Flacăra Iaşului, noiembrie 1987 (Anul 43, nr. 12768-12792)
1987-11-01 / nr. 12768
Organ al Comitetului judeţean laşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean I Anul XLIV — Nr. 12 768 Duminică, 1 noiembrie 1987 4 pagini — 50 bani în întîmpinarea Conferinţei Naţionale a partidului, în spiritul sarcinilor subliniate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la recenta şedinţă a Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. Rezervele interne- mai bine puse la valoare întreprinderea de tricotaje ,,Moldova“ se mai află încă pe lista unităţilor care nu se încadrează în consumurile normate, situaţie care influenţează negativ nivelul costurilor de producţie. Din datele cuprinse în bilanţul contabil, rezultă că depăşirile sunt localizate mai ales la grupa de produse denumită tricotaje din fire poliesterice texturate, unde, după 9 luni ale anului în curs, s-au consumat în plus faţă de normativul planificat 71,2 tone de fire. Cauzele neîncadrării in cotele planificate nu sunt de natură obiectivă, cum au încercat să justifice unele cadre de conducere, ci subiective, ele ținînd de slaba preocupare a specialiștilor de aici pentru valorificarea superioară a tuturor materiilor prime, reducerea accentuată a consumurilor materiale. Iată un exemplu din care rezultă că, atunci cînd se depun eforturi susţinute, cînd se analizează cu rigurozitate fiecare produs sau articol realizat, consumurile scad. Concentrîndu-şi atenţia asupra singurei norme depăşite — fire potiesferice texturate, colectivul de lucrători ai atelierului de proiectare tehnologică, condus de ing. Rene Marco, a reuşit, sub îndrumarea şi controlul organizaţiei de partid, ca în cursul lunii octombrie să diminueze consumul la această materie primă cu aproape 13 tone. Dacă se acţiona peste tot cu aceeaşi perseverenţă este cert că nu se înregistrau depăşiri, ci se puteau obţine chiar economii. S-a demonstrat că exista rezerve interne care, puse in valoare, conduc la realizarea a unor produse mai uşoare, la diminuarea pierderilor tehnologice şi, în final, la creşterea eficienţei economice. De altfel, din iniţiativa şi sub conducerea comitetului de partid, in ultima lună, s-au şi obţinut rezultate mai bune. Pe ce căi . In primul rind, fiecărui produs i s-a făcut o temeinică analiză a valorii, prilej cu care s-au adus multe corecturi, »ncepînd chiar cu tiparele după care se realiza croirea modelelor. Astfel, s-au adus îmbunătăţiri constructive tiparelor, în aşa fel incit să se reducă pierderile tehnologice la croit. „Pentru 1988, ne spunea R. Marcu, toate tiparele cu care vom lucra au fost refăcute în scopul încadrării mai bine în consumuri, iar în prezent facem şi o selecţie a tuturor modelelor din programul de fabricaţie“. In al doilea rînd, s-a pus un accent mai mare pe valorificarea în întreprindere a răscroielilor, care rezultă din croirea articolelor de dimensiuni mai mari, şi realizarea ‹_»_›› în secţiile de producţie a unor produse de dimensiuni mici, sau cu cheltuieli mai mici (buzunare, plătcuţe, clinuri etc ). In al treilea rînd, în ______această acţiune au “ fost antrenaţi şi lucrătorii colectivului de creaţie, colectiv condus de ing. G. Zăinescu, care, împreună cu cei de la proiectarea tehnologică, au conceput şi apoi au introdus în fabricaţie noi modele mai mici, care să se poată croi combinat cu produsele de bază, de dimensiuni mai mari. Ca urmare a acestor preocupări, s-a mărit şi colecţia de modele a întreprinderii, unele dintre acestea fiind oferite şi partenerilor externi pentru conntractarea producţiei anului viitor. De asemenea, merită amintită şi o importantă măsură organizatorică . in cadrul atelierului de proiectare tehnologică, a luat fiinţă o grupă deformare a consumurilor, lucrătorii de aici analizînd, din punct de vedere economic, fiecare