Flacăra Iaşului, noiembrie 1987 (Anul 43, nr. 12768-12792)

1987-11-01 / nr. 12768

Organ al Comitetului judeţean laşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean I Anul XLIV — Nr. 12 768 Duminică, 1 noiembrie 1987­­ 4 pagini — 50 bani în întîmpinarea Conferinţei Naţionale a partidului, în spiritul sarcinilor subliniate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la recenta şedinţă a Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. Rezervele interne- mai bine puse la valoare întreprinderea de tricotaje ,,Moldova“ se mai află încă pe lista unităţilor care nu se în­cadrează în consumurile nor­mate, situaţie care influenţea­ză negativ nivelul costurilor de producţie. Din datele cuprinse în bilanţul contabil, rezultă că depăşirile sunt localizate mai ales la grupa de produse de­numită tricotaje din fire po­­liesterice texturate, unde, după 9 luni ale anului în curs, s-au consumat în plus faţă de nor­mativul planificat 71,2 tone de fire. Cauzele neîncadrării in co­tele planificate nu sunt de na­tură obiectivă, cum au încercat să­ justifi­ce unele cadre de conducere, ci subiec­tive, ele ținînd de slaba preocupare a specialiștilor de aici pentru valorificarea superioară a tuturor­­ materiilor prime, reducerea accentuată a consumurilor ma­teriale. Iată un exemplu din care re­zultă că, atunci cînd se depun eforturi susţinute, cînd se a­­nalizează cu rigurozitate fie­care produs sau articol reali­zat, consumurile scad. C­oncen­­trîndu-şi atenţia asupra singu­rei norme depăşite — fire po­­tiesferice texturate, colectivul de lucrători ai atelierului de proiectare tehnologică, condus de ing. Rene Marco, a reuşit, sub îndrumarea şi controlul organizaţiei de partid, ca în­­ cursul lunii octombrie să di­minueze consumul la această materie primă cu aproape 13 tone. Dacă se acţiona peste tot cu aceeaşi perseverenţă este cert că nu se înregistrau depă­şiri, ci­ se puteau obţine chiar economii. S-a demonstrat că exista rezerve interne care, puse in valoare, conduc la re­alizarea a­ unor produse mai u­­şoare, la diminuarea pierderi­lor tehnologice şi, în final, la creşterea eficienţei economice. De altfel, din iniţiativa şi sub conducerea comitetului de partid, in ultima lună, s-au şi ob­ţinut rezultate mai bune. Pe ce căi . In primul rind, fiecărui produs i s-a făcut o temeinică analiză a valorii, prilej cu care s-au adus multe corecturi, »n­cepînd chiar cu tiparele după care se realiza croirea mode­lelor. Astfel, s-au adus îmbu­nătăţiri constructive tiparelor, în aşa fel incit să se reducă pierderile tehnologice la croit. „Pentru 1988, ne spunea R. Marcu, toate tiparele cu care vom lucra au fost refăcute în scopul încadrării mai bine în consumuri, iar în prezent facem şi o selecţie a tuturor modele­lor din programul de fabrica­ţie“. In al doilea rînd, s-a pus un accent mai mare pe valo­rificarea în întreprindere a răs­­croielilor, care rezultă din croirea articolelor de dimen­siuni mai mari, şi realizarea ‹_»_›› în secţiile de produc­ţie a unor produse de dimensiuni mici, sau cu cheltuieli mai mici (buzunare, plăt­­cuţe, clinuri etc ). In al treilea rînd, în ______această acţiune au “­ fost antrenaţi şi lucrătorii colectivului de crea­ţie, colectiv condus de ing. G. Zăinescu, care, împreună cu cei de la proiectarea tehno­logică, au conceput şi apoi au introdus în fabricaţie noi mo­dele mai mici, care să se poată croi combinat cu produsele de bază, de dimensiuni mai mari. Ca urmare a acestor preocu­pări, s-a mărit şi colecţia de modele a întreprinderii, unele dintre acestea fiind oferite şi partenerilor externi pentru conn­tractarea producţiei anului vii­tor. De asemenea, merită a­­mintită şi o importantă măsură organizatorică . in cadrul ate­lierului de proiectare tehnolo­gică, a luat fiinţă o grupă de­­formare a consumurilor, lu­crătorii de aici analizînd, din punct de vedere economic, fie­care articol