Flacăra Iaşului, martie 1989 (Anul 45, nr. 13180-13206)

1989-03-01 / nr. 13180

Proletari din toate ţările, uniţi-vă *i'i“TM----"ÎMI' CI­PRINSUL ZIARULUI---------1 . Organ al Comitetului jud­eţean laşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Anul XLV — Nr. 13 1801 Miercuri, 1 martie 1989 4 pagini — 50 bani H In spiritul tezelor, orientărilor şi sarcinilor subliniate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu Lucrările agricole de primăvară, înaltă răspundere comunistă, revoluţionară pentru realizarea exemplară a planului pe luna martie şi pe întregul trimestru! începînd de astăzi, păşim în ultima lună a primului trimes­tru din acest an hotărîtor pen­tru înfăptuirea marii opţiuni naţionale privind înscrierea României în rîndul ţărilor cu nivel mediu de dezvoltare. Continuînd şi amplificînd re­zultatele obţinute în februa­rie , cînd, comparativ cu ace­eaşi perioadă a anului trecut, în industria ieșeană au fost înregistrate creșteri semnificati­ve la principalele produse ur­mărite prin plan central, pre­cum și însemnate depăşiri la:­* de planul perioadei — luna mar­tie trebuie să asigure un nou si important cumul de valori, bazat in primul rînd pe întă­rirea răspunderii comuniste, muncitoreşti, pe organizarea te­meinică a muncii, pe valorifi­carea deplină a bazei tehnico­­materiale, a capacităţilor de producţie existente, a poten­ţialului de muncă şi creaţie din fiecare colectiv. Aceasta, cu atît mai mult cu cit nu toate întreprinderile industriale s-au înscris în ritmurile de fabri­caţie stabilite, în exigenţele e­­conomice subliniate, la acest început de an, cu deosebită pu­tere, de secretarul general al partidului, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU. S-au manifestat încă importante neajunsuri în domeniul organizării producţiei şi a­­n mricii, aprovizionării teh­­nico-materiale, îndeplinirii con­tractelor economice — toate, cu efecte lesne de dedus asu­pra realizării producţiei fizice şi exportului, indicatorilor e­­conomico-financiari, punerii în operă a obiectivelor de inves­tiţii etc. Aceste neajunsuri, care au determinat ca realiză­rile să nu se situeze la nivelul posibilităţilor reale, trebuie e­­liminate neintîrziat­ în contextul eforturilor pent­­ru îndeplinirea la toţi indica­torii a planului pe primul tri­mestru al anului, realizarea în cele mai bune condiţii a ex­portului reprezintă o problemă centrală a activităţii economice, numai fabricarea şi livrarea la timp şi de calitate superioară a producţiei destinate partene­rilor externi putind asigura re­sursele valutare necesare im­porturilor, bunei desfăşurări a producţiei materiale. De aceea, fiecare colectiv, fiecare consi­liu al oamenilor muncii, fieca­re organizaţie de partid tre­buie să acorde maximă aten­ţie rezolvării operative a tu­turor problemelor legate de realizarea exportului, asigurând în acest scop programarea, pregătirea şi lansarea în fa­bricaţie a acestor produse, ur­mărirea zilnică a stadiului rea­lizărilor şi livrarea întregului fond de marfă la termenele stabilite. (continuare in pag. a 2-a) A.C.M. nr. 1Volum suplimentar de construcţii-montaj Brigăzile Antreprizei de con­­strucţii-montaj căi ferate nr. 1 laşi desfăşoară o activitate susţinută pentru îndeplinirea sarcinilor acestei perioade, in­tre care se detaşează racordul de cale ferată Hîrlău—Flăminzi. Organizîndu-şi judicios munca încă din primele zile ale a­­nului, punînd accentul pe fo­losirea optimă a timpului de lucru şi a utilajelor din dota­re, colectivul antreprizei