Flacăra Iaşului, mai 1989 (Anul 45, nr. 13233-13257)
1989-05-03 / nr. 13233
i . Cu prilejul aniversării a 100 de ani de la declararea zilei de 1 Mai ca zi a solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc şi a 50 de ani de lansarea demonstraţie patriotică, antifascistă şi antirăzboinica de la 1 Mai 1939 Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au participat la deschiderea Expoziţiei omagiale fotodocumentare şi de carte, organizată în Capitală Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, şi tovarăşa Elena Ceauşescu au participat, duminică, la descinderea Expoziţiei omagiale fotodocumentare şi de carte, organizată în Capitală cu prilejul aniversării a 100 de ani de la declararea zilei de 1 Mai ca zi a solidarităţii internaţionale a colos ce muncesc şi a 40 de ani de la marea demonstraţie patriotică, antifascistă şi antirăzboinică de la 1 Mai 1019. La festivitate au luat parte membri şi membri supleanţi ai Comitetului Politic Executiv al CC. al P.C.R., secretari ai Comitetului Central al partidulului, membri ai C.C. ai P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători ai unor instituţii centrale, organizaţii de masă şi obşteşti, reprezentanţi ai vieţii noastre ştiinţifice şi culturale, numeroşi oameni ai muncii din Capitală. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au fost întîmpinaţi, la sosire, cu cele mai calde sentimente de stimă şi preţuire de numeroşi oameni ai muncii bucureşteni, care au aclamat îndelung pentru partid şi secretarul său general. Grupuri de pionieri şi şoimi ai patriei, de tineri şi tinere au oferit buchete de flori. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au fost invitaţi să viziteze expoziţia omagială care, prin emoţionante mărturii documentare, evocă manifestările muncitoreşti prilejuite de sărbătorirea în ţara noastră a zilei de 1 Mai, ce au jalonat, în fapt, istoria bogată şi eroică a clasei muncitoare, drumul străbătut de la începuturile organizării sale pînă la victoria revoluţiei socialiste şi edificarea noii orînduiri. Prezentînd retrospectiv aceste memorabile evenimente, expoziţia omagiază pilduitoarea viaţă şi activitate ale tovarăilui Nicolae Ceauşescu, vedend un mare destin de militant revoluţionar patriot, legat nemijlocit de momente istorice ale luptei poporului român, sub conducerea gloriosului nostru partid comunist, pentru înfăptuirea aspiraţiilor supreme de libertate, independenţă, şi unitate naţională, pentru socialism. Prima parte a expoziţiei ilustrează consacrarea istorică, în urmă cu un secol, a zilei de 1 Mai ca zi a solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc. _2n _ acest cadru, este înfăţişată întîia sărbătorire a zilei de 1 Mai în România, in 1890. Impresionante mărturii documentare — fotografii şi grafică militantă, afişe, extrase din presa vremii — consemnează pe un spaţiu larg marea demonstraţie patriotică, antifascistă şi antirăzboinică de la 1 Mai 1939, în organizarea şi desfăşurarea căreia o contribuţie determinantă au avut tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tov,vara sa Elena Ceauşescu, această manifestaţie avînd un larg ecou în conştiinţa poporului român şi pe plan internaţional. Expoziţia oglindeşte sărbătorirea zilei de 1 Mai în perioada 1940—1944 în condiţiile luptei ilegale a Partidului Comunist Român pentru organizarea mişcării de rezistenţă antifascistă, pentru realizarea Frontului Unic Muncitoresc, pentru unirea tuturor forţelor democratice împotriva războiului, pentru apărarea independenţei şi integrităţii teritoriale a ţării, pentru pregătirea şi înfăptuirea actului istoric de