Flacăra Iaşului, decembrie 1988 (Anul 44, nr. 13104-13130)

1988-12-01 / nr. 13104

FLACĂRA IASULUI-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------PAGINA A II-A [ HOT­ĂRÎREA cu privire la aprobarea Expunerii tovarăşului Nicolaa Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, şi adoptarea ,­ ca Program de muncă şi acţiune revoluţionară al partidului, a­ întregului popor (urmare din pag. 1) Avînd convingerea că, prin aplicarea exemplară în viaţă a noilor teze şi orientări elaborate de se­cretarul general al partidu­lui, ţara noastră se va în­scrie pe o nouă treaptă de progres şi civilizaţie socia­listă şi comunistă, partici­panţii la Plenară hotărăsc ca Expunerea prezentată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu — document de excepţională valoare teoretică şi prac­tică, ce jalonează coordona­tele dezvoltării viitoare a României — să devină pro­gramul de muncă şi acţiune revoluţionară al comuniştilor, al întregului popor, al orga­nelor şi organizaţiilor de partid, de masă şi obşteşti, al organismelor democra­ţiei muncitoreşti-revoluţio­nare pentru mobilizarea tu­turor oamenilor muncii şi unirea eforturilor lor crea­toare la edificarea societăţii socialiste multilateral dez­PLENARA ADRESEAZĂ TUTUROR COMU­NIŞTILOR, ORGANELOR SI ORGANIZAŢI­ILOR DE PARTID, DE MASA ŞI OBŞTEŞTI, ORGANISMELOR ,DEMOCRAŢIEI MUNCITO­­REŞTI-REVOLUŢIONARE, ÎNTREGULUI NOS­TRU POPOR VIBRANTA CHEMARE DE A ACŢIONA CU ÎNALT SPIRIT REVOLUŢIO­NAR DE A-SI CONSACRA ÎNTREAGA PU­TERE DE MUNCA SI CREAŢIE PENTRU TRANSPUNEREA EXEMPLARĂ ÎN VIAŢA A MAGISTRALEI EXPUNERI PREZENTATE DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU — LU­MINOS PROGRAM DE RIDICARE A ROM­NIEI SOCIALISTE, LIBERE, SUVERANE ŞI INDEPENDENTE PE CULMI TOT MAI ÎNALTE DE PROGRES ŞI CIVILIZAŢIE. voltare şi înaintare fermă a patriei noastre, spre comu­nism. Plenara hotărăşte ca apre­cierile, orientările şi conclu­ziile acestui magistral do­cument să stea la baza în­tregii activităţi de pregătire şi desfăşurare a Congresu­lui al XIV-lea al P.C.R., a noului plan cincinal 1991— 1995 şi a programului de dezvoltare pînă în anul 2000 a României socialiste. însufleţitoarelor chemări, răspunsul faptelor noastre de munca La export, produse tot mai competitive Am urmărit cu atenţie magistrala Expunere­a secretarului general al partidului, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, la şedinţa comună a Plenarei C.C. al P.C.R., a organismelor demo­cratice şi organizaţiilor de masă şi obşteşti, do­cument de inestimabilă valoare teoretică şi prac­tică ce a fost adoptat ca program de muncă şi acţiune revoluţionară al partidului, al întregu­lui nostru popor. Am înţeles, pe deplin, sarci­nile de mare importanţă ce ne d­evin nouă, celor care realizăm produse destinate exportului, o­­bligaţia de a contribui la uşurarea efortului va­lutar al ţării prin utilizarea deplină a capaci­tăţilor de producţie, a materiilor prime şi ma­terialelor, prin valorificarea optimă a potenţia­lului uman şi material de care dispunem. Sînt obligaţii patriotice, pentru onorarea cărora nici un efort nu-i prea mic, nici o iniţiativă nu-i de prisos. Eu şi colegii mei de muncă, din secţia I­­­mobilă corp a întreprinderii de prelucrare a lemnului, secţie fruntaşă în întrecerea socialis­ta pe anul trecut şi pe acest an, sîntem hotărîţi să acţionăm aşa cum ne-a cerut, din nou, se­cretarul general al partidului, convinşi că numai aşa vom contribui pe deplin la ridicarea pres­tigiului României în lume, la continua sa înflo­rire, întreaga producţie realizată în secţia noas­tră, ca de altfel in întreaga întreprindere, este destinată exportului. Ne-am onorat sarcinile la zi la acest important indicator­, ni le-am şi de­păşit, în condiţiile creşterii cu 11 la sută faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut a producti­­vităţii muncii. Am acţionat şi acţionăm, de a­­semenea, pentru înnoirea producţiei, pentru spo­rirea competitivităţii mobilierului produs la Iaşi, pentru anul viitor, de