Flacăra Iaşului, decembrie 1987 (Anul 43, nr. 12793-12819)

1987-12-01 / nr. 12793

i . Proiewfl am wate .. Tv 1 Organ al Comitetului judeţean laşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean I Anul XLIV — Nr. 12 793 Marţi, 1 decembrie 1987 1­4 pagini — 50 bani Vizita oficială în ţara noastră a preşedintelui Republicii Arabe Siriene, Hafez Al-Assad Sosirea la Capitală la invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar ge­neral al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, luni, a so­sit în ţara noastră, intr-o vi­zită oficială, secretarul general al Partidului Baas Arab So­cialist din Siria, preşedintele Republicii Arabe Siriene, Ha­fez Al-Assad. Ceremonia sosirii înaltului oaspete sirian s-a desfăşurat pe aeroportul Otopeni. Pe frontispiciul aerogării se aflau portretele preşedinţilor Nicolae Ceauşescu şi Hafez Al-Assad încadrate de drape­lele de stat ale României şi Siriei. La ora 13 aeronava cu care a călătorit şeful statului sirian a aterizat. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a întâmpinat cu căldură pe preşedintele Hafez Al-Assad, pe ceilalţi oaspeţi. Cei doi conducători de partid şi de stat şi-au strîns mîinile cu prietenie, s-au îmbrăţişat. Garda militară aliniată pe aeroport a prezentat onorul. Au fost intonate Imnurile de stat ale Republicii Arabe Si­riene şi Republicii Socialiste România, în timp ce, în semn de salut, au fost trase 21 de salve de artilerie. Preşedinţii Nicolae Ceauşescu Şi Hafez Al-Assad au trecut în revistă garda de onoare. (continuare în pag. a 4-a) Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, s-a întîlnit, luni după-amiază, la Palatul Consiliului de Stat, cu secretarul general al Parti- Vizită protocolari­ dului Baas Arab Socialist din Siria, preşedintele Republicii Arabe Siriene, Hafez Al-Assad, care i-a făcut o v­izită protoco­lară. întîlnirea dintre cei doi con­ducători de partid şi de stat, premergătoare convorbirilor o­­ficiale, s-a desfăşurat sub sem­nul stimei şi înţelegerii reci­proce, al bunelor relaţii stator­nicite între ţările şi popoarele noastre. începerea convorbirilor oficiale La Palatul Consiliului de Stat au început, luni, convor­birile oficiale dintre tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, şi secretarul general al Partidului Baas A­­rab Socialist din Siria, pre­şedintele Republicii Arabe Si­riene, Hafez Al-Assad. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a salutat cu deosebită căldură noua vizită în România a pre­şedintelui Hafez Al-Assad, sub­­liniind că aceasta constituie o expresie a relaţiilor de priete­nie şi colaborare dintre Parti­dul Comunist Român şi Parti­dul Baas Arab Socialist din Siria, dintre ţările şi popoarele noastre, exprimînd convinge­rea că vizita şi convorbirile de la Bucureşti vor contribui la amplificarea şi extinderea în continuare a acestor relaţii. Preşedintele Hafez Al-Assad a mulţumit pentru invitaţia de a vizita din nou România, pen­tru atmosfera de prietenie şi ospitalitate prietenească cu ca­re a fost înconjurat de la so­sirea în ţara noastră, manifes­­tîndu-şi, la rîndul săli, încre­derea că actualul dialog la ni­vel înalt româno-sirian va des­chide noi perspective dezvoltă­rii pe mai departe a colaboră­rii economice, comerciale şi tehnice dintre ţările noastre, precum şi conlucrării în sfera vieţii internaţionale. Preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Hafez Al-Assad au relevat cu satisfacţie evoluţia pozitivă a raporturilor de prietenie şi co­laborare dintre România şi Si­ria pe plan politic, economic, tehnico-ştiinţific, cultural şi în alte domenii de interes comun. S-a apreciat că potenţialul e­­conomic în creştere al celor două ţări oferă largi posibili­tăţi pentru întărirea colaboră­rii