încă din faza de proiectare. Din cele relatate acum, re­zultă că la „Moldova“ s-a de­clanşat şi se află­­ in plină des­făşurare acţiunea de reducere , a consumurilor, de încadrare strictă in normele şi normati­vele planificate. Dar rezulta­tele obţinute sunt încă modes­te. De aici, necesitatea ca în­tregul colectiv al întreprinde­rii (şi ne referim mai ales la IOAN ŞCHIOPU­ (continuare în pag. a 3-a) La întreprinderea de tricotaje „Moldova“ Tinara ficăreasă Elena Chiriac, de la întreprinderea de mătase „Victoria", secţia ţesătorie, contribuie, prin a­­tenţia cu care lucrează, la realizarea unei producţii pentru export de cea mai bună calitate _________Foto : Paul Todică Producţie fizica peste prevederi Sectorul de exploatare a lemnului Ciurea, unitate frun­taşă în cadrul întreprinderii forestiere de exploatare şi transport Iaşi, încheie 10 luni din acest an cu un bilaţ deo­sebit, principalele depăşiri fiind la producţia fizică: 500 m.c. buşteni pentru furnire, 200 m.c. buşteni de fag pentru rulaj, 1 000 m.c. buşteni de diferite esenţe, 700 m.c. lemn pentru celuloză, 150 m.c. lemn de mi­nă etc. De asemenea, a fost îndeplinit planul anual la li­vrarea lemnului de foc, înre­­gistrîndu-se deja şi o depăşire de circa 1 000 de tone. Toate acestea, datorită bunei organi­zări­ a muncii, au dus şi la realizarea unei producţii marfă suplimentare valorînd circa 500 000 lei. Intre fruntaşii uni­tăţii se numără M. Vîrvea, M. Lazăr, Gh. Ungureanu, V. Pulpan, X. Leuştean, D. Gin­­ga ş.a. Atenţie maximă calităţii! Produsele finite ale întreprinderii , aucţiiea de antibiotice Iaşi sunt controlate cu multă conştiinciozitate de­­ şi grija permanentă a celor către operatoarele conduse de Janeta Tăbuşcă __. . „ Acţiuni energice pentru adipostirea grabnică a recoltei Şi această duminică — zi de muncă record In această toamnă, lucrătorii de pe ogoarele judeţului nostru, sub conducerea Comitetului ju­deţean de partid, au desfăşurat o activitate susţinută pentru strîngerea recoltei. Sprijiniţi de mii de muncitori de la ora­­şe, ei au reuşit să asigure rit­muri înalte de lucru şi să pu­nă la adăpost o mare parte din roadele acestei toamne. Au fost terminate la timp strîn­­sul cartofilor şi treieratul soiei, se apropie de finalizare recoltatul sfeclei de zahăr. Mo­bilizaţi de­ organele şi organi­zaţiile de partid, lucrătorii de pe ogoarele consiliilor unice a­­groindustriale Valea Seacă şi Mirceşti, unde au fost cultivate 1 700 de hectare şi,­­ respectiv, 1325 de hectare cu sfeclă de zahăr, au realizat, în ultima vreme, viteze de lucru sporite, reuşind să apropie de termi­nare recoltatul acestei culturi, în jur de 100 de hectare au mai rămas de recoltat în fie­care din consiliile unice Tg Frumos, Hîrlău şi Podu Iloa­­iei. La culesul porumbului, s-a acţionat cu multă răspundere in foarte multe consilii unice a­­groindustriale, în consiliile u­­nice agroindustriale Belceşti, Movileni, Holboca, Răducăneni, Ciorteşti se depănuşează pro­ducţia de pe ultimele suprafeţe, în consiliile unice agroindustri­ale Valea Seacă şi Mirceşti, unde nu numai porumbul, ci şi sfecla de zahăr şi cartoful au avut pondere in cultură, s-a reuşit să se depănuseze po­rumbul de pe 5 800 de hecta­re şi, respectiv, 4 200 de hecta­­re. Totuşi culesul şi adăpostirea recoltei de porumb sunt î­ntîrziate. Printr-o mai bună organizare a muncii, printr-o mai bună folosire a forţelor, recoltările şi livrările la fondul de stat puteau fi terminate. Aşa cum a subliniat tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU la­­recenta şe­dinţă a­­ Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., am avut o toamnă bună, deosebit de prielnică strîngerii şi de­pozitării producţiei, dar timpul n-a fost folosit, pretutindeni, cum trebuie, în spiritul indica­ţiilor formulate de secretarul general al partidului, organele şi organizaţiile de partid au datoria de a organiza, inclusiv