exemplu, întreaga pro­ducţie va fi complet înnoită faţă de anul 1987, programele de mobilier intrate deja în lucru a­­sigurînd valorificarea superioară a masei lem­noase, răspunzînd pe deplin exigenţelor parte­nerilor externi. Dînd o înaltă apreciere excepţionalelor hotă­rî­ri adoptate la şedinţa comună, comuniştii, în­tregul nostru colectiv se angajează să acţioneze unit, cu maximă răspundere, pentru a contribui pienar la progresul multilateral al patriei socia­liste. Maistru GH. NEAGU întreprinderea de prelucrare a lemnului Iaşi Recolte pe măsura obiectivelor noii revoluţii agrare Recoltele tot mai bogate pe care trebuie să le obţinem potrivit obiectivelor noii revoluţii agrare constituie sarcina noastră esenţială. Am reţinut din magistrala Expunere a tova­răşului Nicolae Ceauşescu faptul că o direcţie prioritară, în următorii ani, o reprezintă folosi­rea raţională a fondului funciar, pe care trebuie să-l facem tot mai roditor, spre binele nostru şi bunăstarea ţării, a întregului popor. Va tre­bui să folosim intensiv suprafaţa arabilă a ţă­rii, prin dezvoltarea irigaţiilor, a îmbunătăţiri­lor funciare, prin ameliorări, care să-i sporeas­că potenţialul productiv. Este o îndatorire de înalt patriotism ca fiecare suprafaţă de teren, cit de mică, să fie redată producţiei, să fie cul­tivată corespunzător, învăţînd din experienţa formaţiilor de lucru fruntaşe din cooperativa noastră, a unităţilor agricole­ din ţară care au obţinut producţii record, va trebui să muncim zi de zi, la înaltele cote calitative ale agricul­turii moderne, pentru a realiza, în următorii ani, obiectivele preconizate, 8 000 kg de grîu şi orz la hectar, şi chiar mai mult, 20-—25 de tone de ştiuleţi la hectar, pe terenurile irigate, recolte sporite de legume, struguri, fructe, plante teh­nice şi furaje. Totodată, şi în zootehnie, efecti­vele de animale, producţiile acestora trebuie să crească în măsură mult mai mare. Deşi am obţinut în acest an recolte bune în ferma în care lucrez, respectiv, la sfecla de za­­hăr, 50 de tone la hectar, precum şi 5 030 kg de grîu la­­hectar, producţie de frunte în judeţul nostru, noile sarcini puse în faţa noastră, a oa­menilor muncii din agricultura patriei, ne mo­bilizează să lucrăm mai bine, să aplicăm tehno­logiile noi, intensive, să ne desăvîrşim pregătirea profesională prin învăţămîntul agrozootehnic de masă, astfel incit să putem îndeplini şi depăşi sarcinile stabilite. Modul în care am pregătit­ producţia anului viitor, prin alături de cea mai bună calitate, prin aplicarea de amendamente pe solurile podzolice pe care le­­avem, precum şi a unor mari cantităţi de îngrăşăminte organice, hotărîrea de a munci, în frunte cu comuniştii, în deplin spirit de răspundere, ordine şi disci­plină, exprimă angajamentul nostru de a trans­forma anul Congresului al XIV-lea al partidului intr-o etapă a producţiilor agricole record. MARIA VIRIVEŞ şef de echipă la ferma de cîm­p nr. 1 a Cooperativei agricole de producţie Vatra — Paşcani In Capitală, a avut loc o vibrantă manifestare consacrată aniversării Ui Uniri de la 1 Decembrie 1918 (urmare din pag. 1) a­ tuturor judeţelor ţării şi ai municipiului Bucureşti. Pe în­tregul traseu, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au fost înconjuraţi cu nemărginită bucurie. Atmo­sfera de sărbătoare şi entuziasm era întregită de cîntecele şi dansurile populare interpretate de numeroase formaţii artistice. Din mulţime s-au desprins pio­nieri şi şoimi ai patriei, ti­neri şi tinere, în costume naţio­nale, oameni ai muncii, care au oferit flori tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu. In faţa sediului Comitetului Central al partidului, zeci de tineri şi tinere, prinşi intr-o mare Horă a Unirii, au ţinut să amintească astfel de o în­delungată tradiţie — emoţio­nant simbol al voinţei de unire, de unitate a poporului român. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu au fost invitaţi să se prindă în această frumoasă horă a­ unirii, de rezonanţă istorică. In marea piaţă, a răsunat, a­­poi vibrantul cîntec „Partidul — Ceauşescu — România !