Flacăra Iaşului, iunie 1988 (Anul 44, nr. 12948-12973)
1988-06-10 / nr. 12956
100 i.e»« Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! hidiiro fosilii Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Anul XLIV — Nr. 12 956 Vineri, 10 iunie 1988 4 pagini — 50 bani ! n spiritul sarcinilor subliniate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în pregătirea plenarei C. C. al P. C. R. Modernizarea — cale de creştere a gradului de valorificare a metalului Intre obiectivele de bază ale programului de modernizare şi perfecţionare a producţiei de la întreprinderea metalurgică, cele privind creşterea indicelui de valorificare a metalului s-au bucurat de o atenţie prioritară. „Perseverenţa cu care comitetul de partid şi consiliul oamenilor muncii au acţionat pentru înfăptuirea acestor programe este cerută de faptul că, în actuala structură a fabricaţiei, cu utilajele pe care le avem, dar şi prin natura comenzilor pe care le-am acceptat, se consumă încă prea mult metal pe unitatea de produs finit, ne spunea ing. Paul Toma, directorul tehnic al unităţii. Din totalul producţiei pentru export, de pildă, 30—40 la sută o constituie ţevile şi profilele pentru construcţii şi instalaţii prin care materia primă nu este valorificată superior. Iată de ce am apreciat recomandarea făcută de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, în expunerea la şedinţa comună a Consiliului Naţional al Oamenilor Muncii şi Consiliului Naţional al Agriculturii, de a dubla valoarea tonei de produse finite in metalurgie, ca pe un îndemn la acţiune imediată“. Dacă schimbarea structură nu depinde în totalitate de conducerea unităţii (cit de modul cum îi sunt repartizate comenzile de către forurile sale tutelare), în schimb acesteia, consiliului oamenilor muncii Ie revin sarcinile concrete, posibil de realizat, din programul de modernizare, în scopul creşterii mai accentuate a eficienţei, a rentabilităţii produselor sale. „Pe baza măsurilor aplicate pînă in prezent, ne informa ing. Mircea Bituc, din cadrul serviciului producţie, indicele de valorificare a metalului a crescut în acest an cu 2 kg de metal pe tonă, faţă de anul trecut, ceea ce ne-a permis încadrarea în normele de consum stabilite. Vom continua însă aplicarea şi a altor măsuri, cu efecte mult mai importante“. „Ca şi generalizarea celor care şi-au dovedit valoarea“, completează maistrul V. Barb, secretarul comitetului de partid M. CIOROTARU (continuare în pag. a 2-a) I. M. „Nicolină“ Un nou tip de autopompă La întreprinderea mecanică „Nicolina“ din Iaşi a fost finalizat un nou tip de autopompă pentru turnarea de betoane, cu braţe pliabile şi o capacitate de lucru de 70 m.e. pe oră. Amplasată pe autoşasiu de camion în mişcare, ea poate deservi cu operativitate mai multe puncte de lucru din perimetrul unui obiectiv în execuţie, la distanţe de pînă la 25 metri de la locul amplasamentului, atît pe orizontală, cit şi pe verticală. Noul utilaj, complet integrat şi echipat cu elemente de automatizare pentru siguranţa şi protecţia muncii, este acţionat hidraulic, îşi autoreglează debitul, putând fi pus rapid în funcțiune. Timpul bun cos muncă, folosit din plin pentru intensificarea tuturor lucrărilor agricole de sezon! Forţe sporite — la prăşit, la strîtişti! finului 200 d° hectare cu sfeclă de zahăr, prăşite de două ori, 120 de hectare cu cartofi, rebilottate, 259 de hectare cu porumb, din 450 de hectare cîre ocupă această cultură, prăşite o dată ! Şi lucrările de întreţinere la C.A.P. Uunca se desfăşoară, în continuare, din plin. Cheia succesului ? Buna mobilizare a cooperatorilor la treabă, asigurată de organizaţiile de partid, de conducerea C.A.P., folosirea din plin a timpului bun de muncă. Mihai Crihan, inginerul şef al unităţii, ne spunea că, zilnic, circa 300 de lucrători din unităţile industriale ale oraşului Paşcani participă, după program, alături de membrii familiilor lor, la prăşit. Pe primul loc în