Flacăra Iaşului, iunie 1988 (Anul 44, nr. 12948-12973)

1988-06-01 / nr. 12948

In spiritul sarcinilor subliniate de secretarul general al partidului, In pregătirea plenarei CC al P.C.R. Succese ale constructorilor păşcăneni ’ In oraşul de pe Siret, prinde contur un nou cartier de locu­inţe, în zona întreprinderii in­tegrate de ţesături de in. Aici,, constructorii au înălţat în ul­timii doi ani şapte blocuri, cu 243 de apartamente, iar în pre­zent finisează alte două blocuri, cu cite 43 de apartamente. De asemenea, se lucrează la fun­daţiile altor trei blocuri, cu cite 28 de apartamente fiecare. In fruntea întrecerii se situea­ză, permanent,, echipele de zu­gravi şi betoni­şti, conduse de Gherasim şi N. Zaharia, sub coordonarea ing. Eugen Ursu şi V. Leahu. De menţionat şi sprijinul pe care constructorii ■îl primesc, constant, din partea colectivelor unităţilor economi­ce din zonă. C. Fintînaru Sortimentele producţiei fizice—realizate în structura planificată! Patru grupe de­ produse al­cătuiesc structura producţiei fi­zice a secţiei de tricotaje din Hîrlău. Sunt însă pro­duse competitive, mult |!L"J...I|,J solicitate atît pe piaţa Internă, cit şi la ex­port, lucru evidenţiat şi de sporurile plani­ficate de la un an la altul. In acest an, de pildă, valoarea producţiei marfă a cres­cut cu 13 procente faţă de 1987, iar exportul reprezintă 40 la sută din volumul anual al pro­ducţiei. Ca urmare, cei peste 1 000 de lucrători care îşi des­făşoară activitatea în această secţie, ce aparţine de Intreprin­derea de tricotaje „Moldova“ Iaşi, depun eforturi susţinute pentru onorarea tuturor obli­­gaţiilor contractuale ----------- la export (se livrează unor firme din S.U.A. şi U.R.S.S.). Pentru a­­ceasta, conducerea sec­ţiei a organizat linii de producţie speciale,­­­......­ unde lucrează oameni bine pregătiţi profesio­nal ; tricotul primit de la între­prinderea ieşeană este dirijat, cu prioritate, acestor formaţii spe­cializate ; în ambele schimburi de producţie este asigurată a­­sistenţa tehnică necesară. „Stimulaţi şi de noile pre­vederi legale privind creşterea retribuţiilor pentru realizarea producţiei la export, încheiem şi luna mai cu onorarea exem­plară a contractelor la export“, a ţinut să ne precizeze ing. Mihaela Nour, şeful secţiei. Mai reţinem că toate articolele exportate sunt realizate la un înalt nivel calitativ, neînregis­­trîndu-se reclamaţii ori respin­geri. în activitatea de export IOAN ŞCHIOPU (continuare în pag. a 2-a)­­Secţia ,de tricotaje pâ­rlău La secţia filatură pieptănată de la întreprinderea „Ţe­sătura“ se acordă importanţă deosebită calităţii producţiei. Filatoarea Daniela Morăraşu, din imagine, este una dintre fruntaşele secţiei Foto : Paul Todică La prăşit, pe terenurile zvîntate " Reluarea prăşitului, intensifi­carea acestei lucrări trebuie să preocupe toate conducerile de unităţi agricole, pe toţi lucră­torii ogoarelor. Dorel Pavel, inginerul şef al Consiliului u­­nic agroindustrial Mirceşti, ne-a informat că specialiştii din u­­nităţile agricole ale acestui con­siliu unic au ţinut o strînsă le­gătură cu cîmpul, au depistat tarlalele zvîntate şi, în după­­amiaza zilei de ieri, au mobi­lizat forţele la prăşit. Asemenea măsuri sunt nece­sare peste tot. Conducerile de unităţi, şefii de fermă au o­bligaţia să urmărească, oră de oră, evoluţia zvîntării terenului şi, împreună cu şefii de echi­pă, să acţioneze urgent pentru reluarea lucrărilor de întreţi­nere. Să fie mobilizate