Flacăra Iaşului, octombrie 1987 (Anul 43, nr. 12741-12767)

1987-10-14 / nr. 12752

Proferărî are foaie firile, wip-vXl Organ Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi a! Consiliului popular judeţean Anul XLIV — Nr. 12 752 Miercuri, 14 octombrie 1­4 pagini — 50 bani Vizita oficială de prietenie în ţara noastră a preşedintelui Consiliului Suprem al Republicii Sudan, El Sayed Ahmed El Mirghani Sosirea în Capitală La invitaţia tovarăşului Nicolas Ceauşescu, preşedintele Repu­blicii Socialiste România, marţi, 13 octombrie, a sosit la Bucu­reşti preşedintele Consiliului Suprem al Republicii Sudan, El Sayed Ahmed El Mirghani, care efectuează o vizită oficială de prietenie în ţara noastră. Noul dialog la nivel înalt ro­­măno-sudanez reprezintă un moment de deosebită însemnă­tate pentru cele două ţări, un moment de o profundă semni­ficaţie politică în planul rapor­turilor de prietenie, al cau­zei comune a păcii şi înţelege­rii internaţionale. Ceremonia sosirii înaltului oaspete sudanez s-a desfăşurat pe aeroportul Orcopeni. Pe fron­tispiciul aerogării se aflau por­tretele preşedinţilor Nicolae Ceauşescu şi El Sayed Ahmed El Mirghani, încadrate de dra­pelele României şi Sudanului. Pe mari pancarte erau înscrise urări de bun venit pe pămîntul României, precum şi pentru dez­voltarea relaţiilor de prietenie şi colaborare româno-sudaneze. L­a ora 12:00 aeronava cu care fi călătorit şeful statului suda­nez a aterizat. Preşedintele Nicolae Ceauşescu a întîmpinat cu căldură pe pre­şedintele El Sayed Ahmed El Mirghani, pe ceilalţi oaspeţi. Cei doi şefi de stat şi-au strîns mîinile cu prietenie. Garda militară aliniată pe aeroport a prezentat onorul. Au fost intonate imnurile de stat (continuare în pag. a 4-a) Preşedintele Consiliului Su­prem al Republicii Sudan, El Sayed Ahmed El Mirghani, a făcut, marţi după-amiază, o vi­zită protocolară preşedintelui Vizită protocolară Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la Palatul Consiliului de Stat. Premergătoare convorbirilor oficiale, întîlnirea dintre cei doi preşedinţi s-a desfăşurat sub semnul stimei şi respectu­lui reciproc, al bunelor relaţii de prietenie şi colaborare din­tre cele două ţări şi popoare. începerea convorbirilor oficiale la Palatul Consiliului de Stat, au început, marţi, convorbiri­le oficiale dintre tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România, şi preşedintele Consiliului Su­prem al Republicii Sudan, El Sayed Ahmed El Mirghani. Sub semnul dorinţei recipro­ce de a se întări continuu prie­tenia şi colaborarea dintre România şi Sudan, cei doi şefi de stat au­ început prima run­dă a convorbirilor oficiale. în cadrul convorbirilor s-a procedat la o informare reci­procă privind preocupările ce­lor două ţări în direcţia dez­voltării economico-sociale, a a­­sigurării progresului şi bună­stării popoarelor român şi su­danez. Relevîndu-se evoluţia poziti­vă a relaţiilor dintre cele două ţări, s-a apreciat că există condiţii favorabile pentru lăr­girea şi întărirea acestor ra­porturi, pe baza principiilor deplinei egalităţi în drepturi, respectului independenţei şi suveranităţii naţionale, neames­tecului în treburile interne şi avantajului reciproc. A fost subliniată necesitatea extinderii cooperării in pro­ducţie, sporirii volumului şi di­versificării schimburilor co­merciale pe baza unor acorduri de lungă durată. S-a faptărit, de comun acord, ca membrii celor