Flacăra Iaşului, mai 1988 (Anul 44, nr. 12922-12947)

1988-05-01 / nr. 12922

a. In prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a tovarăşei Elena Ceauşescu ieri, în Capitala, a avut loc Adunarea festivă consacrată sărbătoririi zilei de 1 Mai Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, a participat, sîm­­bătă după-amiază, la adunarea festivă organizată de Comitetul municipal Bucureşti al P.C.R. cu prilejul sărbătoririi, zilei de 1 Mai, Ziua internaţională a oamenilor muncii. Desfăşurată în climatul de puternică angajare patriotică, de intensă şi rodnică activitate creatoare în care oamenii mun­cii, întreaga naţiune acţionea­ză pentru realizarea importan­telor obiective stabilite pe 1988, an hotărîtor pentru înfăptui­rea actualului cincinal, aduna­rea festivă consacrată zilei de 4 Mai s-a constituit intr-un vibrant omagiu adus gloriosu­lui nostru partid comunist, continuatorul celor mai înain­tate tradiţii de luptă ale cla­sei muncitoare, ale maselor largi populare, sub conducerea căruia şi-au găsit împlinire as­piraţiile­ supreme de libertate, independenţă, pace şi progres ale poporului român. În acest înălţător moment sărbătoresc, au fost reafirmate vibrant simţămintele de dra­goste, de aleasă consideraţie şi fierbinte recunoştinţă ale tutu­ror cetăţenilor ţării faţă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru prodigioasa activitate desfăşurată, cu exemplară dă­ruire ,şi abnegaţie revoluţiona­ră, în slujba partidului, a pa­triei şi poporului, a cauzei so­cialismului şi păcii. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au fost întîmpinaţi, la sosirea in Sala Palatului Republicii, unde a avut loc adunarea, cu deo­sebită căldură şi însufleţire de participanţi. In aplauzele, uratele şi acla­maţiile celor prezenţi, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au luat loc in loja oficială. In celelalte loji au luat loc, de asemenea, membri şi mem­bri supleanţi ai Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., secretari ai Comitetului Central al partidului. In sală se aflau membri ai Comitetului Central al partidu­lui, ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, membri de partid cu stagiu din ilegalitate, re­prezentanţi ai unor instituţii centrale, unităţi economice şi social-culturale, activişti de partid şi de stat, generali şi ofiţeri, oameni ai muncii din întreprinderi bucureştene. Erau prezenţi şefi ai misiu­nilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti, membri ai corpului diplomatic, corespondenţi ai presei străine, oaspeţi de peste hotare. A fost intonat Imnul de Stat al Republicii Socialiste Româ­nia. Luînd­ cuvîntul, tovarăşul Constantin Olteanu, membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului municipal Bucu­(continuare în pag. a 4-a) La porţile luminii Ritm­ şi calitate pe şantierul Centralei termoelectrice Holboca ...August 1986, decembrie 1987. Iată două date consemnate în cartea de onoare a întreprin­derii „Electrocentrale“ Iaşi. De la aceste date, a început să se alimenteze sistemul energe­tic naţional ,şi de la Centrala termoelectrică pe cărbune Hol­­boca (C.E.T. II Iaşi, cum i se spune, prescurtat). Mai inţii, grupul nr. 1 de 50 MW şi, ap­oi, anul trecut, în cinstea Confe­rinţei Naţionale a partidului, a fost pusă în funcţiune şi cea de a doua capacitate energe­tică. Va urma grupul nr. 3, aflat acum în construcţie, fi­­nalizîndu-se, nu peste m­ult timp, un important obiectiv de investiţii, parte integrantă din amplul program de dezvoltare a bazei energetice a ţării, pro­gram aflat printre priorităţile economiei naţionale, iniţiat şi conceput de secretarul gene­ral al partidului, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU. Rodnicia muncii constructo­rilor— a celor de la Antrepriza Est şi a mon­­orilor de la Ener­­go-montaj Bucureşti, de la An­trepriza de montaj Iaşi, a izo­latorilor — demonstrează dă­ruirea cu care şi oamenii de pe acest mare şantier îşi fac datoria. Activitatea de vîrf, în special pentru constructori, a trecut. Cei care au rămas pen­tru terminarea acestui obiectiv nu au încetinit însă ritmul de lucru. „Dimpotrivă, în perioada trecută din acest an, antrenaţi d­e marea întrecere socialistă dintre subunităţile trustului, am reuşit să depăşim planul cu 3,5 milioane de lei“, ne spu­nea Mihai Tomorug, Inginerul şef al Antreprizei Est. Rezul- IOAN ŞCHIOPU (continuare in pag. a 2-a) Solidaritate Se deschid flori, inima mi-a-ntm­erit ! Natura-şi suie severe-n tulpina şi parcă i le simt urcând şi-n mine ca-n verzii arbori cu fruntea în zenit. ierburi şi asfaltul îl răzbat şi-i bine. .