‘­ De la balconul Comitetului­­Central, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a rostit o scurtă şi însufleţitoare cuvântare, urmă­rită cu dragoste, cu deosebit in­teres, de toţi participanţii la marea adunare şi, prin interme­diul transmisiei de radio şi te­leviziune, de întreaga ţară. Prin însufleţire şi îndelungi aplauze, cu puternice urale şi ovaţii, cei prezenţi în marea piaţă din inima Capitalei Ro­mâniei au exprimat hotărîrea lor de a cinsti gloriosul eve­niment de la 1 Decembrie 1918 prin vrednice fapte de muncă, puse în slujba progresului multilateral al ţării, de a edi­fica cea mai dreaptă, mai u­­mană orînduire pe pămîntul pa­triei — socialismul şi comunis­mul. A fost exprimată, in fapt, voinţa unanimă a întregului po­por, strîns unit în jurul parti­dului, al secretarului său gene­ral, unitate ce constituie trăini­cia şi forţa de neînvins a orin­­duirii noastre socialiste. Eternul semn al Unirii Un destin istoric tulburător a legat peste veacuri două ve­tre de cultură şi civilizaţie ro­mânească : Iaşi şi Alba Iulia. Două oraşe care în conştiinţa naţiunii noastre au stat şi stau sub semnul etern al Unirii. Acum aproape patru veacuri, Mihai Viteazul intra în Alba Iulia ca drept stăpînitor al Ţării Româneşti, al Transilva­niei şi a toată Ţara Moldovei, pentru ca, în cetatea Iaşilor, marele voievod, să-şi pună iscă­litura pe întîiul hrisov de da­nie sub pecetea cu stemele reu­nite ale celor trei provincii. Această pecete de naştere s-a întipărit pentru totdeauna în conştiinţa înaintaşilor noştri. De atunci, ori poate mai di­nainte, intre, cele două oraşe au circulat nu numai oameni, dar şi cărţi. Neculce, Miron Cog­­in şi Cantemir mărturi­seau la Iaşi originea comună a locuitorilor celor trei provincii. La Blaj, în apropierea Albei Iulia, cu o­ jumătate de secol mai tîrziu, Samuil Micu şi Pe­tru Maior argumentau, pentru ştiinţa tuturor, acelaşi fapt de netăgăduit. Gheorghe Şincai trecea munţii aducindu-şi în Moldova „Cronica românilor şi a mai multor neamuri" ce avea să se tipărească la Iaşi. Pe Cîmpia Libertăţii, în 1818, alături de revoluţionarii tran­silvăneni, erau Alexandru Ioan Cuza, Vasile Alecsandri, Mihail Kogălniceanu. In 1859, alături de munteni şi moldoveni, se bucurau ardelenii pentru în­făptuirea României moderne. In 1917, la Iaşi, în Piaţa Uni­rii, batalioanele de voluntari ardeleni depuneau jurămîntul de luptă pentru eliberarea Transilvaniei de asuprirea stră­ină iar la 1 Decembrie 1918, dorinţa unanimă a românilor ardeleni s-a împlinit prin actul istoric ireversibil de la Alba Iulia. Transilvania s-a unit cu ţara. Astăzi, după şaptezeci de ani de la Marea Unire, Iaşul şi Alba Iulia sunt nu numai două oraşe-simbol ale luptei ne­curmate a poporului nostru pentru unitate şi neatîrnare. Ele stau mărturie vie a prefa­cerilor înnoitoare care au schimbat harta întregii noastre patrii. Alături de vechile zi­diri, mărturie a hărniciei, ta­lentului şi cutezanţei înaintaşi­lor, s-au înălţat splendidele e­­dificii ale evului nostru socia­list. Prin gîndul şi fapta lo­cuitorilor acestor meleaguri româneşti, s-au construit , fa­brici şi uzine, s-au ridicat şcoli şi aşezăminte de cultură, cartiere de locuinţe, s-au des­chis magistrale şi s-au amena­jat parcuri şi grădini. în acest început de iarnă timpurie, am poposit la Alba Iulia. Purtam cu mine imagi­nea Iaşului nostru iubit, cu freamătul său cotidian, cu al­bastrul halelor combinatului de sub dealul Cetăţuii, cu ma­caralele din şesul Bahluiului, cu edificiile sale vechi şi noi alăturîndu-se într-o alcătuire tot mai armonioasă. Acolo, la Alba Iulia, am întîlnit un oraş asemănător, în care eleganţa arhitecturii noi se alătura fi­resc sobrelor clădiri rămase din vechime. Am urcat spre Cetate, locul atîtor momente de suferinţă şi izbîndă ale poporului nostru. Triumful lui Mihai întregitorul şi supliciul lui Horea, rex Dacie... La intrarea in sala unde s-a semnat actul solemn al Marii