două delega­ţii să analizeze, pe parcursul vizitei, căile şi modalităţile concrete­­de dezvoltare în con­tinuare a colaborării dintre ţă­rile noastre, în spiritul orien­tărilor şi înţelegerilor stabili­te la nivel înalt. In continuare, în cadrul pri­mei runde de convorbiri, cei doi preşedinţi au început schimbul de păreri în legătură cu principalele probleme ale vieţii internaţionale. A fost­­­­videnţiată îngrijorarea în ceea ce priveşte actuala situaţie in­ternaţională, care se menţine deosebit de gravă şi comple­xă, relevindu-se necesitatea intensificării eforturilor pen­tru oprirea cursei înarmărilor şi trecerea la măsuri efective de dezarmare, în primul rând de dezarmare nucleară, pentru reglementarea tuturor stărilor de încordare şi conflict exclu­siv pe cale paşnică, prin tra­tative. A fost subliniată, în a­­celaşi timp, însemnătatea solu­ţionării globale a problemelor subdezvoltării, a realizării­­noii ordini economice internaţiona­le, bazate pe egalitate deplină şi echitate în relaţiile dintre state, care să favorizeze pro­gresul mai rapid al tuturor ţă­rilor şi în primul rînd al ţă­rilor în curs de dezvoltare. Convorbirile se desfăşoară într-o atmosferă de prietenie, stimă şi înţelegere reciprocă. PAŞCANI (de la subredac­­ţia ziarului „Flacăra Iaşului“) în această toamnă, mecani­zatorii şi cooperatorii din Hărmăneşti au de efectuat un volum sporit de lucrări. Do­vedind hărnicie, ordine şi dis­ciplină, ei au reuşit să obţi­nă rezultate frumoase. Astfel, recoltatul sfeclei de zahăr de pe cele 100 de hectare a fost terminat, în paralel transpor­­tîndu-se la fabrică peste 1 500 de tone. Livrarea porumbului şi a sfeclei se desfăşoară o­­perativ. Din rîndurile cărău­şilor, se evidenţiază Gh. Dră­­cea (şofer), Gh. Pascu, M. Lo­­ghin (conducători de atelaje), C. Fîntînaru Sporesc rezervele de furaje Lucrătorii de la A.E.I. De­­leni sînt hotărîţi să asigure pentru perioada de stabulaţie însemnate cantităţi de furaje. In acest scop, ei continuă trans­­portarea cocenilor de pe cîmp,­­ însilozarea unor nutreţuri. De exemplu, se însilozează coceni tocaţi în amestec cu tăiţei de sfeclă, tescovină, frunze de sfe­clă, diferite ierburi. în felul acesta, rezervele de siloz, care acum totalizează circa 3 000 de tone, vor fi sporite la 5 000 de tone. In parcul de furaje se mai află 540 de tone de fin, 70 de tone ,de vreji de legumi­noase, 340 de tone de paie, can­tități mult mai mari ca cele de anul trecut. STADIUL RECOLTĂRII PORUMBULUI (cifra de sus) IN PROCENTE FAŢĂ DE PLAN SI AL DEPA­­NUSATULUI (cifra de jos) IN PROCENTE FAŢA DE SUPRAFAŢA RECOLTA­TA­ PE CONSILII UNICE AGROINDUSTRIALE, în seara zilei de 13 octombrie a.c. ­l­L­SL­­:. 4) . ­­IT­A­R­A NPRODUCŢIIM­A­XIME ! CONSUMURI MINIME!! Referindu-se la necesitatea sporirii eficienţei întregii ac­tivităţi, secretarul general al partidului a subliniat, în dese rînduri, importanţa respectării consumurilor normate, a u­­tilizării optime a materiilor prime, materialelor şi energiei, accentuind de fapt ideea necesităţii de a se realiza produc­ţii maxime cu consumuri minime. Cu alte cuvinte, de a deschide cale liberă progresului tehnico-ştiinţific, moderni­zării producţiei, bunei organizări, de a elimina risipa, in aşa fel incit nivelul normat să fie maximum admis in materie de consumuri. Cu toate acestea, în multe întreprinderi se mai constată dezordine, indisciplină tehnologică, abateri de la