articol încă din faza de proiectare. Din cele relatate acum, rezultă că la „Moldova“ s-a declanşat şi se află in plină desfăşurare acţiunea de reducere , a consumurilor, de încadrare strictă in normele şi normativele planificate. Dar rezultatele obţinute sunt încă modeste. De aici, necesitatea ca întregul colectiv al întreprinderii (şi ne referim mai ales la IOAN ŞCHIOPU (continuare în pag. a 3-a) La întreprinderea de tricotaje „Moldova“ Tinara ficăreasă Elena Chiriac, de la întreprinderea de mătase „Victoria", secţia ţesătorie, contribuie, prin atenţia cu care lucrează, la realizarea unei producţii pentru export de cea mai bună calitate _________Foto : Paul Todică Producţie fizica peste prevederi Sectorul de exploatare a lemnului Ciurea, unitate fruntaşă în cadrul întreprinderii forestiere de exploatare şi transport Iaşi, încheie 10 luni din acest an cu un bilaţ deosebit, principalele depăşiri fiind la producţia fizică: 500 m.c. buşteni pentru furnire, 200 m.c. buşteni de fag pentru rulaj, 1 000 m.c. buşteni de diferite esenţe, 700 m.c. lemn pentru celuloză, 150 m.c. lemn de mină etc. De asemenea, a fost îndeplinit planul anual la livrarea lemnului de foc, înregistrîndu-se deja şi o depăşire de circa 1 000 de tone. Toate acestea, datorită bunei organizări a muncii, au dus şi la realizarea unei producţii marfă suplimentare valorînd circa 500 000 lei. Intre fruntaşii unităţii se numără M. Vîrvea, M. Lazăr, Gh. Ungureanu, V. Pulpan, X. Leuştean, D. Ginga ş.a. Atenţie maximă calităţii! Produsele finite ale întreprinderii , aucţiiea de antibiotice Iaşi sunt controlate cu multă conştiinciozitate de şi grija permanentă a celor către operatoarele conduse de Janeta Tăbuşcă __. . „ Acţiuni energice pentru adipostirea grabnică a recoltei Şi această duminică — zi de muncă record In această toamnă, lucrătorii de pe ogoarele judeţului nostru, sub conducerea Comitetului judeţean de partid, au desfăşurat o activitate susţinută pentru strîngerea recoltei. Sprijiniţi de mii de muncitori de la oraşe, ei au reuşit să asigure ritmuri înalte de lucru şi să pună la adăpost o mare parte din roadele acestei toamne. Au fost terminate la timp strînsul cartofilor şi treieratul soiei, se apropie de finalizare recoltatul sfeclei de zahăr. Mobilizaţi de organele şi organizaţiile de partid, lucrătorii de pe ogoarele consiliilor unice agroindustriale Valea Seacă şi Mirceşti, unde au fost cultivate 1 700 de hectare şi, respectiv, 1325 de hectare cu sfeclă de zahăr, au realizat, în ultima vreme, viteze de lucru sporite, reuşind să apropie de terminare recoltatul acestei culturi, în jur de 100 de hectare au mai rămas de recoltat în fiecare din consiliile unice Tg Frumos, Hîrlău şi Podu Iloaiei. La culesul porumbului, s-a acţionat cu multă răspundere in foarte multe consilii unice agroindustriale, în consiliile unice agroindustriale Belceşti, Movileni, Holboca, Răducăneni, Ciorteşti se depănuşează producţia de pe ultimele suprafeţe, în consiliile unice agroindustriale Valea Seacă şi Mirceşti, unde nu numai porumbul, ci şi sfecla de zahăr şi cartoful au avut pondere in cultură, s-a reuşit să se depănuseze porumbul de pe 5 800 de hectare şi, respectiv, 4 200 de hectare. Totuşi culesul şi adăpostirea recoltei de porumb sunt întîrziate. Printr-o mai bună organizare a muncii, printr-o mai bună folosire a forţelor, recoltările şi livrările la fondul de stat puteau fi terminate. Aşa cum a subliniat tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU larecenta şedinţă a Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., am avut o toamnă bună, deosebit de prielnică strîngerii şi depozitării producţiei, dar timpul n-a fost folosit, pretutindeni, cum trebuie, în spiritul indicaţiilor formulate de secretarul general al partidului, organele şi organizaţiile de partid au datoria de