Flacăra Iaşului, august 1988 (Anul 44, nr. 13001-13025)
1988-08-02 / nr. 13001
r Anul XLIV — Nr. 13 001 Marți, 2 august 1988 4 pagini — 50 bani ț \ ss \ \ \ Am păşit în august o lună cu profundă rezonanţă insuimile şi conştiinţele noastre, ea marcînd aniversarea victoriei revoluţiei de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antiimperialistă. Trecerea, din prima zi a lunii, la aplicarea unor importante măsuri privind creşterea retribuţiei personalului muncitor şi a pensiilor ilustrează vigoarea economiei noastre naţionale, justeţea politicii partidului şi statului de făurire a noii societăţi pe pămîntul patriei străbune. Bunăstarea noastră depinde de rezultatele muncii noastre, de dezvolta- rea generală a ţării. După cum se ştie, se prevede ma jorarea cu 10 la sută a re- 4 tribuţiei întregului personal muncitor, acţiune ce începe j In această lună şi se va desfăşura, eşalonat, pină în a doua parte a anului viitor. Prin aplicarea noilor mă- 4 suri, aproape 7,9 milioane de oameni ai muncii vor beneficia de venituri supli- mentare care, în anul 1990, vor însuma peste 29 de mi j liarde de lei, fondul de re- tribuţie total urmind să fie de 5,5 ori mai mare faţă de anul celui de-al IX-lea Con- 4 gres al partidului. Oamenii muncii din jude- ? ţul Iaşi au intrat în luna august ce rezultate pozitive in producţie. A fost reali- * zat planul la investiţii, vo- fiumul producţiei de ex- port este cu circa 20 la sută ! Superior celui din perioada corespunzătoare a anului trecut, iar la producţia marfă industrială, cu 10 la 1 sută mai mare. Au fost rea- l Uzate peste prevederi, însem- ţ nate cantități de produse, în fruntea întrecerii situîn- * du-se Integrata de țesături (continuare în pag. a 2-a) | Majorarea retribuţiilor şi a pensiilor—expresie elocventă a politicii partidului de creştere a nivelului de trai f7=—=----------------=-------------jf ETAPA........... 1 august-1 octombrie 1988 peste.....2 500 oop oameni ai muncii S „ -------------------/ 1 ETAPA -JL -...... 1 noiembrie.......1988 1 ianuarie.........1989 peste.........1 800 000 oameni ai muncii ________________________________J ---------—— • ^ ! ETAPA JU............... 1 martie-1 august 1989 peste.___3 400 000 oameni ai muncii v * .___ -- J Numărul personalului muncitor care va beneficia, pe etape, de majorarea retribuţiei Vom acţiona mai ferm pentru ridicarea calităţii muncii noastre Numeroşi oameni ai muncii din industria însoară, printre care mă număr şi eu, vor beneficia de noua majorare a retribuţiei, în conformitate cu recentul Decret al Consiliului de Stat, încă din prima etapă a acţiunii, adică începînd chiar din această lună a anului curent. Tovarăşii mei de muncă, mai ales cei nou încadraţi, dar şi restul personalului muncitor din unitatea noastră, au luat cunoştinţă de prevederile acestui decret cu nespusă bucurie şi satisfacţie, apreciind măsurile de majorare a retribuţiei ca noi dovezi ale politicii umaniste a partidului şi statului nostru, ca noi argumente privind grija partidului, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu personal, pentru creşterea continuă a bunăstării materiale şi spirituale a celor VIORICA DAVID ţesătoare la întreprinderea de mătase „Victoria“ (continuare imi pag. a 3 a) ---------IN CUPRINSUL ZIARULUI Adunările generale ale oamenilor mititeii forumuri ale democraţiei muncitoreşti, revoluţionare Cronica lunii iulie — evenimente interne Sport Pe meridianele globului in spiritul sarcinilor subliniate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, in pregătirea plenarei C.C. al P.C.R. August - lună record, în întîmpinarea marii noastre sărbători Mobilizare exemplară, pe măsura importanţei lucrărilor din agricultură! Toţi sătenii să urmeze exemplul mecanizatorilor g o duminică în care numeroşi săteni au înţeles cerinţele acestor zile g| Secerişul griului a intrat în faza finală gg Cînd calitatea legumelor rămîne la aprecierea conducătorului auto gj A început şi recoltatul inului Deşi, simbătă noaptea, în raza Consiliului unic agroindustrial Popricani a plouat, mecanizatorii s-au prezentat duminică cu toţii la muncă pe tarlalele unităţilor din zonă. Şi aceasta din dorinţa de a grăbi secerişul griului, încît pîinea ţării să fie pusă la timp şi fără pierderi la adăpost, aşa cum a indicat secretarul general al partidului, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU. Datorită umidităţii, nu s-a putut intra la recoltat decit aproape de ora prînzului. S-a lucrat, în schimb, pînă seara tîrziu. De altfel, aşa după cum ne-aprecizat tov. Florin