Flacăra Iaşului, decembrie 1988 (Anul 44, nr. 13104-13130)
1988-12-01 / nr. 13104
FLACĂRA IASULUI-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------PAGINA A II-A [ HOTĂRÎREA cu privire la aprobarea Expunerii tovarăşului Nicolaa Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, şi adoptarea , ca Program de muncă şi acţiune revoluţionară al partidului, a întregului popor (urmare din pag. 1) Avînd convingerea că, prin aplicarea exemplară în viaţă a noilor teze şi orientări elaborate de secretarul general al partidului, ţara noastră se va înscrie pe o nouă treaptă de progres şi civilizaţie socialistă şi comunistă, participanţii la Plenară hotărăsc ca Expunerea prezentată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu — document de excepţională valoare teoretică şi practică, ce jalonează coordonatele dezvoltării viitoare a României — să devină programul de muncă şi acţiune revoluţionară al comuniştilor, al întregului popor, al organelor şi organizaţiilor de partid, de masă şi obşteşti, al organismelor democraţiei muncitoreşti-revoluţionare pentru mobilizarea tuturor oamenilor muncii şi unirea eforturilor lor creatoare la edificarea societăţii socialiste multilateral dezPLENARA ADRESEAZĂ TUTUROR COMUNIŞTILOR, ORGANELOR SI ORGANIZAŢIILOR DE PARTID, DE MASA ŞI OBŞTEŞTI, ORGANISMELOR ,DEMOCRAŢIEI MUNCITOREŞTI-REVOLUŢIONARE, ÎNTREGULUI NOSTRU POPOR VIBRANTA CHEMARE DE A ACŢIONA CU ÎNALT SPIRIT REVOLUŢIONAR DE A-SI CONSACRA ÎNTREAGA PUTERE DE MUNCA SI CREAŢIE PENTRU TRANSPUNEREA EXEMPLARĂ ÎN VIAŢA A MAGISTRALEI EXPUNERI PREZENTATE DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU — LUMINOS PROGRAM DE RIDICARE A ROMÂNIEI SOCIALISTE, LIBERE, SUVERANE ŞI INDEPENDENTE PE CULMI TOT MAI ÎNALTE DE PROGRES ŞI CIVILIZAŢIE. voltare şi înaintare fermă a patriei noastre, spre comunism. Plenara hotărăşte ca aprecierile, orientările şi concluziile acestui magistral document să stea la baza întregii activităţi de pregătire şi desfăşurare a Congresului al XIV-lea al P.C.R., a noului plan cincinal 1991— 1995 şi a programului de dezvoltare pînă în anul 2000 a României socialiste. însufleţitoarelor chemări, răspunsul faptelor noastre de munca La export, produse tot mai competitive Am urmărit cu atenţie magistrala Expunerea secretarului general al partidului, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, la şedinţa comună a Plenarei C.C. al P.C.R., a organismelor democratice şi organizaţiilor de masă şi obşteşti, document de inestimabilă valoare teoretică şi practică ce a fost adoptat ca program de muncă şi acţiune revoluţionară al partidului, al întregului nostru popor. Am înţeles, pe deplin, sarcinile de mare importanţă ce ne devin nouă, celor care realizăm produse destinate exportului, obligaţia de a contribui la uşurarea efortului valutar al ţării prin utilizarea deplină a capacităţilor de producţie, a materiilor prime şi materialelor, prin valorificarea optimă a potenţialului uman şi material de care dispunem. Sînt obligaţii patriotice, pentru onorarea cărora nici un efort nu-i prea mic, nici o iniţiativă nu-i de prisos. Eu şi colegii mei de muncă, din secţia Imobilă corp a întreprinderii de prelucrare a lemnului, secţie fruntaşă în întrecerea socialista pe anul trecut şi pe acest an, sîntem hotărîţi să acţionăm aşa cum ne-a cerut, din nou, secretarul general al partidului, convinşi că numai aşa vom contribui pe deplin la ridicarea prestigiului României în lume, la continua sa înflorire, întreaga producţie realizată în secţia noastră, ca de altfel in întreaga întreprindere, este destinată exportului. Ne-am onorat sarcinile la zi la acest important indicator, ni le-am şi depăşit, în condiţiile creşterii cu 11 la sută faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut a productivităţii muncii. Am acţionat şi acţionăm, de asemenea, pentru înnoirea producţiei, pentru sporirea competitivităţii mobilierului produs la Iaşi, pentru anul viitor, de exemplu, întreaga