româno-siriene, pentru ex­tinderea cooperării în produc­ţie, pentru sporirea volumului şi diversificarea schimburilor comerciale. Cei doi conducători­ de partid şi de stat au hotărît ca mem­brii delegaţiilor să examineze, în timpul vizitei, posibilităţile de extindere în continuare a cooperării reciproc avantajoa­se dintre România şi Siria, căi­le şi modalităţile practice de dezvoltare a conlucrării lor în diferite domenii de interes co­mun. Convorbirile se desfăşoară într-o atmosferă de caldă prie­tenie şi înţelegere reciprocă. i t . s­s­s \­s i­s • • ! GLORIOSUL ÎNTÎI DECEMBRIE Veacuri şi veacuri neogoii vorbindu-ne mai mult cu graiul suferinţei şi jertfei, mereu infruntind năvăliri şi stihii, mereu gemînd şi scrîşnind cu împotrivire prin zbuciumata, eroica noastră istorie. De la Mihai Vodă la Milcov... Iar de-acolo, la Alba lulia şi-n alte ţărmuri de neam se uniră Românii, mereu se uniră ca unul singere, ca unul graiul pe care nimeni şi-n veci nu ni le poate răpi. HAR­ALAMBIC ŢUGUI Dar iată unicul, gloriosul ! DECEMBRIE 1918, cuvînt al dreptăţii supreme, de neînvins rostit către toate zările neamului! Şi noi, cei de azi, ascultîndu-l cu pioşenie lingă munţii şi eternitatea patriei. V In intîmpinarea Conferinţei nationale a partidului Producţia anului viitor — pregătită temeinic Noile capacitafi — puse la funcţiune la fermen Aşa cura s-a subliniat şi la şedinţa Comitetului Politic E­­­xecutiv al C.C. al P.C.R. din 20 noiembrie, o bună pregătire a anului de pian următor în­cepe cu realizarea exemplară a prevederilor de plan pe­ anul în curs, la toţi indicatorii şi chiar depăşirea sarcinilor pre­văzute în unele domenii de activitate. In acest spirit ac­ţionează şi oamenii muncii de la Antrepriza de pian- mmmmmmm ia­ Iaşi, unitate ca­­re-şi desfăşoară acti­vitatea în mai multe judeţe ale ţării, participînd alături de constructori, beneficiari şi pro­iectanţi la punerea în funcţi­une a noi capacităţi de produc­ţie. Care sînt deci rezultatele ob­ţinute pînă acum ? După 11 luni, planul de construcţii-montaj a fost depăşit cu circa 5 mili­oane de lei, sporul de produc­ţie avînd la bază creşterea ac­centuată a productivităţii mun­cii prin promovarea consecven­tă a unor noi tehnologii de montaj, extinderea asamblări­lor la sol, în secţiile indus­triale, perfecţionarea pregătirii profesionale a personalului muncitor etc. In judeţul Iaşi, s-a lucrat şi se lucrează intens îa montarea magistralei de terraoficare C.E.T. Holboca — C.E.T. Iaşi, la întreprinderea metalurgică — atît la linia de ţevi 4XV, cît şi la laminorul de benzi înguste laminate la rece, la C.U.G., „Nicolina“ s.a. Cu toate acestea, n-au fost ur­mărite cu perseverenţă stadii­le fizice la toate lucrările pla­nificate, nu s-au creat condiţiile necesare respectării graficei«» de montaj, ceea ce a influen­ţat negatv punerea in funcţi­une a noilor capacităţi la ter­menele stabilite. Pe total antre­priză, din SI d® capacităţi pre­văzute a se racorda la circu­­­itul economic al ră- T ,­­ rii, s-au finalizat şi la Antrepriza raportat ca realizate de montaj Iaşi doar 43. Iată de ce comitetul de partid şi conducerea antre­prizei au canalizat atent stadii­le de montaj la capacităţile restante, iniţiind noi măsuri in vederea recuperării rămîneri­­lor în urmă. Un asemenea prilej de ana­liză aprofundată a activităţii a fost şi recenta adunare genera­lă a oamenilor muncii, în ca­drul căreia unii participanţi au făcut propuneri valoroase pen­tru accelerarea ritmului de montaj, pentru o mai bună co­laborare între realizatorii no­ilor obiective. Desigur, cauzele animării punerii în funcţiune a noilor capacităţi nu au fost determinate, în totalitate, de activitatea montorilor ieșeni, dar, aşa cum ne spunea ing. Dorel­­C. Racaru, directorul