­­. o mişcare de-adînc,­de-nalt dorit... Mă las pentru o clipă dus în mit, apoi revin cu ochi întors spre mine. Lumea-i pătrunsă de un febril ecou cînd omul muncitor mîna-şi întinde peste oceanele care-l despart şi-o solidaritate prin tot ce-i nou sufletul planetei îl cuprinde, Păcii ţesindu-i un strălucit brocart. RADU FELECAN înalt omagiu făuritorilor de ţară nouă Sărbătorim în fiecare an, la 1 Mai, Ziua solidarităţii celor ce muncesc de pretutindeni, şi înscrisă în conştiinţa omenirii ca simbol al unităţii şi frăţiei oamenilor muncii în lupta pen­tru o viaţă mai bună, pentru împlinirea aspiraţiilor şi idea­lurilor comune, pentru progres social şi pace în lume. Oma­giind măreaţa sărbătoare a muncii, evocăm, cu îndreptă­ţită mîndrie patriotică, tradi­ţiile revoluţionare ale munci­torilor români, care, conduşi de partidul lor comunist, au înscris nepieritoare pagini de luptă şi jertfă pentru apărarea dreptu­rilor democratice, pentru păs­trarea fiinţei şi unităţii naţio­nale a popori­­ti nostru. Intre acestea, cu deosebită forţă re­velatoare, se înscrie marea de­monstraţie de la 1 Mai 1939, cea mai mare manifestare mun­citorească antifascistă şi anti­războinică din Europa acelor ani, în organizarea şi desfăşura­rea căreia tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU şi tovarăşa ELENA CEAUŞESCU au avut un rol hotărîtor. Cu profundă recunoştinţă, evocăm clarviziu­nea cu care partidul nostru co­munist a organizat şi condus lupta clasei muncitoare, a ma­selor largi populare în înfăp­tuirea revoluţiei de eliberare naţională şi socială, antifascistă şi an­tiimperialistă de la 23 Au­gust 1944, în edificarea societă­ţii socialiste pe pămîntul Româ­niei. Păşind ferm pe coordonatele progresului şi civilizaţiei socia­liste, România se prezintă as­tăzi, la marea sărbătoare, cu bilanţul concludent al faptelor, al realizărilor obţinute, îndeo­sebi în perioada inaugurată de Congresul al IX-lea al parti­dului, epocă intrată definitiv în istorie, cu numele celui mai ilustru conducător de neam şi ţară, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Toţi aceşti ani poar­tă amprenta inconfundabilă a gîndirii cutezătoare, clarvăză­toare şi originale a secretaru­lui general al partidului, a ac­ţiunii sale neobosite, pătrunse de un vibrant patriotism, ce a imprimat întregii activităţi eco­­nomico-sociale un profund ca­racter ştiinţific, în strînsă co­relaţie cu realităţile concrete din ţara noastră, cu contextul vieţii internaţionale şi cu ce­rinţele progresului istoric. Ca urmare a transpunerii în viaţă a acestei strategii, România a înregistrat mari realizări în dezvoltarea forţelor de produc­ţie, a tuturor domeniilor vieţii economico-sociale, transformîn­­du-se, într-o perioadă scurtă, dintr-o ţară slab dezvoltată, în­­tr-una cu o industrie puterni­că, modernă, cu o agricultură (continuare în pag. a 2-a) RAPORT MUNCITORESC • Feroviarii ieșeni raportea­ză în ziua sărbătorii muncii depăşirea, în primele 4 luni, a producţiei nete planificate cu 6,3 la sută, diminuarea cos­turilor la mia de lei venituri cu 0,5 la sută, creşterea pro­ductivităţii muncii­­ cu 6,6­ la sută. De remarcat şi faptul că volumul beneficiilor a fost de­păşit cu 5 milioane de lei, în condiţiile îndeplinirii exempla­re a indicatorilor de utilizare a întregului material rulant. • în cinstea zilei de 1 Mai, lucrătorii de la întreprinde­rea „Victoria“ au finalizat o instalaţie pe care se poate efec­tua operaţia de saporificare — procedeu modern, care conferă ţesăturilor din mătase artifi­cială un tuşeu asemănător cu al celei naturale. Realizată prin autoutilare, în cadrul programu­lui de modernizare a produselor şi proceselor de fabricaţie, noua instalaţie va asigura un spor anual de producţie marfă de circa 2 milioane de lei şi re­ducerea substanţială a chel­tuielilor materiale. • Printre cele mai recente realizări ale oamenilor muncii de la întreprinderea de scule şi accesorii speciale din Paşcani se numără alimentarea automată cu semifabricate, automatizarea debitării prin forfecare, la pre­sele mecanice, a materialelor, reorganizarea atelierului de gal­vanizare şi dezvoltarea a­­telierului de tratamente termi­ce, prin introducerea unei In­stalaţii de nitrurare ionică, în­tre sectoarele cu cele mai sus­ţinute preocupări pe linia me­canizării şi automatizării proce­selor de fabricaţie se află sec­ţiile de prelucrare 2300 şi 2100, sculăria ş.a. • Zootehniştii de la I.AS. Popricani au acordat şi în acest an o atenţie deosebita îngriji­rii şi furajării animalelor. Drept urmare, în luna aprilie, ei au livrat suplimentar la fon­dul de stat peste 100 de hecto­litri de lapte. De la începutul anului şi pînă în prezent, oa­menii muncii de aici au pus la dispoziţia statului, peste prev­vederi, 500 de hectolitri de lap­te. în fruntea întrecerii se si­tuează colectivele fermelor con­duse de inginerii Viorel Stan şi Vasile Fronea.­­ La 28 aprilie, colecti­vul de oameni ai muncii de la întreprinderea judeţeană de in­dustrie mică a raportat îndepli­nirea planului de producţie pentru piaţa internă şi cea ex­ternă, atît pe luna aprilie, cit şi pe primele patru luni ale anului. Prin aplicarea programe­lor de organizare şi modernizare a producţiei, de înnoire şi diversi­ficare a serviciilor către popu­laţie, s-a reuşit şi realizarea prevederilor de eficienţă , în­scrierea în costurile de produc­ţie planificate, productivitatea muncii și beneficiile prevăzute.

Next