Flacăra Iaşului, iunie 1988 (Anul 44, nr. 12948-12973)

1988-06-10 / nr. 12956

100 i.e»« Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! hidiiro fosilii Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Anul XLIV — Nr. 12 956 Vineri, 10 iunie 1988 4 pagini — 50 bani ! ­n spiritul sarcinilor subliniate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în pregătirea plenarei C. C. al P. C. R. Modernizarea — cale de creştere a gradului de valorificare a metalului Intre obiectivele de bază ale programului de modernizare şi perfecţionare a producţiei de la întreprinderea metalurgică, ce­le privind creşterea indicelui de valorificare a metalului s-au bucurat de o atenţie prioritară. „Perseverenţa cu care comite­tul de partid şi consiliul oa­menilor muncii au acţionat pentru înfăptuirea acestor pro­grame este cerută de faptul că, în actuala structură a fabrica­ţiei, cu utilajele pe care le a­­vem, dar şi prin natura comen­zilor pe care le-am acceptat, se consumă încă prea mult me­tal pe unitatea de produs fi­nit, ne spunea ing. Paul Toma, directorul tehnic al unităţii. Din totalul producţiei pentru export, de pildă, 30—40 la sută o constituie ţevile şi profilele pentru construcţii şi instalaţii prin care materia primă nu este valorificată superior. Iată de ce am apreciat recoman­darea făcută de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, în ex­punerea la şedinţa comună a Consiliului Naţional al Oame­nilor Muncii şi Consiliului Na­ţional al Agriculturii, de a du­bla valoarea tonei de produse finite in metalurgie, ca pe un îndemn la acţiune imediată“. Dacă schimbarea structură nu depinde în totalitate de con­ducerea unităţii (cit de modul cum îi sunt repartizate comen­zile de către forurile sale tu­telare), în schimb acesteia, con­siliului oamenilor muncii Ie re­vin sarcinile concrete, posibil de realizat, din programul de modernizare, în scopul creşte­rii mai accentuate a eficienţei, a rentabilităţii produselor sale. „Pe baza măsurilor aplicate pînă in prezent, ne informa ing. Mircea Bituc, din cadrul serviciului producţie, indicele de valorificare a metalului a crescut în acest an cu 2 kg de metal pe tonă, faţă de anul trecut, ceea ce ne-a permis în­cadrarea în normele de consum stabilite. Vom continua însă a­­plicarea şi a altor măsuri, cu efecte mult mai importante“. „Ca şi generalizarea celor care şi-au dovedit valoarea“, com­pletează maistrul V. Barb, secretarul comitetului de partid M. CIOROTARU (continuare în pag. a 2-a) I. M. „Nicolină“ Un nou tip de autopompă La întreprinderea mecanică „Nicolina“ din Iaşi a fost fina­lizat un nou tip de autopompă pentru turnarea de betoane, cu braţe pliabile şi o capacitate de lucru de 70 m.e. pe oră. Am­­plasată pe autoşasiu­ de camion în mişcare, ea poate deservi cu operativitate mai multe puncte de lucru din perimetrul unui obiectiv în execuţie, la distanţe de pînă la 25 metri de la locul amplasamentului, atît pe orizontală, cit şi pe ver­ticală. Noul utilaj, complet in­tegrat şi echipat cu elemente de automatizare pentru siguran­ţa şi protecţia muncii, este ac­ţionat hidraulic, îşi autoreglea­ză debitul, putând fi pus rapid în funcțiune. Timpul bun cos muncă, folosit din plin pentru intensificarea tuturor lucrărilor agricole de sezon! Forţe sporite — la prăşit, la strîtişti! finului 200 d° hectare cu sfeclă de zahăr, prăşite de două ori, 120 de hectare cu cartofi, rebilo­­ttate, 259 de hectare cu porumb, din 450 de hectare cîre ocupă această cultură, prăşite o dată ! Şi lucrările de întreţinere la C.A.P. Uunca se desfăşoară, în continuare, din plin. Cheia suc­cesului ? Buna mobilizare a co­operatorilor la treabă, asigu­­rată de organizaţiile de partid, de conducerea C.A.P., folosirea din plin a timpului bun de muncă. Mihai Crihan, inginerul şef al unităţii, ne spunea că, zilnic, circa 300 de lucrători din unităţile industriale ale o­­raşului Paşcani participă, după program, alături de membrii familiilor lor, la prăşit. Pe primul loc în întrecerea pentru efectuarea