Flacăra Iaşului, mai 1989 (Anul 45, nr. 13233-13257)

1989-05-03 / nr. 13233

i . Cu prilejul aniversării a 100 de ani de la declararea zilei de 1 Mai ca zi a solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc şi a 50 de ani de la­n­sarea demonstraţie patriotică, antifascistă şi antirăzboinica de la 1 Mai 1939 Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au participat la deschiderea Expoziţiei omagiale fotodocumentare şi de carte, organizată în Capitală Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, şi tovarăşa Elena Ceauşescu au participat, duminică, la des­cinderea Expoziţiei omagiale fotodocumentare şi de carte, organizată în Capitală cu pri­lejul aniversării a 100 de ani de la declararea zilei de 1 Mai ca zi a solidarităţii internaţio­nale a colos ce muncesc şi a 40 de ani de la marea demon­straţie patriotică, antifascistă şi antirăzboinică de la 1 Mai 1019. La festivitate au luat parte membri şi membri supleanţi ai Comitetului Politic Executiv al CC. al P.C.R., secretari ai Comitetului Central al partidu­­lului, membri ai C.C. ai P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai gu­vernului, conducători ai unor instituţii centrale, organizaţii de masă şi obşteşti, reprezen­tanţi ai vieţii noastre ştiinţi­­fice şi culturale, numeroşi oa­meni ai muncii din Capitală. Tovarăşul­ Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au fost întîmpinaţi, la sosire, cu cele mai calde sentimente de stimă şi preţuire de numeroşi oameni ai muncii bucureşteni, care au aclamat îndelung pen­tru partid şi secretarul său ge­neral.­­ Grupuri de pionieri şi şoimi ai patriei, de tineri şi tinere au oferit buchete de flori. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au fost invitaţi să viziteze ex­poziţia omagială care, prin e­­moţionante mărturii documen­tare, evocă manifestările mun­citoreşti prilejuite de sărbăto­rirea în ţara noastră a zilei de 1 Mai, ce au jalonat, în fapt, istoria bogată şi eroică a clasei muncitoare, drumul străbătut de la începuturile organizării sale pînă la victoria revoluţiei socialiste şi edificarea noii o­­rînduiri. Prezentînd retrospectiv aces­te memorabile evenimente, ex­poziţia omagiază pilduitoarea viaţă şi activitate ale tovară­­ilui Nicolae Ceauşescu, vede­nd un mare destin de militant revoluţionar patriot, legat ne­mijlocit de momente istorice ale luptei poporului român, sub conducerea gloriosului nostru partid comunist, pentru înfăp­tuirea aspiraţiilor supreme de libertate, independenţă, şi uni­tate naţională, pentru socialism. Prima parte a expoziţiei ilus­trează consacrarea istorică, în urmă cu un secol, a zilei de 1 Mai ca zi a solidarităţii inter­naţionale a celor ce muncesc. _2n _ acest cadru, este înfăţişată întîia sărbătorire a zilei de 1 Mai în România, in 1890. Impresionante mărturii docu­mentare — fotografii şi grafi­că militantă, afişe, extrase din presa vremii — consemnează pe un spaţiu larg marea de­monstraţie patriotică, antifas­cistă şi antirăzboinică de la 1 Mai 1939, în organizarea şi desfăşurarea căreia o contribu­ţie determinantă au avut tova­răşul Nicolae Ceauşescu şi tov,­vara sa Elena Ceauşescu, aceas­tă manifestaţie avînd un larg ecou în conştiinţa poporulu­i român şi pe plan internaţional. Expoziţia oglindeşte sărbăto­rirea zilei de 1 Mai în perioa­da 1940—1944 în condiţiile lup­tei ilegale a Partidului Comu­nist Român pentru organizarea mişcării de rezistenţă antifas­cistă, pentru realizarea Fron­tului Unic Muncitoresc, pentru unirea tuturor forţelor demo­cratice împotriva războiului, pentru apărarea independenţei şi integrităţii teritoriale a ţării, pentru pregătirea şi înfăptui­rea actului istoric