şi-a onorat înainte de termeni sar­cinile de plan pe primele două­ luni din anul curent. „In pe­rioada de timp cîştigată, ne-a informat ing. Cezar Burghelea, directorul antreprizei, s-a rea­lizat suplimentar un volum de construcţii-montaj de peste 2 milioane de lei“. In fruntea întrecerii socialiste se situea­ză, în prezent, brigada condu­să de Mihai Luchian. II a Dovadă a consecvenţei politicii umaniste a partidului de creştere a nivelului de trai începînd de astăzi treia etapa de majorare retribuţiilor şi pensiilor Majorarea retribuţiilor perso­nalului muncitor, acţiune cu profunde semnificaţii privind politica partidului nostru de dezvoltare intensivă a econo­miei naţionale, şi, pe această bază, de creştere a nivelului de trai, intră, începînd de as­tăzi, în cea de-a treia etapă. Potrivit Decretului Consiliului de Stat din iunie 1988, urmea­ză să beneficieze de retribu­ţii majorate, pînă în august, cînd se va încheia acţiunea, peste 3,4 milioane de oameni ai muncii. începînd cu această lună, va primi retribuţii ma­jorate personalul muncitor cu retribuţii tarifare lunare mai mari de 2 250 de lei din uni­tăţile subordonate Ministerului Minelor. In continuare, în ur­mătoarele luni, vor primi re­tribuţii majorate alte şi alte detaşamente de oameni ai mun­cii din industria petrolieră, e­­nergetică, agricultură şi silvi­cultură etc., inclusiv, deci, lu­crători din unităţile economice ale judeţului Iaşi. Din august 1988, au benefi­ciat de retribuţii majorate oa­menii muncii care aveau re­tribuţii tarifare lunare mai mici, de pînă la 2 000 de lei (în cadrul primei etape de majo­rare) şi cei cu retribuţii cu­prinse între 2­001—2 250­0 de lei, totalizînd 4,4 milioane­­de oa­meni ai muncii — ceea ce re­prezintă circa 60 la sută din întregul personal muncitor. De asemenea, s-au majorat pensi­ile a circa 800 000 de pensio­nari. Elaborate din iniţiativa tovarăşului Nicolae Ceauşescu, măsurile de majorare a retri­buţiilor şi a pensiilor consti­tuie încă o dovadă a consec­venţei cu care sînt îndeplinite hotărîrile Congresului al XIII- lea şi Conferinţei Naţionale ale partidului, reflectă grija secre­tarului general al partidului nostru pentru creşterea conti­nuă a bunăstării populaţiei. Majorarea retribuţiilor în me­die cu 8 la sută, într-o peri­oadă cînd în lume se mani­festă puternice fenomene nega­(continuare în pag. a 2-a) MIEJI y — -T^11—f——-------------------- 1 Cronica lunii februarie — evenimente interne ^ ­­i I 9 Faptele noastre in lumina Codului etic ^ I ® Sport I I 9 Pe meridianele globului . efectuate la timp şi de calitate Muncă spornică în podgorii In cooperativele agricole din judeţ se fac intense pregătiri în vederea extinderii plantaţiilor viticole pe încă 270 de hectare. Ing. Eugen Nicoară, director adjunct al întreprinderii de vinificare, şi producere a bău­turilor spirtoase, ne informea­ză că se lucrează din plin la nivelarea şi pichetarea terenu­lui, la săparea gropilor. Lu­crările sunt avansate în coope­rativele agricole din Cotnari, Cîrjoaia, Ţigănaşi ş.a. în paralel, lucrătorii din sec­torul viticol participă la e­­fectuarea tăierilor pe ultimele suprafeţe, la consolidarea mij­loacelor de susţinere, la alte acţiuni de sezon în plantaţii. La pregătirea terenului Mecanizatorii din Consiliul unic agroindustrial Holboca au început lucrările agricole în cîmp. La asociaţiile economice intercooperatiste pentru creşte­rea vacilor de lapte de la Bo­­sia şi Prisăcani, la cea pen­tru îngrăşarea taurinelor de la Holboca, precum şi la