lucrărilor de între­ţinere la timp şi de calitate se situează colectivul fermei de la Blăgeşti (şef de fermă: Con­stantin Măriuţă). Pe ogoarele acestei unităţi, se desfăşoară din plin şi re­coltatul furajelor. De astăzi, ne spunea inginerul şef, vor fi mo­bilizaţi la strînsul finului şi cei care au încheiat alte lucrări de sezon. Recoltează cartofii timpurii între alte lucrări ale sezonu­lui, în unele unităţi agricole din judeţul nostru se execută şi recoltatul. De exemplu, în cooperativele agricole din Mo­vileni, Ţuţora, Gropniţa, ieri, a început scosul eşalonat al cartofilor timpurii. Recolta va fi expediată, în aceste zile, pe piaţa Iașului. Tratamentele în plantaţiile viticole, urgentate La ordinea zilei în plantaţi­ile viticole ale judeţului sunt tratamentele împotriva manei. Cum se desfăşoară această lu­crare în cooperativele agrico­le ? Bine, la Bivolari, Perieni,­­Probota, Roşcani, Ţigănaşi, Chişcăreni, Şipote, Schitu-Duca, Cozia, Comarna, Gorban ; foar­te bine, în cooperativele agri­cole din Cotnari şi Cîrjoaia. In aceste ultime două unităţi, vi­ticultorii execută cel de al doi­lea tratament. In alte unităţi, sînt rămîneri în urmă la efectuarea acestei lucrări. N-au terminat primul tratament cooperatorii din Du­­meşti, Leţcani, Româneşti, Bo­­sia, Tomeşti şi alţii. Conducerile unităţilor respective trebuie să mobilizeze forţele necesare pen­tru recuperarea rămânerilor în urmă. Să nu se uite nici un moment faptul că de aplicarea tratamentelor la timp şi de ca­litate depinde realizarea unor recolte bogate de struguri. 40 de ani de la naţionalizarea principalelor mijloace de producţie P.C.R. - conducătorul procesului revoluţionar de făurire a economiei socialiste Aplicînd în viaţă obiectivele stabilite la Conferinţa Naţio­nală a partidului din octom­brie 1945 şi la Congresul de U­­nificare a partidului din fe­bruarie 1948, Marea Adunare Naţională a adoptat, la 11 iu­nie 1948, Legea cu privire la naţionalizarea întreprinderilor industriale, miniere, bancare, de asigurări şi transport, care a constituit primul act cu rol hotăritor în procesul apariţiei şi dezvoltării proprietăţii socia­liste. Actul revoluţionar al na­ţionalizării socialiste a princi­palelor mijloace de producţie din ţara noastră a fost obiec­tiv necesar pentru rezolvarea contradicţiei dintre caracterul social al producţiei şi însuşirea privat-capitalistă a rezultatelor muncii, realizarea concordan­ţei relaţiilor de producţie cu caracterul forţelor de produc­ţie şi înlăturarea discordanţei dintre puterea politică, aflată în mîinile clasei muncitoare şi ale aliaţilor săi, şi puterea e­­conomică, aflată în mare parte in­­timiie burgheziei. Realizîn­­du-se prin participarea largă a maselor muncitoare, sub con­ducerea P.C.R., care şi-au tre­cut in proprietatea lor, ca bu­nuri ale întregului popor, ceea ce li se luase prin exploatarea capitalistă, naţionalizarea socia­listă a principalelor mijloace da producţie din ţara noastră a fost un act profund revoluţio­nar, avînd un caracter deplin echitabil. Ea a deschis un cîmp larg pentru dezvoltarea şi pro­gresul societăţii noastre, prin instaurarea proprietăţii socia­liste şi crearea unui puternic sector al relaţiilor economico socialiste, lichidarea exploată­rii capitaliste, schimbarea fun­damentală a structurii econo­mice şi sociale, desfiinţarea marii burghezii, crearea condi­ţiilor pentru înfăptuirea indus­trializării socialiste, conducerea planificată a economiei naţio­nale, întărirea independenţei ţării şi ridicarea nivelului de civilizaţie al întregului nostru popor. Subliniind importanţa a­­cestui act revoluţionar, tovară­şul Nicolae Ceauşescu arată că „Anul 1948 marchează trecerea la înfăptuirea revoluţiei socia­liste. O dată cu naţionalizarea industriei, băncilor şi altor mijloace de producţie, a fost lichidată orînduirea burghezo­­moşierească şi s-a trecut la dezvoltarea socialistă a indus­triei şi a altor sectoare de ac­tivitate“. La cele patru decenii care au trecut de la actul naţionali­zării