Feraru, inginerul şef al consiliului unic, duminică, în numai jumătate din zi, s-a strîns griul de pe circa 310 hectare. De menţionat că aseară mai rămăsese de secerat recolta de pe circa 470 de hectare, în cea mai mare parte griu pentru sămînţă. Un alt sector „fierbinte“ de lucru l-au constituit grădinile de legume. Duminică, au fost livrate pieţelor peste 35 de tone de legume. Păcat, însă, că n-au fost mobilizate la lucru toate forţele manuale, în mod dec il! Consiliul unic agroindustrial Popricani sebit în unităţile unde unele culturi necesită lucrări de întreţinere, împreună cu ing. Florin Rodnic, directorul S.M.A. Popricani, poposim în mijlocul mecanizatorilor şi cooperatorilor de la C.A.P. Ţigănaşi, în tarlaua Rugărie 1 se acţiona din plin la seceriş. „Nu ne putem permite nici o pauză, ne spune combinerul Hani Iambic Iuca. Orice întîrziere la seceriş înseamnă pierderi de recoltă“. Interlocutorul se numără printre mecanizatorii care depăşesc viteza de lucru stabilită, recoltând zilnic mai bine de 33 de tone de grîu. La fel ca el muncesc şi combiner! Trăiam Chirilă, Neculai Duca şi Constantin Sandu. In fermele conduse de inginerii Elena Mihai şi Gheorghe Bădiţă, cooperatorii recoltau ceapa de pe ultimele 5 hectare din cele 20 ocupate cu această cultură. Prezenţi la datorie erau şi legumicultorii, împreună cu şefa de fermă, inginera Rodită Placinschi. Ei au reuşit să recol- ANDRIa Bit ATU (continuare în pag. a 2-a) Ultimele suprafeţe din recolta de grîu a acestui an s© recoltează acum şi la C.A.P. Ţigănaşi Stimulent pentru o mai bogată activitate cultural-educativă Apărute în zilele in care poporul nostru a omagiat împlinirea a 23 de ani de la istoricul Congres al IX-lea al partidului, deschizător de eră nouă în destinele României, decretele pentru aplicarea majorării retribuţiei personalului muncitor şi a pensiilor sunt o nouă dovadă grăitoare despre puterea economică a patriei, despre grija statornică pe care partidul, personal tovarăşul Nicolae Ceauşescu o au pentru continua ridicare a nivelului nostru de trai. Sigur că noile majorări sunt doar un exemplu din multitudinea de exemple pe care le oferă viaţa economico-socială a ţării. Imensele investiţii pentru modernizarea industriei, agriculturii, pentru construcţiile de locuinţe, de şcoli, preocuparea tot mai accentuată pentru sistematizarea localită- MARIA FRIJAN directorul căminului cultural Tătăruși (continuare în pag. a 3-a) I La C. A. P. PopeştiGrave abateri de la înfăptuirea programului de întreţinere a culturilor Executarea la timp şi de calitate a tuturor lucrărilor de întreţinere a culturilor este o sarcină de mare răspundere pentru fiecare agricultor, pentru toţi locuitorii satelor, de aceasta depinzând obţinerea unor rec. . . bune. Această obligaţie, însă, n-a fost privită cu toată răspunderea şi de conducerea C.A.P. Popeşti (preşedinte — ing. Vasile Dorneanu, inginer şef — Mircea Perju), de toţi specialiştii şi cooperatorii de aici. La controalele efectuate s-a constatat că unele suprafeţe ocupate cu porumb, sfeclă de zahăr, floarea-soarelui, soia şi fasole n-au fost întreţinute corespunzător, buruienile împiedicînd dezvoltarea normală a plantelor de cultură, fapt ce periclitează, în mare măsură, realizarea producţiilor agricole planificate. Asemenea aspecte s-au constatat, în special, în fermele de la Doroşcani şi Hărpăşeşti, conduse de inginerii Mihai Bordeianu şi, respectiv, Eugen Mihai. Cele mai imburuienite culturi le deţin echipele conduse de Vasile Grigoruţă şi Petru Ursache, din ferma de la Poroşcani, Vasile Moron, Virgil Bălăi şi Aleea Ursache, din ferma de la Hărpăşeşti. Lipsă de responsabilitate faţă de soarta recoltei acestui an au dovedit şi unii cooperatori din ferma de la Popeşti, condusă de ing. Ştefan Borşieru. Vinovaţi de asemenea deficienţe se fac, în primul rînd, şefii de echipă şi de fermă, conducerea cooperativei agricole, care n-au urmărit şi controlat modul în care fiecare cooperator îşi face datoria. Vinovaţi însă sunt şi membrii biroului comitetului comunal de partid (secretar Nicolae Hanganu), care nu şi-au îndeplinit sarcinile revenite din programul de desfăşurare a campaniei de întreţinere a culturilor. Faţă de asemenea grave deficienţe, Comandamentul judeţean pentru coordonarea lucrărilor agricole a luat măsurile necesare în vederea înlăturării neajunsurilor, mobilizând la distrugerea buruienilor un important număr de oameni, făcîndu-se apel şi la lucrători din unităţi economice ieșene. Cei vinovaţi de aceste abateri vor răspunde conform prevederilor legii. DAN VAUERIU