în această duminică, acţiuni de ma­să pentru punerea grabnică la adăpost a recoltei. Sunt condiţii şi forţe pentru a se termina strân­gerea şi preluarea întregii pro­ducţii de pe câmp înainte de 10 noiembrie. Se impune să se asigure, în fiecare zi, o or­ganizare exemplară a muncii, mobilizarea tuturor forţelor de la sate la lucru, folosirea din plin a zilei-lumină, a mijloace­lor de transport. Comuniştii să fie în fruntea tuturor acţiuni­lor, să constituie exemple de urmat pentru toţi lucrătorii de la sate. Eforturi deosebite, or­dine şi disciplină se cer, în continuare, îndeosebi în con­siliile unice agroindustriale Va­lea Seacă, Mirceşti, Tg. Fru­mos, Vlădeni, Ciurea, Popri­­cani, unde există mai mult po­rumb de depănuşat. Fiecare zi să fie o zi de muncă record pe ogoare. Peste tot, să se asigure, pînă la preluarea producţiei de porumb din cîmp, toate condi­(continuare în pag. a 3-a) OAMENI AI MUNCII DE PE OGOARE ! @ Faceţi din această duminică o zi de muncă record. » @ Mobilizaţi-vă exemplar, realizaţi zilnic vi­teze de lucru s­porite, pentru a termina grabnic strîngerea recoltei.­­ Organizaţi temeinic activitatea de trans­port, folosiţi din plin forţele pentru a finaliza cit mai repede livrările la fondul de stat. Depuneţi toate eforturile pentru a termina­­ arăturile adinei cel mai tîrziu la 15 noiembrie a.c. Cooperatorii din Costuleni depun eforturi pentru a termina grabnic depănușatul porumbului Foto : I.. STRATUL AU • • înaltă răspundere faţă de viitorul naţiunii Copiii—cel mai de preţ dar al vieţii Vîrsta medie a celor care lucrează la întreprinderea metalurgică din Iaşi nu de­păşeşte 26—28 de ani. Mulţi­­ dintre tinerii muncitori sunt 7 căsătoriţi şi au doi sau mai­­ mulţi copii, ceea ce probează­­ dragostea lor faţă de familie,­­ faţă de copii. Şi acest lucru­­ nu este mntîmplător.­­Este ur­­­ marea firească a­ exemplului­­ muncitorilor mai vârstnici, cu­­ familii trainic închegate, cu­­ mulţi copii. „E drept că la noi­­ îti întreprindere majoritatea­­ oamenilor muncii sunt bărbaţi, ţ ne spunea tovarăşul Vasile­­ Barb, secretarul comitetului­­ de partid pe unitate. Dar, la fel ca şi femeile, şi ei sunt preocupaţi să dea un sens vie­ţii. Este ştiut că această fiin­­­­ţă minunată — copilul — con- i solidează familiile, oferă tră­­ţ­iri fără seamăn, marchează statornic trecerea omului prin viaţă“. La aceasta se adaugă de aici pentru condiţiile de viaţa ale femeilor, ale mame­lor care muncesc la întreprin­derea metalurgică. La dispen­sarul medical, se ţine o evi­denţă riguroasă a viitoarelor mame, se asigură o asistenţă medicală corespunzătoare. Ma­joritatea celor care au copii au posibilitatea să-i ducă la creşă, la grădiniţă. Mamele cu mai mulţi copii primesc aju­toare substanţiale din partea statului. Dumitru Miron, laminator, s-a căsătorit in urmă cu nouă ani. Soţia sa, Cornelia Miron, este operatoare la Combina­tul de fibre sintetice.. Acum au trei copii. „Eu am fost singur la părinţi şi, sincer să fiu, mi-am dorit fraţi. întotdea­una m-au impresionat casele în care erau mai mulţi copii. Acum, avem şi noi trei : un băiat şi două fetiţe. Sîntem o familie unită. Şi eu, şi soţia muncim cu drag, ştim că a­vem pentru cine trăi“. A fost uşor, a fost greu ? Nu la acest lucru s-au gindit Cornelia şi Dumitru Miron, împreună, u­­niţi, au trecut peste toate ob­stacolele. Şi-au­­cumpărat şi un apartament proprietate personală, l-au mobilat cu gust, tocmai pentru a crea copiilor condiţii cit mai bu­ne de viaţă. Nici familiei Ion şi dana Pinzaru nu i-a fost uşor. Ei au, deocamdată, doar doi co­pii. „Suntem­ însă tineri şi, de­sigur, vor veni şi alţii. Noi îi aşteptăm cu bucurie. Pen­tru că nu cred că există fe­ricire mai deplină decît ace­ea de a avea cut mai mulţi copii“. Opinii asemănătoare despre mîndria de a fi părinte, des­pre rolul, copiilor în consuli- DANA ELENESCU (continuare în pag. a 3-a)

Next