IO­AN ȘCHIOPU­ (continuare în pag. a 3-al DEHMBRIEI387 Ca mulţi alţi tineri de la I.M.M.R. Paşcani, şi strun­garul Ion Harbuz, din sec­ţia prelucrări mecanice (în imagine), se bucură de stima şi aprecierea colectivului în care munceşte, pentru pre­gătirea sa profesională, pen­tru calitatea producţiei ob­ţinute Foto : IVfircea Gabor 1 Decembrie 1918 - „zi unică în istoria neamului“ Desăvârşirea unităţii naţio­nale, consfinţită de istorie, dar învederată mai înainte de vre­rea tuturor românilor, s-a con­stituit într-un act de afirmare unanimă a unui popor a cărui existenţă s-a identificat întru­­totul cu lupta pentru indepen­denţă. Prin participarea lor la primul război mondial, cu in­tenţia recunoscută în mod ofi­cial de a împlini aspiraţia uni­rii fiilor ţării intr-un singur stat, precum şi prin rezoluţiile adoptate la 9 aprilie, 28 noiem­brie şi 1 decembrie 1913, ro­mânii şi-au rostit în faţa E­­uropei hotărirea lor de a pune bazele unei Românii noi, in stare să răspundă speranţelor acelora care, generaţie după generaţie, s-au sacrificat pen­tru triumful ideii de neat­rnare şi unitate naţională. Toate aces­tea au demonstrat că partici­parea noastră la prima confla­graţie mondială nu a reprezen­tat altceva decit manifestarea unui act de voinţă naţională, manifestare pornită din dorinţa de a impune opiniei publice internaţionale un drept legiti­mat de întreaga istorie a pă­­mînturilor locuite de români. Aşadar, prezenţa României printre ţările care se înfrun­tau în războiul etichetat drept „cataclismul secolului, poate al tuturor timpurilor“ se datora nu unor calcule de moment, ci unor imperative majore, recla­mate de aspiraţia firească a înfăptuirii idealului naţional. De altfel, in proclamaţia adre­sată poporului român, la 14/27 august 1917, se preciza că „răz­boiul nostru nu porneşte din dorinţa de cucerire. [...] Războ­iul nostru este un război sfint. A nu-i fi declarat ar fi fost o îndoită trădare : faţă de îna­intaşii noştri şi faţă de şir­ii generaţiunilor cari vor să vie“ Toţi cei care s-au referit la actul istoric de la 1 Decem­brie 1918 au relevat faptul că realizarea deplină a unităţii ro­mâneşti fusese consfinţită îna­inte ca forumul internaţional ce urma a se întruni la Paris să-şi fi deschis lucrările. Ast­fel Incit, areopagul parizian, care se autointitula „parlament al Lumii Noi“, n-a făcut de­cât să sancţioneze nişte acte devenite deja evidenţe incon­testabile. în planul celui din­tii Parlament al României noi, se sublinia de altfel că „unirea Ardealului nu este pentru noi rezultatul întâmplător şi voit al tratatelor de pace, ci un eve­niment firesc, inevitabil, pe care istoria îl impunea cu pu­terea unui imperativ“. Marea Adunare Naţională de la Alba lulia consfinţea prin urmare un act de dreptate istorică, jus- Dr. GH. I. FLORESCU (continuare in pag. a 2-a) Importante economii de energie Şi la întreprinderea meta­lurgică din Iaşi se acţionează cu responsabilitate pentru uti­lizarea cu maximă exigenţă a energiei electrice şi a com­bustibilului, pentru economisi­rea acestora prin desfăşurarea activităţii productive cu maxi­mă eficienţă, între ultimele mă­suri iniţiate şi aplicate aici se înscriu înlocuirea convert­izori­­lor rotativi de la maşinile de îndreptat ţevi cu convertizori statici, care consumă cu pînă la 50 la sută mai puţină ener­gie, transferarea activităţii pro­ductive din schimbul al doilea în celelalte — ceea ce a per­mis aplatizarea vîrfului de­­sar­cină cu, 1,2 MWh, programarea majorităţii reparaţiilor intre o­­rele de vîrf etc. în prezent, se lucrează la înlocuirea sudurii electrice, la linia a patra de ţevi, cu utilizarea curenţilor de înaltă­­ frecvenţă, ceea ce va permite economisirea lunară de circa 180 MWh față de actuala soluție.

Next