la lucru toate forţele satelor, toţi lucră­torii de la toate unităţile de pe raza comunelor. Fiecare ce­tăţean apt de muncă să parti­cipe la prăşit, asigurînd con­diţii normale de evoluţie a cul­turilor. Obţinerea unor recolte bo­gate la hectar depinde acum de întreţinerea culturilor la timp şi de calitate. In grădinile de legume, b­lanul lucrărilor trebuie intensificat Există rămîneri în urmă la executarea lucrărilor agricole şi în grădinile de legume din raza de activitate a C.L.F. Hîr­lău. în foarte multe locuri, or­ganele şi organizaţiile de partid, conducerile de unităţi au luat măsuri, au mobilizat forţe în­semnate la treabă pentru a­ li­chida urgent întîrzierile. Luni după-amiază, în fermele de le­gume de la C.A.P. Deleni şi C.A.P. Focuri se aflau la mun­că zeci de oameni. Unii com­pletau golurile în culturi, pali- Sau tomatele, alţii aplicau tra­tamentele indicate de şefii de fermă Mihai Huţanu şi,­ respec­tiv, Elena Bănică. Se acţiona cu hotărîrea de a se aduce grabnic la zi toate lucrările din acest sector. Asemenea mă­suri se impun peste tot unde s-au acumulat restanţe. La C.A.P. Balş, C.A.P. Tansa — Belceşti, legumicultorii trebuie să fie sprijiniţi mai bine de conducerile de unităţi pentru a termina imediat plantatul vi­­netelor (întârziere datorată nu numai ploilor, ci şi neajunsuri­lor în organizarea muncii), să intensifice lucrările de întreţi­nere. De altfel, întreţinerea cul­turilor trebuie să figureze pe gh. stejaru (continuare în pag. a 2-a) Mesajul tovarăşului Nicolae Ceauşescu adresat pionierilor şi şoimilor patriei, tuturor copiilor ţării, întregului tineret, cu prilejul zilei de 1 Iunie Dragi prieteni, pionieri şi şoimi ai patriei, Dragi copii şi tineri ai României socialiste. Am deosebita plăcere ca, de Ziua internaţională a copilu­­lui, să vă adresez vouă, pionierilor şi şoimilor patriei, tuturor copiilor şi întregului tineret din ţara noastră un salut prietenesc şi cele mai bune urări de a creşte mari şi sănătoşi, de a vă in­strui şi forma ca cetăţeni demni şi devotaţi ai României socia­liste, ca făuritori de nădejde ai socialismului şi comunismului pe pămîntul scumpei noastre patrii. Partidul şi­­ statul nostru socialist vă înconjoară, dragi prie­teni, cu deosebită dragoste, se preocupă să aveţi asigurare — prin munca părinţilor şi fraţilor voştri, a întregii naţiuni — cele mai bune condiţii de viaţă, de învăţătură şi educaţie, de dez­voltare multilaterală şi afirmare deplină a personalităţii voas­tre,­ de a vă pregăti temeinic pentru a putea participa activ la înfăptuirea măreţelor programe de înflorire multilaterală a ţării. Trăiţi şi vă dezvoltaţi, dragi copii şi tineri, într-o societate care pune mai presus de orice omul, bunăstarea şi fericirea sa, care deschide minunate perspective în faţa voastră, a întregului nostru popor. In cadrul politicii sale generale de edificare a orânduirii noi, socialiste în România, de ridicare continuă — pe măsura sporirii forţei economice şi sociale a ţării — a nivelu­lui de trai, material şi­ spiritual al tuturor oamenilor muncii, partidul nostru veghează ca voi să vă instruiţi temeinic, să vă însuşiţi cele mai noi cunoştinţe din toate domeniile de activi­tate, să aveţi asigurate — de la primii paşi în viaţa socială — locuri de muncă corespunzătoare, potrivit pregătirii şi capaci­tăţii fiecăruia, să vă puteţi încadra, cu cele mai bune rezultate, în eforturile întregii ţări, ale tuturor constructorilor socialismului din patria