Flacăra Iaşului, septembrie 1988 (Anul 44, nr. 13026-13051)

1988-09-15 / nr. 13038

I PAGINA A »-A------— -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------FLACĂRA IAȘULUI | Priorităţi în activitatea organizaţiei U. T.C. Integrarea elevilor şi absolvenţilor Liceul industrial metalurgic din Iaşi pregăteşte, anual, cir­ca 1300 de elevi, în meseriile de laminorist-trefilator, mecanic de maşini şi utilaje pentru in­dustria metalurgică, prelucră­tor prin aşchiere şi electroteh­­nist, la absolvire ei fiind re­partizaţi la întreprinderea me­talurgică, unitatea patronatoa­­re, cit şi la alte unităţi ale ministerului, de resort. Proble­ma esenţială care stă în faţa organizaţiei U.T.C., a întregu­lui personal didactic şi a spe­cialiştilor, în spiritul exigen­ţelor puse în faţa învăţămîn­­tului nostru de către tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secre­taru­l general al partidului, este integrarea optimă atît a ele­vilor, în cadrul instruirii prac­tice şi tehnologice din atelie­rele liceului, ale şcolii profe­sionale, cât şi în întreprindere. Activitatea de integrare conti­nuă, după absolvire, în între­prindere, obiectivul urmărit fi­ind acela al încadrării rapide a tinerilor în rigorile produc­ţiei, astfel încât, în cel mai scurt timp, ei să poată efectua lucrări de calitate eficiente. „Primim anual un număr în­semnat de absolvenţi ai şcolii profesionale şi ai liceului, de care ne ocupăm în mod deose­bit, in ce priveşte integrarea lor în colectiv, ne spunea Gheorghe Prepeliţă, secretarul comitetului U.T.C. de la întreprinderea metalurgică. Pentru aceasta, metodele de lucru ale organiza­ţiei noastre, ale comitetului pe întreprindere şi ale celor inter­mediare sunt adaptate mereu mai bine acestui scop. Pe baza cunoştinţelor dobândite în şcoa­lă şi a opţiunilor lor, absolven­ţii sunt repartizaţi pe lângă ti­nerii muncitori cu o bună ex­perienţă de muncă, şi nu numai pe lângă aceştia. Totodată, i­­mediat după absolvire, ei sunt cuprinşi la „politehnica munci­torească pentru tineret“, care are 5 cursuri de bază, condu­se de specialiştii unităţii. De­sigur, avem şi alte modalităţi de integrare, prin stimularea Interesului pentru profesiunea aleasă, prin acţiunile în spri­jinul realizării producţiei, prin activitatea „atelierului tinere­tului“, din secţia mecano-ener­­getică, unde se recuperează str­m­a din bobinaje, prin alte ac­ţiuni profesionale şi politico-e­ducative“. In întreprindere, am avut prilejul să cunoaştem realiză­rile multor tineri, absolvenţi din anii trecuţi, care astăzi sunt muncitori de nădejde, frun­taşi in întrecerea uteristă, pre­cum la minoriştii Petru Dascălu, Paul Gh. Mertic, Dănuţ Petri­­şor, electricianul Silvia Mi­hai sau strungarul Constantin Un­­gureanu. La etapa judeţeană, din 1987, a Olimpiadei strun­garului, tînărul Ionel Cordu­­neanu, spre exemplu, a obţi­nut locul al II-lea şi diploma pentru cea mai bună lucrare practică, iar un alt tînăr, Va­sile Dia, s-a situat pe primul loc la sesiunea de comunicări tehnico-ştiinţifice, desfăşurată la Hunedoara. Procesul integrării, la a că­rui finalitate ne-am referit de­ja, începe, de fapt, din şcoala profesională şi din liceu. Di­rectorul adjunct cu munca e­­ducativă, ing. Alexandru Mi­­hai, ne-a invitat să vedem mai întîi liceul, sălile de clasă şi atelierele, minuţios pregătite, pentru ca, astăzi, prima zi de şcoală să se desfăşoare în cele mai bune condiţii. Se află aici un atelier-şcoală, bine dotat, pentru clasele a IX-a şi a X-a, o linie de laminare pentru profile-cornier, iar elevii cla­selor a XI-a şi a XlI-a, cit şi cei ai şcolii profesionale lu­crează, prin rotaţie, direct în secţiile întreprinderii. Sunt în­tocmite deja programele de in­struire practică, intitulate „As­tăzi : lecţie-vizită în atelierul, secţia...