de la 23 August 1944. Numeroase exponate atestă cinstirea zilei de 1 Mai în­ anii luptei pentru cucerirea puterii politice şi în prima etapă a construcţiei socialiste. Sunt mărturii documentare care e­­videnţiază ridicarea pe o treap­tă superioară a unităţii politi­ce, organizatorice şi ideologice a clasei muncitoare în cadrul partidului revoluţionar unic, instaurarea puterii politice a celor ce muncesc, trecerea la noua etapă , revoluţia şi con­strucţia socialistă. Este reflectată amplu perioa­da de după Congresul al IX- lea care a ales în suprema funcţie de conducere pe tova­răşul Nicolae Ceauşescu. Sunt prezentate transformările profund înnoitoare ce­­au avut loc în această perioadă fără e­­gal în istoria patriei, în întrea­ga viaţă politică, economică şi socială a României, în dezvol­tarea multilaterală şi armonioa­să a economiei naționale,­ pe (continuare în pag. a 4-a) — „—­­*1] în industria şi pe şantierele judeţului Sărbătoarea muncii, cinstită printr-o mobilizare exemplară pentru îndeplinirea tuturor sarcinilor A devenit o frumoasă tradi­ţie ca ziua de 1 Mai să fie marcată de un amplu avînt pentru îndeplinirea şi depăşi­rea sarcinilor de plan, în fie­­care unitate economică, în fie­care colectiv. Recentele eveni­­mente politice — Plenara Co­mitetului Central, sesiunea Ma­rii Adunări Naţionale, marile adunări populare din Capi­tală şi din întreaga ţară, cuvân­tările rostite de secretarul ge­neral al partidului, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, au constituit noi şi semnificative imbolduri pentru toţi oamenii muncii de a acţiona pentru a­­tingerea unor ritmuri tot mai înalte de lucru, îndeplinirea planului la producţia fizică şi export, onorarea exemplară a contractelor încheiate, în con­diţii de maximă calitate şi e­­ficienţă. Duminică, luni, în unităţile cu foc continuu, şi ieri, în uni­tăţile economice ale judeţului, s-a lucrat sub semnul îmbogă­ţirii bilanţului lunii aprilie, al unui start cit mai bun în această lună mai pe care cu toţii o dorim marcată de rezul­tate cit mai bune­­ angajament solemn pe care fiecare dintre noi şi l-a luat, în vederea cin­stirii marilor evenimente care urmează, în 1989, cu noi fapte de muncă, vibrantă reafirmare a încrederii în partid şi în conducătorul iubit, în viitorul luminos al patriei noastre so­cialiste libere, independente şi suverane. Acţionînd ferm, sub­ conducerea organelor şi orga­nizaţiilor de partid,­­oamenii muncii de pe întreg cuprinsul judeţului s-au achitat de sar­cinile aferente fiecăreia , din aceste zile de muncă, prima grijă fiind realizarea exemplară a producţiei fizice, a expor­tului. , — Duminică s-a lucrat intens, bilanţul lunii aprilie căpătînd astfel un contur mai plin, nu spunea Grigore Tescu, inginerul şef al I.T.R.D. Paşcani, planul lunii a fost depăşit, astfel, cu 900 000 de lei la producţia mar­fă industrială­ şi cu circa 200 000 de lei la export. Şi planul lu­nii mai a fost atacat corespun­zător, accentul punindu-l, aşa cum ne-a cerut secretarul ge­neral al partidului, pe moder­nizarea producţiei, pe reduce­rea consumurilor, pe ridicarea nivelului calitativ. Aveam să af­tăm că pînă aseară au fost realizate, între altele, produse ale industriei electronice şi e­­lectrotehnice valorînd mai bine de 1,2 milioane, de lei (din care, un sfert destinate expor­tului), alte produse, ritmul si­­tuîndu-se peste cel al lunii pre­cedente. Şi constructorii ieșeni au ac­ţionat pentru grăbirea ritmului execuţiei unor lucrări de mare importanţă. Lucrătorii An­treprizei de construcţii indus­triale nr. 1, de pildă, şi-au de­păşit substanţial sarcinile zil­nice pe­­şantierele Fabricii de oxigen (N. B. : buna