noastră. Aveţi, dragi prieteni tineri şi copii, condiţii pe care nu le-au avut şi nu le puteau avea niciodată copiii ţării în trecut, în ve­chea orînduire bazată pe asuprire şi exploatare. Folosiţi acesta minunate condiţii pentru a învăţa, a învăţa şi iar a învăţa, pen­tru a fi cit mai folositori ţării, avînd permanent în faţă înaltul exemplu al clasei noastre muncitoare, al ţărănimii şi intelec­tualităţii, care, într-o strînsă unitate, sub conducerea partidului, înfăptuiesc neabătut hotărîrile Congresului al XIII-lea şi ale Conferinţei Naţionale ale partidului, privind dezvoltarea econo­­mico-socială a ţării, ridicarea ei pe culmi tot mai înalte de ci­vilizaţie şi progres. Acum, cînd vă aflaţi în preajma încheierii anului şcolar, vă adresez vouă, precum şi profesorilor şi educatorilor voştri, organizaţiilor tineretului şi copiilor calde felicitări pentru re­zultatele obţinute şi îndemnul de a învăţa şi munci cu tot mai multă pasiune şi dăruire pentru a vă pregăti din toate punctele de vedere, ca adevăraţi revoluţionari, care să ducă mai de­parte făclia nobilelor idealuri de progres, libertate, independenţă ale gloriosului nostru popor ! Partidul nostru­ a făcut din grija pentru viaţa, formarea­ şi educarea tineretului una din preocupările fundamentale ale po­liticii sale, ale întregii societăţi. In cadrul acestei politici, profund NICOLAE CEAUȘESCU (continuare în pag. a 4-a) ------Bucurie, numele tău e copilărie!------*­ ­ Cu o poveste din Creangă sau Andersen, cu o poezie din Eminescu sau Prevert, cu o amintire ce ni s-a fu­rişat în suflet încă de-atunci,­­ demult, bîntuindu-ne gîndul şi visul de-a creşte o dată mari — o, naivă şi fermecă­toare grabă —, cu­ un soare galben, galben de tot şi ...rotund, rotund (copilăria nu face şi nu adimite nici un compromis), iată rostogolindu-se peste noi anotimpuri, şi ani, şi vîrste, iată-ne încă-ntr-o vară la în­ceput, început potrivindu-se altuia, simbol între simbo­luri al bucuriei, şi-al cando­rii, şi-ai mereu înnoitei do­rinţe de-a fi crescut o dată mari... Iată-ne veghind, de astă dată, mersul — pe care-l dorim cit mai sigur şi ocro­tit — al celor ce vin din urmă. Un copil e o lume. iar lu­­­­mea cea mare, la puterea­­ milioanelor de ochi cărora le­­ datorăm seninul, şi încrede­rea, şi zîmbetul e în mîinile şi minţile noastre neapărat lucide; cîntecul de leagăn, simfonia jucăriilor, imnul pio­nieresc sînt cîntece de pace. Armoniile lor îşi iau seva din munca şi dragostea celor mari­­ şi intră-n rezonanţă cu bi­nele şi bucuria, singurele-n stare să-i facă pe copii oa­meni mari. De locul pe care copiii îl au într-o familie, se prea bine ştie, depinde des­tinul întregii familii. De lo­cul pe care copiii îl au în marea familie a ţării depinde soarta naţiunii. Iată generoasa premisă, de adîncă simţire şi nobilă tradiţie românească, a devenirii noastre. Marile idea­luri, marile izbînzi îşi au temeinică soriginte şi aleasă oglindire în chipul copiilor. ALEXANDRA HASAN (continuare la pag, a 2-a) Ghiocei si copii Frăgezimi de zăpezi, ghioceii Luminîndu-i pădurii pămîntul... Gingăşii mai de preţ decit ei nu se ştiu, împodobit­­i-i cu perle vestmîntul. De sub plapuma moale de frunze. Nici de ger, nici de vînt nu le pasă. Purtători ai candorii, vestind primăvara, Parcă-s zîmbete vii de mireasă. Asemenea lor şi copiii surîd Spre soare, ca mugurii ramului. Gîngurind, chicotind sau cîntînd bucuroși Ei duc mai departe puterile neamului. haRalambie ţugui

Next