“, acestea urmînd să se desfăşoare la L.R.C., liniile de fabricaţie a ţevilor pentru fri­gidere, la instalaţia de nitru­­lare ionică etc. Comisia tehni­că de orientare şcolară şi pro­fesională şi-a întocmit, de a­­semenea, programul de activi­tate, prin colaborarea cadrelor didactice cu specialiştii între­prinderii. Coordonatorul cate­drei tehnice, ing. Tit Cudric, referindu-se la acest program de maximă însemnătate în pri­vinţa integrării optime a ele­vilor, aprecia că „pentru a da uzinei muncitori bine pregă­tiţi, totul depinde de stăruinţa noastră în anii de şcoală, în­deosebi în timpul practicii pro­ductive. Ne interesează, în ega­lă măsură, evoluţia absolven­ţilor noştri ca muncitori, în ce priveşte îndeplinirea nor­melor de lucru, calitatea pro­ducţiei obţinute. In acest sens, desfăşurăm activităţi comune cu organizaţia U.T.C. din între­prindere, dacă este nevoie chiar şi în ce priveşte integrarea fie­cărui tînăr în parte“. Şcoala pregăteşte oamenii u­­zinei, muncitori cu bogate cu­noştinţe profesionale, cărora li se încredinţează o importantă parte a avuţiei naţionale, me­talul. De astăzi, viaţa şcolii şi a uzinei intră într-o nouă etapă de pregătire temeinică pentru muncă şi viaţă a tine­rilor metalurgişti ieşeni. Iniţiativa „utilaj în păstrare uteristă“, aplicată de organizaţia U.T.C. de la întreprinderea de mătase „Victoria“, antrenează tot mai mulţi tineri, între ei aflîndu-se şi Luminiţa Bîrliga şi Ion Diaconescu, care realizează produse de cea mai bună calitate pentru export Cerc de depanare La Casa de cultură a ştiinţei şi tehnicii pentru tineret a fost constituit un cerc de depanare radio-tv., în cadrul căruia ti­nerii vor asigura reparaţii pen­tru aparatele de radio şi tele­viziune, altă aparatură elec­tronică din dotarea organizaţii­lor U.T.C. şi a cluburilor ti­neretului. Tot la Casa de cul­tură a ştiinţei şi tehnicii pen­tru tineret, se fac înscrieri pen­tru cursurile de pregătire la matematică, fizică şi chimie, în vederea admiterii in invăţă­­mintul superior. Am criticat, ni se răspunde în articolul intitulat „Mii de tineri vor fi prezenţi la strin­­sul recoltei. Sunt asigurate toa­te condiţiile in unităţile bene­ficiare apărut în ziarul nos­tru din 1 septembrie a.c., ară­tam că la A.E.I. viticolă Coz­­m­eşti erau rămase în urmă lu­crările de amenajare a com­plexului de cazare. Primim de la tovarăşul Ioan Bişog, conta­bilul şef al unităţii, următoarea precizare : „Mobilizînd mai bine echipele de constructori şi per­sonalul de servire, am reuşit să finalizăm principalele lucrări, incit la această oră şi comple­xul de cazare de la sediul aso­ciaţiei este gata pentru a-i pri­mi pe tineri, în cele mai bune condiţii. Cele 23 de camere sunt plăcut amenajate, blocul ali­mentar şi grupurile sociale fiind, de asemenea, în funcţiu­ne. Incepînd de mîine, putem asigura, la complexele de la sediul A.E.I.V. şi din­ ferme, toate condiţiile de cazare şi masă pentru 150 de tineri, care ne vor sprijini la culesul re­coltei de struguri“. Un învăţămînt modern (urmare din pag. 1) In­ in­formarea personalităţii, în evoluţia societăţii. Anul şco­lar se deschide astăzi într-o atmosferă de vibrantă mîndrie patriotică pentru măreţele în­făptuiri din cea mai rodnică perioadă a istoriei poporului nos­tru, „Epoca Nicolae Ceauşescu". Cei peste 210 000 de elevi şi aproape 10 000 de cadre didac­tice din invăţămintul preuni­­versitar, studenţii şi profesorii celor 5 institute de învăţămînt superior ieşene vor da viaţă — aninând cu prezenţa lor to­nică, tinerească şi exuberantă oraşul marilor zidiri contempo­rane — cutezătoarelor idealuri ale unui popor ce se bizuie pe tineretul studios, crescîndu-l în spiritul revoluţionar al muncii. Visul lucid către inline e înso­ţit, firesc, de gîndul către copii şi tineri. Grija cu care cei mari ii înconjoară e marea bucurie a generaţiei ce se pregăteşte­­ să predea ştafeta izbinzilor. în­­văţămîntul — verigă esenţială dintr-un lanţ al împlinirilor — îşi clădeşte cu fiecare 15 sep­tembrie spaţii de spiritualitate noi. Apropiata generalizare a invăţămîntului de 12 ani este unul dintre acestea. Alăturată rezultatelor aplicării postulatului învăţămînt - cercetare-producţie, ea va revoluţiona din temelii invăţămintul românesc, ofe­­rindu-i noi carate de moder­nitate, pe care o societate in plin avînt economic şi social ie impune, le merită. 