Co­operativa agricolă de producţie din Golăeşti, s-a pregătit deja patul germinativ pe unele su­prafeţe care urmează să fie în­­sămînţate cu plante de nutreţ. Ieri, lucrările respective au fost continuate. Activitate susţinută în sistemul de irigaţie In cadrul sistemului de iri­gaţie Popricani, se fac intense pregătiri pentru declanşarea campaniei de udări. Ing. Va­sile­­ Mihăilescu, de la I.E.E.L.I.F., ne-a informat că, în prezent, aici se efectuează măsurătorile electrice, umplerea cuvelor cu apă la­ staţiile de bază, în vederea trimiterii apei pe canalele de alimentare a staţiilor de punere sub presiu­ne etc. La cooperativele agricole din Bivolari, Trifeşti, Ţigănaşi, la I.A.S. Popricani şi în alte locuri, sunt scoase aripile de ploaia în cîmp pentru efectuarea pro­belor, apoi a udărilor. Dovedind o bună pregătire profesională, lăcătuşul Ştefan Ciudin, de la întreprinderea mecanică a agriculturii Iaşi, reuşeşte, la bancul de încercat şi rodat motoare, să execute lucrări de calitate şi să scurteze timpul de predare către beneficiari Foto . c­p,op FIECARE LOCALITATE, ! O PUTERNICĂ CETATE ECONOMICO-SOCIAlă! Deleni Condiţii bune pentru extinderea rezultatelor valoroase Pe temeiul proprietăţii so­cialiste, şi comuna Deleni a cunoscut transformări înnoi­­toare, care s-au intensifi­cat mai cu seamă după Con­gresul al IX-lea al partidu­lui. „In unii ani, s-au construit chiar şi câte 40 de case noi, moderne. S-au ridicat, de ase­menea, edificii social-culturale, s-au efectuat lucrări de aducţi­­une a apei potabile, s-a or­ganizat mai bine terenul a­­gricol. In prezent, sunt peste 400 de case noi, dintre care 50—60 construite după proiecte de sistematizare tip, cuprin­­zin­d însă și elemente specific locale“, ne spunea Valeriu Sava, secretarul biroului exe­cutiv al consiliului popular, împlinirile de ordin social, chipul nou al satelor comunei se află în directă legătură cu dezvoltarea activităţilor econo­mice, se întemeiază pe aces­tea. Cooperativa agricolă de producţie, chiar dacă nu are rezultate pe măsura condiţii­lor şi cam bate pasul pe loc, a obţinut în 1988 o producţie globală de aproape 40 de mi­lioane de lei. Există, însă, la Deleni puternice avanposturi ale noii revoluţii agrare, cu producţii record. Ferma de o­­vine a I.A.S. Cotnari, de e­­xemplu, ai cărei lucrători (ma­joritatea din comună) au do­­bîndit o experienţă valoroasă IOAN ŞCHIOPU (continuare în pag. a 2-a) iiuiiiiiki ! / Martie ! Poate-i legendă..., poate-i o poveste..., e sigur obicei. ! Un obicei ţinînd de spi- 1 ritul ludic al omului ce-şi ţ I caută pretutindeni şi veş- . ţ nie copilăria şi o găseşte, i din cînd în cînd, într-o­­ primăvară, într-o iubire,­­ într-o floare, într-un gest, î într-un cîntec, intr-o nă-­­ dejde... ) Poate-i legendă..., poa­­­­te-i poveste..., e sigur bucu­­­­rie. Bucuria de a aduce un picur din seninul începu­tului de anotimp ce-şi murmură de multişor sosi­rea la urechea iernii de astă dată adormite. Primă­vara n-a fost izbucnire, ci lentoare, clopoţeii de ar­gint ce-i anunţă deştepta­rea au ecou şoptit. Calen­darul se amestecă şi-şi cere ca-ntr-un joc de puzzle dreptul la ordine... 1 Martie devine în atare împrejurări strict... meteo­rologice un şi mai impor­tant reper. Ce înţelesuri are ? Cele pe care vrem să i le dăm. Variante sunt de ordinul sutelor, etalate in­­ vitrine pentru toate gustu­­­­rile (inclusiv şi cele mai îndoielnice, păcat!), intr-o competiţie a simbolurilor a căror simplă enumerare IOANA BOGDAN (continuare în pag. a 2-a) —4

Next