producţie va fi complet înnoită faţă de anul 1987, programele de mobilier intrate deja în lucru asigurînd valorificarea superioară a masei lemnoase, răspunzînd pe deplin exigenţelor partenerilor externi. Dînd o înaltă apreciere excepţionalelor hotărîri adoptate la şedinţa comună, comuniştii, întregul nostru colectiv se angajează să acţioneze unit, cu maximă răspundere, pentru a contribui pienar la progresul multilateral al patriei socialiste. Maistru GH. NEAGU întreprinderea de prelucrare a lemnului Iaşi Recolte pe măsura obiectivelor noii revoluţii agrare Recoltele tot mai bogate pe care trebuie să le obţinem potrivit obiectivelor noii revoluţii agrare constituie sarcina noastră esenţială. Am reţinut din magistrala Expunere a tovarăşului Nicolae Ceauşescu faptul că o direcţie prioritară, în următorii ani, o reprezintă folosirea raţională a fondului funciar, pe care trebuie să-l facem tot mai roditor, spre binele nostru şi bunăstarea ţării, a întregului popor. Va trebui să folosim intensiv suprafaţa arabilă a ţării, prin dezvoltarea irigaţiilor, a îmbunătăţirilor funciare, prin ameliorări, care să-i sporească potenţialul productiv. Este o îndatorire de înalt patriotism ca fiecare suprafaţă de teren, cit de mică, să fie redată producţiei, să fie cultivată corespunzător, învăţînd din experienţa formaţiilor de lucru fruntaşe din cooperativa noastră, a unităţilor agricole din ţară care au obţinut producţii record, va trebui să muncim zi de zi, la înaltele cote calitative ale agriculturii moderne, pentru a realiza, în următorii ani, obiectivele preconizate, 8 000 kg de grîu şi orz la hectar, şi chiar mai mult, 20-—25 de tone de ştiuleţi la hectar, pe terenurile irigate, recolte sporite de legume, struguri, fructe, plante tehnice şi furaje. Totodată, şi în zootehnie, efectivele de animale, producţiile acestora trebuie să crească în măsură mult mai mare. Deşi am obţinut în acest an recolte bune în ferma în care lucrez, respectiv, la sfecla de zahăr, 50 de tone la hectar, precum şi 5 030 kg de grîu lahectar, producţie de frunte în judeţul nostru, noile sarcini puse în faţa noastră, a oamenilor muncii din agricultura patriei, ne mobilizează să lucrăm mai bine, să aplicăm tehnologiile noi, intensive, să ne desăvîrşim pregătirea profesională prin învăţămîntul agrozootehnic de masă, astfel incit să putem îndeplini şi depăşi sarcinile stabilite. Modul în care am pregătit producţia anului viitor, prin alături de cea mai bună calitate, prin aplicarea de amendamente pe solurile podzolice pe care leavem, precum şi a unor mari cantităţi de îngrăşăminte organice, hotărîrea de a munci, în frunte cu comuniştii, în deplin spirit de răspundere, ordine şi disciplină, exprimă angajamentul nostru de a transforma anul Congresului al XIV-lea al partidului intr-o etapă a producţiilor agricole record. MARIA VIRIVEŞ şef de echipă la ferma de cîmp nr. 1 a Cooperativei agricole de producţie Vatra — Paşcani In Capitală, a avut loc o vibrantă manifestare consacrată aniversării Ui Uniri de la 1 Decembrie 1918 (urmare din pag. 1) a tuturor judeţelor ţării şi ai municipiului Bucureşti. Pe întregul traseu, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au fost înconjuraţi cu nemărginită bucurie. Atmosfera de sărbătoare şi entuziasm era întregită de cîntecele şi dansurile populare interpretate de numeroase formaţii artistice. Din mulţime s-au desprins pionieri şi şoimi ai patriei, tineri şi tinere, în costume naţionale, oameni ai muncii, care au oferit flori tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu. In faţa sediului Comitetului Central al partidului, zeci de tineri şi tinere, prinşi intr-o mare Horă a Unirii, au ţinut să amintească astfel de o îndelungată tradiţie — emoţionant simbol al voinţei de unire, de unitate a poporului român. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu au fost invitaţi să se prindă în această frumoasă horă a unirii, de rezonanţă istorică. In marea piaţă, a răsunat, apoi vibrantul cîntec „Partidul — Ceauşescu — România !