15 septembrie, zi a începutu­rilor mereu noi, tumultuos, fe­bril, emoţionat sau timid pus spre şcoală, are din ce in ce mai mult la­­ noi, la români, proporţiile unui veritabil eve­niment. Este dimensiunea meri­tată a faptului de viaţă, de în­văţătură, de cultură, a cărui re­petabilitate pe spirala înnoiri­lor antrenează, obligă, anga­jează. _________Septembrie_____._. Septembrie : timp al doritei regăsiri în bănci de clasă-aliniate, start impetuos în noi porniri spre cite fi-vor învăţate. Septembrie : stupină cu elevi zglobii ce sorb din cărţi mierea ştiinţei, vers prea curat de rapsodii ce dă fiori adinei fiinţei. Septembrie : cint viu de muncă şi cules pe-ntreg cuprinsul României, te port în suflet, mai ales, ca un simbol al hărniciei. Cătălin-Eugen Caba elev, Liceul de informatică Gustul amar al prieteniilor intimplătoare Cele întîmplate tinerei F.R., muncitoare la o antrepriză de construcţii, ne-au determinat să scriem aceste rînduri despre felul în care ne alegem priete­nii, despre modul în care îi cunoaştem. — De fapt, cine sînt priete­nii tăi pe şantierul unde lu­crezi ?, am întrebat-o pe F.R. . — Nu pot spune că­ am prie­teni, deşi lucrez de mai mulţi ani pe şantier şi, desigur, sînt şi mulţi tineri şi tinere... — Dar în căminul de nefa­­cuiti­şti unde locuieşti ? — Nici acolo, fiecare fiind o­­c­upat cu ale lui. Iată răspunsuri care stîrnesc cel puţin nedumerire, in situa­ţia în care o tînără de 24 de ani nu ştie încă să opteze pen­tru prietenii adevărate, ceea ce a făcut să treacă printr-o întîm­plare destul de neplăcută.­­Pe firul acestei întâmplări am spornit de la Miliţia municipiu­lui Iaşi, unde F.R. a depus o folSngere împotriva unor tineri fără ocupaţie, care au atras-o în grupul lor, pentru ca apoi să-i exploateze credulitatea, să o supună mai multor violenţe, şi, în final, să o prade de bu­nurile personale, în valoare de circa 8 000 de lei. Ba, mai mult, nu le cunoaşte nici numele complet acestor" aşa-zişi prie­teni, care s-au arătat doritori să-şi mărească grupul, să o a­­jute să-şi găsească o gazdă, să ducă o viaţă mai plăcută, dar fără muncă. Intr-o bună zi, F.R. a aflat că un anume Eugen are maşină şi face diferite transporturi, e­­vident, clandestine, din împre­jurimile Iaşului spre pieţele din municipiu. Ca atare, i-a ce­rut acestuia să o ducă pînă la Popricani, contra sumei de 300 de lei (?!), pentru a-şi vizita o viitoare rudă. Ceea ce a­­ur­mat este consecinţa tocmai a acestui mod de a apela la „ser­viciile“ unor necunoscuţi, de fapt, indivizi fără ocupaţie, a­­utori ai multor furturi, inclu­siv din căminul unde locuieşte F.R. Cum au pătruns în că­min ? Profi­tind­ de îngăduinţa paznicului, care „obişnuieşte“ să nu-i legitimeze pe vizita­tori. Aşa se face că Gabriela Ursaru şi Ionela Gheorghief au pătruns în Camera unde locu­ieşte F.R. şi i-au furat diferite obiecte de îmbrăcăminte, ali­mente ş.a., după care i-au pro­pus să locuiască la gazdă, pen­tru a se putea întruni în grup, fără a fi stînjeniţi de nimeni. I-au propus chiar, noii lor „prietene“, că nu-i vor cere bani pentru găzduire, ci bunuri, alimente, pe care le va pro­cura aşa cum o vor învăţa, a­­dică prin furturi, împreună cu alţi indivizi fără ocupaţie, nu­miţi Iulian Marian Hristache, Adrian Bibere, Bibi Zamfir şi Avr­am Gică. „E mai bine aşa, decât să munceşti din greu !