întrecerea pentru efectuarea lucrărilor de întreţinere la timp şi de calitate se situează colectivul fermei de la Blăgeşti (şef de fermă: Constantin Măriuţă). Pe ogoarele acestei unităţi, se desfăşoară din plin şi recoltatul furajelor. De astăzi, ne spunea inginerul şef, vor fi mobilizaţi la strînsul finului şi cei care au încheiat alte lucrări de sezon. Recoltează cartofii timpurii între alte lucrări ale sezonului, în unele unităţi agricole din judeţul nostru se execută şi recoltatul. De exemplu, în cooperativele agricole din Movileni, Ţuţora, Gropniţa, ieri, a început scosul eşalonat al cartofilor timpurii. Recolta va fi expediată, în aceste zile, pe piaţa Iașului. Tratamentele în plantaţiile viticole, urgentate La ordinea zilei în plantaţiile viticole ale judeţului sunt tratamentele împotriva manei. Cum se desfăşoară această lucrare în cooperativele agricole ? Bine, la Bivolari, Perieni,Probota, Roşcani, Ţigănaşi, Chişcăreni, Şipote, Schitu-Duca, Cozia, Comarna, Gorban ; foarte bine, în cooperativele agricole din Cotnari şi Cîrjoaia. In aceste ultime două unităţi, viticultorii execută cel de al doilea tratament. In alte unităţi, sînt rămîneri în urmă la efectuarea acestei lucrări. N-au terminat primul tratament cooperatorii din Dumeşti, Leţcani, Româneşti, Bosia, Tomeşti şi alţii. Conducerile unităţilor respective trebuie să mobilizeze forţele necesare pentru recuperarea rămânerilor în urmă. Să nu se uite nici un moment faptul că de aplicarea tratamentelor la timp şi de calitate depinde realizarea unor recolte bogate de struguri. 40 de ani de la naţionalizarea principalelor mijloace de producţie P.C.R. - conducătorul procesului revoluţionar de făurire a economiei socialiste Aplicînd în viaţă obiectivele stabilite la Conferinţa Naţională a partidului din octombrie 1945 şi la Congresul de Unificare a partidului din februarie 1948, Marea Adunare Naţională a adoptat, la 11 iunie 1948, Legea cu privire la naţionalizarea întreprinderilor industriale, miniere, bancare, de asigurări şi transport, care a constituit primul act cu rol hotăritor în procesul apariţiei şi dezvoltării proprietăţii socialiste. Actul revoluţionar al naţionalizării socialiste a principalelor mijloace de producţie din ţara noastră a fost obiectiv necesar pentru rezolvarea contradicţiei dintre caracterul social al producţiei şi însuşirea privat-capitalistă a rezultatelor muncii, realizarea concordanţei relaţiilor de producţie cu caracterul forţelor de producţie şi înlăturarea discordanţei dintre puterea politică, aflată în mîinile clasei muncitoare şi ale aliaţilor săi, şi puterea economică, aflată în mare parte intimiie burgheziei. Realizîndu-se prin participarea largă a maselor muncitoare, sub conducerea P.C.R., care şi-au trecut in proprietatea lor, ca bunuri ale întregului popor, ceea ce li se luase prin exploatarea capitalistă, naţionalizarea socialistă a principalelor mijloace da producţie din ţara noastră a fost un act profund revoluţionar, avînd un caracter deplin echitabil. Ea a deschis un cîmp larg pentru dezvoltarea şi progresul societăţii noastre, prin instaurarea proprietăţii socialiste şi crearea unui puternic sector al relaţiilor economico socialiste, lichidarea exploatării capitaliste, schimbarea fundamentală a structurii economice şi sociale, desfiinţarea marii burghezii, crearea condiţiilor pentru înfăptuirea industrializării socialiste, conducerea planificată a economiei naţionale, întărirea independenţei ţării şi ridicarea nivelului de civilizaţie al întregului nostru popor. Subliniind importanţa acestui act revoluţionar, tovarăşul Nicolae Ceauşescu arată că „Anul 1948 marchează trecerea la înfăptuirea revoluţiei socialiste. O dată cu naţionalizarea industriei, băncilor şi altor mijloace de producţie, a fost lichidată orînduirea burghezomoşierească şi s-a trecut la dezvoltarea socialistă a industriei şi a altor sectoare de activitate“. La cele patru decenii care au trecut de