la 23 August 1944. Numeroase exponate atestă cinstirea zilei de 1 Mai în anii luptei pentru cucerirea puterii politice şi în prima etapă a construcţiei socialiste. Sunt mărturii documentare care evidenţiază ridicarea pe o treaptă superioară a unităţii politice, organizatorice şi ideologice a clasei muncitoare în cadrul partidului revoluţionar unic, instaurarea puterii politice a celor ce muncesc, trecerea la noua etapă , revoluţia şi construcţia socialistă. Este reflectată amplu perioada de după Congresul al IX- lea care a ales în suprema funcţie de conducere pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Sunt prezentate transformările profund înnoitoare ceau avut loc în această perioadă fără egal în istoria patriei, în întreaga viaţă politică, economică şi socială a României, în dezvoltarea multilaterală şi armonioasă a economiei naționale, pe (continuare în pag. a 4-a) — „—*1] în industria şi pe şantierele judeţului Sărbătoarea muncii, cinstită printr-o mobilizare exemplară pentru îndeplinirea tuturor sarcinilor A devenit o frumoasă tradiţie ca ziua de 1 Mai să fie marcată de un amplu avînt pentru îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de plan, în fiecare unitate economică, în fiecare colectiv. Recentele evenimente politice — Plenara Comitetului Central, sesiunea Marii Adunări Naţionale, marile adunări populare din Capitală şi din întreaga ţară, cuvântările rostite de secretarul general al partidului, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, au constituit noi şi semnificative imbolduri pentru toţi oamenii muncii de a acţiona pentru atingerea unor ritmuri tot mai înalte de lucru, îndeplinirea planului la producţia fizică şi export, onorarea exemplară a contractelor încheiate, în condiţii de maximă calitate şi eficienţă. Duminică, luni, în unităţile cu foc continuu, şi ieri, în unităţile economice ale judeţului, s-a lucrat sub semnul îmbogăţirii bilanţului lunii aprilie, al unui start cit mai bun în această lună mai pe care cu toţii o dorim marcată de rezultate cit mai bune angajament solemn pe care fiecare dintre noi şi l-a luat, în vederea cinstirii marilor evenimente care urmează, în 1989, cu noi fapte de muncă, vibrantă reafirmare a încrederii în partid şi în conducătorul iubit, în viitorul luminos al patriei noastre socialiste libere, independente şi suverane. Acţionînd ferm, sub conducerea organelor şi organizaţiilor de partid,oamenii muncii de pe întreg cuprinsul judeţului s-au achitat de sarcinile aferente fiecăreia , din aceste zile de muncă, prima grijă fiind realizarea exemplară a producţiei fizice, a exportului. , — Duminică s-a lucrat intens, bilanţul lunii aprilie căpătînd astfel un contur mai plin, nu spunea Grigore Tescu, inginerul şef al I.T.R.D. Paşcani, planul lunii a fost depăşit, astfel, cu 900 000 de lei la producţia marfă industrială şi cu circa 200 000 de lei la export. Şi planul lunii mai a fost atacat corespunzător, accentul punindu-l, aşa cum ne-a cerut secretarul general al partidului, pe modernizarea producţiei, pe reducerea consumurilor, pe ridicarea nivelului calitativ. Aveam să aftăm că pînă aseară au fost realizate, între altele, produse ale industriei electronice şi electrotehnice valorînd mai bine de 1,2 milioane, de lei (din care, un sfert destinate exportului), alte produse, ritmul situîndu-se peste cel al lunii precedente. Şi constructorii ieșeni au acţionat pentru grăbirea ritmului execuţiei unor lucrări de mare importanţă. Lucrătorii Antreprizei de construcţii industriale nr. 1, de pildă, şi-au depăşit substanţial sarcinile zilnice peşantierele Fabricii de