Uniri, ce anunţa „sfîrşitul pă­timirii noastre“, doi meşteri, urcaţi pe schelă, poleiau cu aur inscripţia de la 1 Decem­brie 1918. Alba Iulia era în sărbătoare. Şi parcă, trecînd munţii, auzeam pînă aici glasul ceasornicului de la Palatul Culturii din Iaşi bătînd solemn întîile acorduri ale Horei U­­nirii.. CORNELII­ STURZE Luminosul arc de triumf al unitatii si independentei nationale (urmare din pag. 1) zînd, astfel, calea unor profun­de prefaceri revoluţionare. In toată această activitate revo­luţionară clocotitoare, precum şi în munca de organizare a societăţii româneşti pe baze socialiste, îl regăsim mereu în viitoarea luptei pe marele şi strălucitul nostru conducă­tor, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Procesul de edificare a o­­rîijduirii socialiste avea să-şi găsească întregul său conţinut, să dobîndească sensuri noi, ex­presii concrete tot mai bogate în epoca inaugurată de Con­gresul al IX-lea, de cînd în fruntea partidului şi statului se­ află tovarăşul Nicolae Ceauşescu, genial gînditor şi om politic, care de peste cinci decenii şi jumătate s-a identi­ficat şi se identifică cu idea­lurile şi interesele supreme ale naţiunii române, slujind cu neţărmurit devotament cau­za măreaţă a dezvoltării şi în­floririi patriei socialiste, a în­tăririi colaborării, înţelegerii şi păcii în lume. Momentul sărbătoresc de as­tăzi reprezintă un minunat pri­lej de a evoca succesele fără precedent obţinute de poporul român după istoricul Congres al IX-lea al partidului în dez­voltarea impetuoasă a indus­triei, agriculturii, ştiinţei, artei şi culturii, în creşterea nivelu­lui de trai, în perfecţionarea continuă a conducerii­ societăţii, pornind de la realităţile din patria noastră, în dezvoltarea puternică a democraţiei munci­­toreşti-revoluţionare şi reali­zarea unui sistem democratic de conducere, unic în felul său, care asigură participarea maselor muncitoare la elabora­rea şi înfăptuirea politicii in­terne şi externe, în făurirea socialismului cu poporul şi pentru popor. „Oricine vizitea­ză România, arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu, orice om de bună credinţă, indiferent de concepţiile sale politice sau filozofice, poate să constate marile transformări petrecute în patria noastră, în viaţa po­­porului român, puternica dez­voltare economico-socială din a­­nii socialismului şi, în mod deosebit, din anii de după Con­gresul al IX-lea al partidului". Asemenea întregii ţări, jude­ţul Iaşi, beneficiind în ultime­le două decenii de un mare vo­lum de investiţii, de aproape 90 de miliarde de lei, şi-a spo­rit fondurile fixe cu 713 la sută faţă de anul 1965, reali­­zînd un volum de activitate industrială de 13 ori mai mare, iar cea agricolă de 4 ori mai mare. Prin transpunerea în viaţă a sarcinilor, orientă­rilor şi indicaţiilor formulate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu prilejul numeroaselor vizi­te de lucru întreprinse împreu­nă cu tovarăşa Elena Ceauşescu. Iaşul a devenit un puternic cen­tru industrial, cultural,­­ştiin­ţific şi de învăţămînt al ţării. Intr-un timp istoric scurt, poporul român, condus cu clar­viziune de partid, a parcurs un drum eroic de luptă şi de muncă, a învins multe greutăţi, a transformat năzuinţele şi vi­surile într-o convingătoare rea­litate, a ajuns la mari înăl­ţimi, de unde se deschid noi şi luminoase perspective. Tră­ind într-o ţară liberă şi dem­nă, beneficiind de un cuteză­tor şi realist program de dez­voltare viitoare, urmînd nea­bătut partidul, pe secretarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, să facem legămînt solemn şi în aceste momente sărbătoreşti că vom acţiona fără preget pentru înfăptuirea exemplară a tuturor obiective­lor economice şi social-politice magistral reliefate de. Expune­rea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, aceasta fiind che­zăşia creşterii necontenite a nivelului de trai material şi spiritual al poporului, a ridi­cării României pe trepte tot mai înalte de progres şi civili­zaţie.

Next