organizare a muncii, abnegaţia oamenilor au făcut ca această importantă investiţie să fie gata pentru montaj cu aproape şase luni mai devreme decit era normal pentru anvergura lucrării !), la extinderile de la „Nicolina“, „Ţesătura“, la Staţia de epu­rare a apei din Iaşi ş.a. Printre fruntaşii aflaţi pe şantiere i-am notat pe cei din echipele con­duse de I. Spînache, Șt. Jura­­vlea, Gh. Năstase, Gh. Chelea, Gh. Dăscăleanu etc. La da­­torie i-am găsit și pe lucrătorii Brigăzii C.U.G. a Antreprizei de montaj utilaje chimice. „Nu­mai în ziua de 1 Mai, planul a fost depăşit cu lucrări da (continuare în pag. a 2-a) , de pim In cinstea zilei de 1 Mai, la Întreprinderea „Ţesătura“, a fost pusă în funcţiune o nouă capacitate de producţie din cele pre­văzute în programul de modernizare şi dezvoltare a secţiilor ţe­­satorie şi finisaj Largă participare la muncă şi pe ogoare Zi şi noapte, la irigat Se impune ca iri­garea culturilor să constituie o preocu­pare permanentă a oamenilor muncii din agricultură, pentru ca suprafeţe tot mai mari să beneficieze de apă. In ultima perioadă, deşi a mai plouat, s-a reuşit ca în sistemele de iri­gaţii să se lucreze intens. Echipele de udători au reuşit, în cele mai multe, zone, să­ mute aripile de ploaie de câte 3 ori în 24 de ore, aşa cum este necesar. E de apreciat că, alături de oamenii muncii de la sate, şi lucră­torii I.E.E.L.I.F. şi-au mobilizat mai mult forţele, inclusiv pen­­tru înlăturarea ope­rativă a defecţiuni­lor apărute în sis­teme. Aşa se explică că pînă acum au fost irigate culturile de pe mai bine de 311 000 de hectare. In zilele de 1 şi 2 mai, sistemele de irigaţii au funcţionat din plin, reuşindu-se să se ude zilnic cîte aproape 2 500 de hec­tare. Cele mai mari suprafeţe au fost iri­gate în cooperativele agricole Balş, Bâl­­ţaţi, Belceşti, Bivo­lari, Ţigănaşi, Co­­marna, Prisăcani, Costuleni şi Grozeşti. în cooperativele a­­mintite, formaţiile de udători, sub în­drumarea specialişti­lor, n-au părăsit cîmpul decît după ce au mutat aripile de ploaie a treia oară. Intens s-a ac­ţionat la irigat, în a­­ceste zile, şi în în­treprinderile agrico­le de stat Strunga, Tg. Frumos şi Po­­pricani. Sînt însă şi uni­tăţi unde ritmul iri­gaţiilor nu a fost sa­tisfăcător. Este vor­ba de cooperativele agricole Popricani şi Probota, de asocia­ţiile economice inter­­cooperatiste „Al. I. Cuza", Trifeşti şi Probota. Conduceri­le acestor unităţi trebuie să fie mai mult prezente în mij­locul echipelor de u­­dători, îndrumîndu-Ie şi controlîndu-le în mai mare măsură activitatea, pentru ca suprafețe tot mai mari să beneficieze de ploaie artificială. Prima praşilă la sfecla de zahăr, grabnic încheiată Precipitaţiile căzute, precum şi irigaţiile au favorizat dez­voltarea culturilor de sfeclă de­ zahăr. Au răsărit şi au crescut,­ însă, şi buruienile­ Bunii gos­podari, hotărîţi să obţină de la această cultură producţii re­cord, au luat din vreme măsu­rile necesare, pentru ca prima praşilă manuală să se desfă­şoare la timp şi de calitate. Pentru realizarea acestei ac­ţiuni s-a procedat din vreme la instruirea prăşitorilor, s-au procurat uneltele necesare, s-au luat alte măsuri organizatorice şi de mobilizare a forţei de muncă, în paralel cu prăşi­tul, s-a acţionat şi pentru comple­tarea golurilor din culturi, în vederea asigurării unei densi­tăţi optime de plante la hec­tar. Organizîndu-se bine munca, în numeroase zone ale jude­ţului prima lucrare de întreţi­nere a fost încheiată pe toate (continuare in pag. a 2-a) STADIUL EXECUTĂRII PRIMEI PRASILE MANUALE LA SFECLA DE ZAHĂR, PE CONSILII UNICE AGROINDUS­TRIALE, ÎN SEARA ZILEI DE 2 MAI A C. (in procente față de plan)

Next