“, susţine F.R. că îi repetau me­reu „noii prieteni“. Petrecerile zgomotoase­­şi pre­lungite din apartamentul de­ţinut de Ionela Gheorghief şi mama sa, pe str. Tabacului, i-au alertat pe vecini care, ne­reuşind să-i potolească, s-au a­­dresat organelor de miliţie. Grupul de indivizi fără ocu­paţie a fost destrămat şi, pe măsura faptelor antisociale co­mise, vor primi sancţiunile pre­văzute de lege. Intîmplările prin care a tre­cut lasă, desigur, un gust a­­mar, însă F.R. va trebui să tragă toate învăţămintele cuve­nite. îndepărtarea de tovarăşii de muncă, cei cu care ar fi fost normal să închege priete­nii frumoase, au dus-o pe a­­cest drum greşit, al asocierii pripite cu persoane aproape necunoscute. Cum nu este sin­gura situaţie de acest gen, ivi­tă în ultimul timp, pledăm din nou pentru mai buna cunoaş­tere între ei a tinerilor, în ca­drul organizaţiei U.T.C., la lo­cul de muncă, pe şantier sau în uzină, pentru atragerea ce­lor care se izolează de colec­tiv la activităţi educative şi recreative, cadru în care se pot închega adevăratele prietenii. Ultima zi de vacanţă, prima zi de şcoală • Şcolile se deschid din nou, primitoare. Anul acesta, în municipiul şi judeţul Iaşi vor fi cuprinşi în învăţământul pre­şcolar, gimnazial, profesional şi liceal peste 211000 de copii şi elevi. Dintre aceştia, 12 700 vor păşi pentru prima dată pragul şcolii, în clasa X. Unităţile şco­­lare sunt dotate la nivelul celor mai moderne cerinţe şi orientări privind educarea, formarea şi dezvoltarea personalităţii copii­lor. Totodată, pentru anul şco­lar 1988—1989, în judeţul nostru s-au dat în folosinţă­­ două şcoli noi, una în comuna Focuri, cu 10 săli de clasă şi 4 labo­ratoare, iar alta în comuna Po­peşti, cu 8 săli de clasă şi două laboratoare. O a treia şcoală nouă, la Fărcăşeni — Strunga, cu şase săli de clasă şi două laboratoare, urmează a fi dată în folosinţă în curind, în raidu­rile noastre prin judeţ, am pu­tut constata şi am consemnat la timp minuţioasele pregătiri ale tuturor şcolilor, grădiniţelor sau liceelor, activitatea laborioasă a echipelor de constructori, a cadrelor didactice şi a comi­tetelor de părinţi, pentru ca fiecare copil, fiecare adoles­cent să poată spune astăzi „Bun găsit, şcoală dragă “ Şi-au încheiat activitatea, pe Şantierul naţional al tineretu­lui Cimpia — Caracal, cei 100 de elevi­ brigadieri de la Şcoa­la profesională a Liceului in­dustrial metalurgic din Iaşi. Muncind sub îndrumarea maiş­trilor Iosif Tuduri, Victor Antăluţă, Dumitru Baran şi Petru Hriţcu, a comandantului brigăzii, subinginer Valentin Cotoară, activist al Comitetu­lui judeţean al U.T.C., ele­vi­i-b brigadieri ieşeni, s-au si­tuat pe locul al II-lea în în­trecerea uteristă. „ De mîine, mii de tineri elevi, pionieri şi studenţi vor fi prezenţi, pe se­rii, în campania agricolă de toamnă, la strînsul recoltei. Astfel, alături de oamenii mun­cii din întreprinderile agricole de stat, asociaţiile economice intercooperatiste şi cooperati­vele agricole de producţie, precum şi de la întreprinderea judeţeană de legume şi fructe şi de la subunităţile acesteia din teritoriu,­ vor acţiona peste­­ 42 700 de elevi din licee şi stu­denţi şi peste 46 000 de elevi şi tineri de la sate, mobilizaţi de organizaţiile U.T.C. şi A.S.C., prima etapă desfăşurîndu-se între 16—30 septembrie. « Va­canţa de vară a însemnat pen­tru miile de şoimi ai patriei, pionieri, şcolari şi studenţi o etapă de binemeritată recreere, dar şi de muncă, de instruc­­­tive activităţi politico-educati­ve şi de creaţie. Astfel, numai între 1 şi 14 septembrie, prin grija Administraţiei taberelor şcolare, 960 de copii ieşeni s-au aflat în tabere, la Năvo­dari, Snagov, Izvoarele, Păuli­ş şi altele. Judeţul nostru a fost gazdă, în aceeaşi perioadă, pen­tru 805 copii din întreaga ţară. Consiliul judeţean Iaşi al Or­ganizaţiei Pionierilor a asigu­rat participarea, în taberele de odihnă, creaţie şi instruire, în satele de vacanţă din judeţ şi din ţară a peste 400 de pio­nieri, iar numeroşi alţi pio­nieri au participat la 90 de ex­pediţii „Cutezătorii“. De ase­menea, peste 2 000 de studenţi din Centrul universitar şi-au petrecut vacanţa în tabere la munte şi la mare. Pagină realizată de DOINA BAZGAN CONSTANTIN ILIE Foto : L. STRATULAT

Next