‘ De la balconul ComitetuluiCentral, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a rostit o scurtă şi însufleţitoare cuvântare, urmărită cu dragoste, cu deosebit interes, de toţi participanţii la marea adunare şi, prin intermediul transmisiei de radio şi televiziune, de întreaga ţară. Prin însufleţire şi îndelungi aplauze, cu puternice urale şi ovaţii, cei prezenţi în marea piaţă din inima Capitalei României au exprimat hotărîrea lor de a cinsti gloriosul eveniment de la 1 Decembrie 1918 prin vrednice fapte de muncă, puse în slujba progresului multilateral al ţării, de a edifica cea mai dreaptă, mai umană orînduire pe pămîntul patriei — socialismul şi comunismul. A fost exprimată, in fapt, voinţa unanimă a întregului popor, strîns unit în jurul partidului, al secretarului său general, unitate ce constituie trăinicia şi forţa de neînvins a orinduirii noastre socialiste. Eternul semn al Unirii Un destin istoric tulburător a legat peste veacuri două vetre de cultură şi civilizaţie românească : Iaşi şi Alba Iulia. Două oraşe care în conştiinţa naţiunii noastre au stat şi stau sub semnul etern al Unirii. Acum aproape patru veacuri, Mihai Viteazul intra în Alba Iulia ca drept stăpînitor al Ţării Româneşti, al Transilvaniei şi a toată Ţara Moldovei, pentru ca, în cetatea Iaşilor, marele voievod, să-şi pună iscălitura pe întîiul hrisov de danie sub pecetea cu stemele reunite ale celor trei provincii. Această pecete de naştere s-a întipărit pentru totdeauna în conştiinţa înaintaşilor noştri. De atunci, ori poate mai dinainte, intre, cele două oraşe au circulat nu numai oameni, dar şi cărţi. Neculce, Miron Cogin şi Cantemir mărturiseau la Iaşi originea comună a locuitorilor celor trei provincii. La Blaj, în apropierea Albei Iulia, cu o jumătate de secol mai tîrziu, Samuil Micu şi Petru Maior argumentau, pentru ştiinţa tuturor, acelaşi fapt de netăgăduit. Gheorghe Şincai trecea munţii aducindu-şi în Moldova „Cronica românilor şi a mai multor neamuri" ce avea să se tipărească la Iaşi. Pe Cîmpia Libertăţii, în 1818, alături de revoluţionarii transilvăneni, erau Alexandru Ioan Cuza, Vasile Alecsandri, Mihail Kogălniceanu. In 1859, alături de munteni şi moldoveni, se bucurau ardelenii pentru înfăptuirea României moderne. In 1917, la Iaşi, în Piaţa Unirii, batalioanele de voluntari ardeleni depuneau jurămîntul de luptă pentru eliberarea Transilvaniei de asuprirea străină iar la 1 Decembrie 1918, dorinţa unanimă a românilor ardeleni s-a împlinit prin actul istoric ireversibil de la Alba Iulia. Transilvania s-a unit cu ţara. Astăzi, după şaptezeci de ani de la Marea Unire, Iaşul şi Alba Iulia sunt nu numai două oraşe-simbol ale luptei necurmate a poporului nostru pentru unitate şi neatîrnare. Ele stau mărturie vie a prefacerilor înnoitoare care au schimbat harta întregii noastre patrii. Alături de vechile zidiri, mărturie a hărniciei, talentului şi cutezanţei înaintaşilor, s-au înălţat splendidele edificii ale evului nostru socialist. Prin gîndul şi fapta locuitorilor acestor meleaguri româneşti, s-au construit , fabrici şi uzine, s-au ridicat şcoli şi aşezăminte de cultură, cartiere de locuinţe, s-au deschis magistrale şi s-au amenajat parcuri şi grădini. în acest început de iarnă timpurie, am poposit la Alba Iulia. Purtam cu mine imaginea Iaşului nostru iubit, cu freamătul său cotidian, cu albastrul halelor combinatului de sub dealul Cetăţuii, cu macaralele din şesul Bahluiului, cu edificiile sale vechi şi noi alăturîndu-se într-o alcătuire tot mai armonioasă. Acolo, la Alba Iulia, am întîlnit un oraş asemănător, în care eleganţa arhitecturii noi se alătura firesc sobrelor clădiri rămase din vechime. Am urcat spre Cetate, locul atîtor momente de suferinţă şi izbîndă ale poporului nostru. Triumful lui Mihai întregitorul şi supliciul lui Horea, rex Dacie... La intrarea in sala unde s-a semnat actul solemn al