calitate (şi, de aici, apariţia unor costisitoare remedieri), se mai întîlneşte situaţia înlocuirii cu uşurinţă a unor materiale cu altele, supradimensionate ori mai scumpe, se mai amină reproiectarea unor produse și tehnologii, toate acestea re­flectate din consumuri nejustificat de mari, care au dus, între altele, la adevărate dereglări în sistemul de aprovizionare. Or, prevederile planului, așa cum sublinia secretarul gene­ral al partidului, nu au avut în vedere şi nu pot avea în vedere risipa ! Pornind de la imperativele actuale ale economiei naţio­nale, de la realităţile judeţului, de la sarcinile deosebite pe care colectivele de oameni ai muncii trebuie să le în­deplinească în cel mai scurt timp, redacţia noastră iniţiază o acţiune de presă, avînd ca obiectiv relevarea căilor de risipă, de consumuri nejustificate, a căilor şi mijloacelor prin care se acţionează pentru reducerea consumurilor şi încadrarea în limitele planificate, evidenţierea experienţei pozitive în acest sens, în vederea generalizării. Astăzi, o prezentare generală a situaţiei din Industrie.­­ Astăzi, o­p­t Consumăm mai puţin, dar... să nu ne mulţumim cu puţin! La prima vedere, situaţia pe nouă luni este satisfăcătoare: din normele urmărite pe plan judeţean, au fost depăşite 28, faţă de 43- cu o lună înainte, înregistrîndu-se şi importante economii în valoare de 180,4 milioane lei, materializate în circa 900 t de semifabricate turnate din oţel şi fontă, 300 t de bandă laminată la cald pentru ţevi sudate, 1200 t de laminate finite din oţel, 700 t oţel brut electric, 200 t de fire bumbac, 900 m.p. de ţesături tip lină şi 40 000 m.p. de ţesă­turi tip bumbac, 500 m.c. de cherestea, 1500 t de ciment şi multe altele. Dar, cum spu­neam, situaţia este satisfăcă­toare numai la prima vedere. Pentru că nu ne poate fi indi­ferent faptul că, prin depăşi­rea normelor aprobate, s-au i­­rosit aproape 60 milioane de lei, în special la C.U.G. (unde va­loarea consumurilor peste ce era admis este de aproape 50 CONST. PALADUTA (continuare în pag. a 3-a) . Instalaţia de obţinere a plăcilor din polietilenă recuperată cu umpluturi minerale, modernizată, recent, de I.P.M.P. Noul produs, în care se folosesc aproximativ 70 la sută deşeurile, este utilizat cu succes în industria minieră, înlocuind materialul lemnos. La pupitrul instalaţiei, se află operatorii Ioan Rîpă Şi Doina Avasiloaie Foto : L. STRAIUL AT Zile de muncă record, pină la încheierea latu­ror lucrărilor agricole de toam­i! Transport! recoltei, cil mai operativ Recoltatul fi livratul porumbului la fondul de stat — terminale grabnic ! Culesul porumbului, una din­tre cele mai importante lucrări ale sezonului, a cunoscut în multe unităţi, datorită măsuri­lor organizatorice şi politice luate de organele şi organiza­ţiile de partid de la sate, rit­muri înalte. Acţionînd în spi­ritul indicaţiilor date de tova­răşul NICOLAE CEAUŞESCU, conducătorul partidului şi sta­tului nostru, lucrătorii din con­siliile unice agroindustriale Belceşti, Podu Iloaiei şi Rădu­­căneni, dovedind ordine şi dis­ciplină, răspundere faţă de soar­ta recoltei, au reuşit să apropie de terminare această lucrare. Eforturi deosebite au fost de­puse şi în consiliile unice a­­groindustriale Vlădeni şi Holbo­­ca pentru adăpostirea grabnică a recoltei. De asemenea, în con­siliile unice agroindustriale Va­lea Seacă şi­­ Mirceşti,­­ a­u fost (continuare în pag. a 2-a)

Next