oxigen (N. B. : buna organizare a muncii, abnegaţia oamenilor au făcut ca această importantă investiţie să fie gata pentru montaj cu aproape şase luni mai devreme decit era normal pentru anvergura lucrării !), la extinderile de la „Nicolina“, „Ţesătura“, la Staţia de epurare a apei din Iaşi ş.a. Printre fruntaşii aflaţi pe şantiere i-am notat pe cei din echipele conduse de I. Spînache, Șt. Juravlea, Gh. Năstase, Gh. Chelea, Gh. Dăscăleanu etc. La datorie i-am găsit și pe lucrătorii Brigăzii C.U.G. a Antreprizei de montaj utilaje chimice. „Numai în ziua de 1 Mai, planul a fost depăşit cu lucrări da (continuare în pag. a 2-a) , de pim In cinstea zilei de 1 Mai, la Întreprinderea „Ţesătura“, a fost pusă în funcţiune o nouă capacitate de producţie din cele prevăzute în programul de modernizare şi dezvoltare a secţiilor ţesatorie şi finisaj Largă participare la muncă şi pe ogoare Zi şi noapte, la irigat Se impune ca irigarea culturilor să constituie o preocupare permanentă a oamenilor muncii din agricultură, pentru ca suprafeţe tot mai mari să beneficieze de apă. In ultima perioadă, deşi a mai plouat, s-a reuşit ca în sistemele de irigaţii să se lucreze intens. Echipele de udători au reuşit, în cele mai multe, zone, să mute aripile de ploaie de câte 3 ori în 24 de ore, aşa cum este necesar. E de apreciat că, alături de oamenii muncii de la sate, şi lucrătorii I.E.E.L.I.F. şi-au mobilizat mai mult forţele, inclusiv pentru înlăturarea operativă a defecţiunilor apărute în sisteme. Aşa se explică că pînă acum au fost irigate culturile de pe mai bine de 311 000 de hectare. In zilele de 1 şi 2 mai, sistemele de irigaţii au funcţionat din plin, reuşindu-se să se ude zilnic cîte aproape 2 500 de hectare. Cele mai mari suprafeţe au fost irigate în cooperativele agricole Balş, Bâlţaţi, Belceşti, Bivolari, Ţigănaşi, Comarna, Prisăcani, Costuleni şi Grozeşti. în cooperativele amintite, formaţiile de udători, sub îndrumarea specialiştilor, n-au părăsit cîmpul decît după ce au mutat aripile de ploaie a treia oară. Intens s-a acţionat la irigat, în aceste zile, şi în întreprinderile agricole de stat Strunga, Tg. Frumos şi Popricani. Sînt însă şi unităţi unde ritmul irigaţiilor nu a fost satisfăcător. Este vorba de cooperativele agricole Popricani şi Probota, de asociaţiile economice intercooperatiste „Al. I. Cuza", Trifeşti şi Probota. Conducerile acestor unităţi trebuie să fie mai mult prezente în mijlocul echipelor de udători, îndrumîndu-Ie şi controlîndu-le în mai mare măsură activitatea, pentru ca suprafețe tot mai mari să beneficieze de ploaie artificială. Prima praşilă la sfecla de zahăr, grabnic încheiată Precipitaţiile căzute, precum şi irigaţiile au favorizat dezvoltarea culturilor de sfeclă de zahăr. Au răsărit şi au crescut, însă, şi buruienile Bunii gospodari, hotărîţi să obţină de la această cultură producţii record, au luat din vreme măsurile necesare, pentru ca prima praşilă manuală să se desfăşoare la timp şi de calitate. Pentru realizarea acestei acţiuni s-a procedat din vreme la instruirea prăşitorilor, s-au procurat uneltele necesare, s-au luat alte măsuri organizatorice şi de mobilizare a forţei de muncă, în paralel cu prăşitul, s-a acţionat şi pentru completarea golurilor din culturi, în vederea asigurării unei densităţi optime de plante la hectar. Organizîndu-se bine munca, în numeroase zone ale judeţului prima lucrare de întreţinere a fost încheiată pe toate (continuare in pag. a 2-a) STADIUL EXECUTĂRII PRIMEI PRASILE MANUALE LA SFECLA DE ZAHĂR, PE CONSILII UNICE AGROINDUSTRIALE, ÎN SEARA ZILEI DE 2 MAI A C. (in procente față de plan)