la actul naţionalizării socialiste, îndeosebi în perioada inaugurată de Congresul Conf. univ. dr. MIRCEA BOTA (continuare în pag. a 2-a) In atelierul etrare, din cadrul secţiei fibră 1 a Combinatului de fibre sintetice Iaşi, se acordăo mare importanţă calităţii producţiei pentru export. In fotografie, şeful de formaţie Ioan Silivăstru urmărind cu maximă atenţie buna funcţionare a instalaţiei Din nou, la Cepleniţa Suflul înnoitor nu a cuprins iaca toate sectoarele de activitate in ziarul nostru nr. 12 862, din 21 februarie a.c., la rubrica de faţă, am publicat articolul intitulat „O comună în care primăvara trebuie să aducă un suflu înnoitor“. Era vorba despre comuna Cepleniţa. Am revenit aici pentru a constata modul in care organele de partid şi de stat locale au acţionat în vederea înlăturării neajunsurilor semnalate. Apreciam că rezultatele obţinute de unităţile economice de pe raza comunei (C.A.P. şi C.P.A.D.M.) sunt cu mult sub posibilităţi, că acestea nu contribuie suficient la dezvoltarea economico-socială de ansamblu a satelor componente. Un reviriment deosebit s-a produs in activitatea C.P.A.D.M. (preşedinte, Sergiu Florişteanu). Dacă la sfîrşitul anului trecut cooperativa se situa — datorită rezultatelor înregistrate pe locul 78 în întrecerea dintre unităţile U.J.E.COOP., în prezent se află pe poziţia a 15-a. Aceasta, deoarece biroul executiv al cooperativei a luat măsuri pentru diversificarea reţelei unităţilor de producţie şi prestatoare de servicii, pentru mai buna aprovizionare şi servire a populaţiei. Ca urmare, toţi indicatorii economico-financiari planificaţi sunt îndepliniţi şi chiar depăşiţi (desfacerile de mărfuri, cu 24 la sută, industria mică şi prestările de servicii, cu 43 la sută, fondul de stat, cu 10 procente). Nu acelaşi lucru s-ar putea spune despre activitatea conducerii C.A.P. (preşedinte, Costel Tîrziu). Producţia de lapte de gg.. ei peste 5.000 de loţ cuitori ai comunei există l t doar două posturi telefonice ? " (consiliul popular şi C.A.P.). ) ) Nu-i oare puţin? şi Progra-1 1 mul casei de bilete de la I * halta C.F. (care servește ce-1 l tăţenii din 7 sate) este nu- s 1 mai între orele 7 și 21. Să- I ! tenii care vor să călătoreas-1 ( că cu primul tren de dimi-i 7 neaţă sau cu cel de noapte) ) nu au de unde cumpăra bi-i lete. gs I.E.E.L.I.F. a adus ' * în zonă, cu doi ani In urmă, patru tuburi mari din beton armat pentru a ameaja unele poduri spre latuiurile C.A.P. Acestea stau şi acum părăsite la marginea şoselei. gg Consiliul popular I a închis un pod peste rîu! î Buhlui, care face legătura între două părţi aie satului Cepleniţa, pentru că acesta nu mai prezintă siguranţă. Cine şi cînd îl va repara la ferma zootehnică este încă foarte mică , lucrările de modernizare a acestui sector n-au început; activităţile industriale ________ şi prestatoare de ser-----------,vicii ocupă o pondere scăzută în valoarea producţiei agricole globale ; se acoiarţionează insuficient pentru introducerea în circuitul agricol a unor noi suprafeţe de teren (din planul de 71 ha, s-au realizat doar 10) ; conducerea unităţii a semnat cu uşurinţă recepţia unor lucrări de îmbunătăţiri funciare, efectuate de I.E.E.L.I.F., acestea nefiind terminate. Primăria acţionează însă ceva mai susţinut pentru finalizarea blocului de locuinţe, cu 8 apartamente şi spaţii comerciale la parter ; s-au organizat primele activităţi proprii, potrivit prevederilor Legii nr. 7/1971 ; se constată preocupări pentru îndeplinirea planului de venituri şi cheltuieli, pentru întărirea autofinanţării. Avînd însă în vedere exigenţele puse in faţa organelor locale ale puterii şi administraţiei de stat de către tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU la şedinţa Comitetului Politic Executiv al C.G. al P.C.R. din 29 aprilie a.c. biroul executiv al consiliului popular trebuie să adopte un stil de muncă mult mai dina- DUMITRU HARICA IOAN ȘCHIOPU (continuare în pag. a 3-a)