Marii Uniri, ce anunţa „sfîrşitul pătimirii noastre“, doi meşteri, urcaţi pe schelă, poleiau cu aur inscripţia de la 1 Decembrie 1918. Alba Iulia era în sărbătoare. Şi parcă, trecînd munţii, auzeam pînă aici glasul ceasornicului de la Palatul Culturii din Iaşi bătînd solemn întîile acorduri ale Horei Unirii.. CORNELII STURZE Luminosul arc de triumf al unitatii si independentei nationale (urmare din pag. 1) zînd, astfel, calea unor profunde prefaceri revoluţionare. In toată această activitate revoluţionară clocotitoare, precum şi în munca de organizare a societăţii româneşti pe baze socialiste, îl regăsim mereu în viitoarea luptei pe marele şi strălucitul nostru conducător, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Procesul de edificare a orîijduirii socialiste avea să-şi găsească întregul său conţinut, să dobîndească sensuri noi, expresii concrete tot mai bogate în epoca inaugurată de Congresul al IX-lea, de cînd în fruntea partidului şi statului se află tovarăşul Nicolae Ceauşescu, genial gînditor şi om politic, care de peste cinci decenii şi jumătate s-a identificat şi se identifică cu idealurile şi interesele supreme ale naţiunii române, slujind cu neţărmurit devotament cauza măreaţă a dezvoltării şi înfloririi patriei socialiste, a întăririi colaborării, înţelegerii şi păcii în lume. Momentul sărbătoresc de astăzi reprezintă un minunat prilej de a evoca succesele fără precedent obţinute de poporul român după istoricul Congres al IX-lea al partidului în dezvoltarea impetuoasă a industriei, agriculturii, ştiinţei, artei şi culturii, în creşterea nivelului de trai, în perfecţionarea continuă a conducerii societăţii, pornind de la realităţile din patria noastră, în dezvoltarea puternică a democraţiei muncitoreşti-revoluţionare şi realizarea unui sistem democratic de conducere, unic în felul său, care asigură participarea maselor muncitoare la elaborarea şi înfăptuirea politicii interne şi externe, în făurirea socialismului cu poporul şi pentru popor. „Oricine vizitează România, arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu, orice om de bună credinţă, indiferent de concepţiile sale politice sau filozofice, poate să constate marile transformări petrecute în patria noastră, în viaţa poporului român, puternica dezvoltare economico-socială din anii socialismului şi, în mod deosebit, din anii de după Congresul al IX-lea al partidului". Asemenea întregii ţări, judeţul Iaşi, beneficiind în ultimele două decenii de un mare volum de investiţii, de aproape 90 de miliarde de lei, şi-a sporit fondurile fixe cu 713 la sută faţă de anul 1965, realizînd un volum de activitate industrială de 13 ori mai mare, iar cea agricolă de 4 ori mai mare. Prin transpunerea în viaţă a sarcinilor, orientărilor şi indicaţiilor formulate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu prilejul numeroaselor vizite de lucru întreprinse împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu. Iaşul a devenit un puternic centru industrial, cultural,ştiinţific şi de învăţămînt al ţării. Intr-un timp istoric scurt, poporul român, condus cu clarviziune de partid, a parcurs un drum eroic de luptă şi de muncă, a învins multe greutăţi, a transformat năzuinţele şi visurile într-o convingătoare realitate, a ajuns la mari înălţimi, de unde se deschid noi şi luminoase perspective. Trăind într-o ţară liberă şi demnă, beneficiind de un cutezător şi realist program de dezvoltare viitoare, urmînd neabătut partidul, pe secretarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, să facem legămînt solemn şi în aceste momente sărbătoreşti că vom acţiona fără preget pentru înfăptuirea exemplară a tuturor obiectivelor economice şi social-politice magistral reliefate de. Expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, aceasta fiind chezăşia creşterii necontenite a nivelului de trai material şi spiritual al poporului, a ridicării României pe trepte tot mai înalte de progres şi civilizaţie.