum arătau aleile de pe malul apei duminică dimineaţă se vede că pe aici nu a mai trecut nimeni de mult timp. Grămezi de pămînt şi frunze te întîmpină la tot pasul. Malul apei este plin de scaieţi (fotogra­fia alăturată). De asemenea, sînt vizibile ur­mele celor care au fost aici în zilele prece­dente. Coșurile de gunoi, acolo unde sunt, nu-s golite ; pe alei, pe iarbă, pe poduri sunt îm­prăștiate puzderii de cioburi de sticlă, în alte locuri, apa provenită de la conducte face im­posibilă trecerea. Cu toate că lucrătorii I.C.S.A.P. s-au preo­cupat să dea o­­înfăţişare plăcută unităţilor de aici în sezonul estival, să menţină curăţenia, iată insă că nici pînă acum nu s-au reparat mozaicul de pe platforma restaurantului „Ci­ric“, treptele de acces. Toate aceste aspecte au mai fost reliefate în ziarul nostru şi in anii trecuţi, dar nu s-au luat încă măsurile ce se impuneau. ELENA DUMITRESCU Foto : L. S­I R AT UI. AT (continuare în pag. a 3-a)

Next