a organiza, inclusiv în această duminică, acţiuni de masă pentru punerea grabnică la adăpost a recoltei. Sunt condiţii şi forţe pentru a se termina strângerea şi preluarea întregii producţii de pe câmp înainte de 10 noiembrie. Se impune să se asigure, în fiecare zi, o organizare exemplară a muncii, mobilizarea tuturor forţelor de la sate la lucru, folosirea din plin a zilei-lumină, a mijloacelor de transport. Comuniştii să fie în fruntea tuturor acţiunilor, să constituie exemple de urmat pentru toţi lucrătorii de la sate. Eforturi deosebite, ordine şi disciplină se cer, în continuare, îndeosebi în consiliile unice agroindustriale Valea Seacă, Mirceşti, Tg. Frumos, Vlădeni, Ciurea, Popricani, unde există mai mult porumb de depănuşat. Fiecare zi să fie o zi de muncă record pe ogoare. Peste tot, să se asigure, pînă la preluarea producţiei de porumb din cîmp, toate condi(continuare în pag. a 3-a) OAMENI AI MUNCII DE PE OGOARE ! @ Faceţi din această duminică o zi de muncă record. » @ Mobilizaţi-vă exemplar, realizaţi zilnic viteze de lucru sporite, pentru a termina grabnic strîngerea recoltei. Organizaţi temeinic activitatea de transport, folosiţi din plin forţele pentru a finaliza cit mai repede livrările la fondul de stat. Depuneţi toate eforturile pentru a termina arăturile adinei cel mai tîrziu la 15 noiembrie a.c. Cooperatorii din Costuleni depun eforturi pentru a termina grabnic depănușatul porumbului Foto : I.. STRATUL AU • • înaltă răspundere faţă de viitorul naţiunii Copiii—cel mai de preţ dar al vieţii Vîrsta medie a celor care lucrează la întreprinderea metalurgică din Iaşi nu depăşeşte 26—28 de ani. Mulţi dintre tinerii muncitori sunt 7 căsătoriţi şi au doi sau mai mulţi copii, ceea ce probează dragostea lor faţă de familie, faţă de copii. Şi acest lucru nu este mntîmplător.Este ur marea firească a exemplului muncitorilor mai vârstnici, cu familii trainic închegate, cu mulţi copii. „E drept că la noi îti întreprindere majoritatea oamenilor muncii sunt bărbaţi, ţ ne spunea tovarăşul Vasile Barb, secretarul comitetului de partid pe unitate. Dar, la fel ca şi femeile, şi ei sunt preocupaţi să dea un sens vieţii. Este ştiut că această fiinţă minunată — copilul — con- i solidează familiile, oferă trăţiri fără seamăn, marchează statornic trecerea omului prin viaţă“. La aceasta se adaugă de aici pentru condiţiile de viaţa ale femeilor, ale mamelor care muncesc la întreprinderea metalurgică. La dispensarul medical, se ţine o evidenţă riguroasă a viitoarelor mame, se asigură o asistenţă medicală corespunzătoare. Majoritatea celor care au copii au posibilitatea să-i ducă la creşă, la grădiniţă. Mamele cu mai mulţi copii primesc ajutoare substanţiale din partea statului. Dumitru Miron, laminator, s-a căsătorit in urmă cu nouă ani. Soţia sa, Cornelia Miron, este operatoare la Combinatul de fibre sintetice.. Acum au trei copii. „Eu am fost singur la părinţi şi, sincer să fiu, mi-am dorit fraţi. întotdeauna m-au impresionat casele în care erau mai mulţi copii. Acum, avem şi noi trei : un băiat şi două fetiţe. Sîntem o familie unită. Şi eu, şi soţia muncim cu drag, ştim că avem pentru cine trăi“. A fost uşor, a fost greu ? Nu la acest lucru s-au gindit Cornelia şi Dumitru Miron, împreună, uniţi, au trecut peste toate obstacolele. Şi-aucumpărat şi un apartament proprietate personală, l-au mobilat cu gust, tocmai pentru a crea copiilor condiţii cit mai bune de viaţă. Nici familiei Ion şi dana Pinzaru nu i-a fost uşor. Ei au, deocamdată, doar doi copii. „Suntem însă tineri şi, desigur, vor veni şi alţii. Noi îi aşteptăm cu bucurie. Pentru că nu cred că există fericire mai deplină decît aceea de a avea cut mai mulţi copii“. Opinii asemănătoare despre mîndria de a fi părinte, despre rolul, copiilor în consuli- DANA ELENESCU (continuare în pag. a 3-a)