socialiste, îndeosebi în pe­rioada inaugurată de Congresul Conf. univ. dr. MIRCEA BOTA (continuare în pag. a 2-a) In atelierul et­rare, din cadrul secţiei fibră 1 a Com­binatului de fibre sintetice Iaşi, se acordă­­o mare im­portanţă calităţii producţiei­­ pentru export. In fotografie, şeful de formaţie Ioan Sili­­văstru urmărind cu maximă atenţie buna funcţionare a instalaţiei Din nou, la Cepleniţa Suflul înnoitor nu a cuprins iaca toate sectoarele de activitate in ziarul nostru nr. 12 862, din 21 februarie a.c., la rubrica de faţă, am publicat articolul intitulat „O comună în care primăvara trebuie să aducă un suflu înno­­itor“. Era vorba des­pre comuna Cepleni­ţa. Am revenit aici pentru a constata mo­dul in care organele de partid şi de stat locale au acţionat în vederea înlăturării neajunsuri­lor semnalate. Apreciam că rezultatele ob­ţinute de unităţile economice de pe raza comunei (C.A.P. şi C.P.A.D.M.) sunt cu mult sub posibilităţi, că acestea nu con­­­­tribuie suficient la dezvoltarea economico-socială de ansamblu a satelor componente. Un reviriment deosebit s-a produs in activitatea C.P.A.D.M. (preşedinte, Sergiu Florişteanu). Dacă la sfîrşitul anului trecut cooperativa se situa — datorită rezultatelor înregistrate­­ pe locul 78 în întrecerea dintre unităţile U.J.E.COOP., în pre­zent se află pe poziţia a 15-a. Aceasta, deoarece biroul exe­cutiv al cooperativei a luat mă­suri pentru diversificarea re­ţelei unităţilor de producţie şi prestatoare de servicii, pentru mai buna aprovizionare şi ser­vire a populaţiei. Ca urmare, toţi indicatorii economico-fi­­nanciari planificaţi sunt înde­pliniţi şi chiar depăşiţi (desfa­cerile de mărfuri, cu 24 la su­tă, industria mică şi prestările de servicii, cu 43 la sută, fon­dul de stat, cu 10 procente). Nu acelaşi lucru s-ar putea spune despre activitatea condu­cerii C.A.P. (preşedinte, Costel Tîrziu). Producţia de lapte de­­ gg­­.­. ei peste 5.000 de lo­­ţ­­ cuitori ai comunei există l t doar două posturi telefonice ? " (consiliul popular şi C.A.P.). ) ) Nu-i oare puţin? şi Progra-1 1 mul casei de bilete de la I * halta C.F. (care servește ce-1 l tăţenii din 7 sate) este nu- s 1 mai între orele 7 și 21. Să- I ! tenii care vor să călătoreas-1 ( că cu primul tren de dimi-i 7 neaţă sau cu cel de noapte) ) nu au de unde cumpăra bi-i­­ lete. gs I.E.E.L.I.F. a adus ' * în zonă, cu doi ani In ur­­­­mă, patru tuburi mari din­­ beton armat pentru a ame­­­­­aja unele poduri spre latui­u­rile C.A.P. Acestea stau şi­­ acum părăsite la marginea­­ şoselei. gg Consiliul popular I a închis un pod peste rîu! î Buhlui, care face legătura­­ între două părţi aie satului­­ Cepleniţa, pentru că acesta­­ nu mai prezintă siguranţă.­­ Cine şi cînd îl va repara la ferma zootehnică este încă foarte mică , lucrările de mo­dernizare a acestui sector n-au început; activităţile industriale ________ şi prestatoare de ser­-----------,­vicii ocupă o ponde­re scăzută în valoa­rea producţiei agri­cole globale ; se aco­i­ar­ţionează insuficient pentru introducerea în circuitul agricol a unor noi supra­feţe de teren (din planul de 71 ha, s-au realizat doar 10) ; conducerea unităţii a semnat cu uşurinţă recepţia unor lu­crări de îmbunătăţiri funciare, efectuate de I.E.E.L.I.F., aces­tea nefiind terminate. Primăria acţionează însă ce­va mai susţinut pentru finali­zarea blocului de locuinţe, cu 8 apartamente şi spaţii comer­ciale la parter ; s-au organizat primele activităţi proprii, po­trivit prevederilor Legii nr. 7/1971 ; se constată preocupări pentru îndeplinirea planului de venituri şi cheltuieli, pentru întărirea autofinanţării. Avînd însă în vedere exigenţele puse in faţa organelor locale ale pu­terii şi administraţiei de stat de către tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU la şedinţa Comi­tetului Politic Executiv al C.G. al P.C.R. din 29 aprilie a.c. biroul executiv al consiliului popular trebuie să adopte un stil de muncă mult mai dina- DUMITRU HARIC­­A IO­AN ȘCHIOPU (continuare în pag. a 3-a)

Next