Flacăra Iaşului, iunie 1989 (Anul 45, nr. 13258-13283)

1989-06-01 / nr. 13258

* Cf. Proletari din toate ţările, uniţl-vă! <1*)» * s. >;$$A f$p-l4 'átfőzi jîî «'r.r- '*} ‘A \JX i =1 - ájöilís^ ‘ ’ .£-*"' irtţ ■•-•> ,v •». ,' ^^H^^ŞnlT^nSll^^rVTVjLvaf «w^wwBg wagim i wu um!1 i^ww wwppwnHF^wri HhIh 1 !a I I I I I * I V I * % I % % ( \\ \ In spiritul sarcinilor subliniate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu producţia fizico-realizată ritmic, integral! • Luna iunie, hotărîtoare pentru îndeplinirea planului pe pri­mul semestru al anului • Programele de modernizare, înfăptuite neabătut • Maximă atenţie calităţii produselor ! 17 Am păşit în luna iunie, lu­nă hotărîtoare pentru îndepli­nirea exemplară a planului pe primul semestru al anu­lui, pentru întîmpinarea ma­rilor evenimente din viaţa întregii naţiuni — cea de-a 45-a aniversare a victoriei Revoluţiei de Eliberare So­cială şi Naţională, Antifascis­tă şi Antiimperialistă şi Con­gresul al XIV-lea al partidu­lui — cu realizări de seamă. Ampla întrecere socialistă desfăşurată de la începutul a­­nului reflectă pe larg mobi­lizarea de forţe, hotărîrea tu­turor colectivelor de oameni ai muncii din judeţul Iaşi ca, alături de întregul popor, strîns unit în jurul partidu­lui, al secretarului său gene­ral, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, să răspundă concret, prin fapte, chemări­lor adresate de la tribuna Plenarei C.C. al F.C.R., impe­rativelor economice actuale privind dezvoltarea intensivă, lărgirea colaborării şi coope­rării internaţionale, creşterea continuă a nivelului de trai material şi spiritual al po­porului. Chiar dacă bilanţul celor 5 luni trecute nu este definitiv, datele preliminare, succesele raportate de o serie de unităţi prefigurează rezul­tate de ansamblu bune, eco­nomiei naţionale fiindu-i ofe­rite suplimentar de către in­dustria judeţului — pentru nevoile interne ori pentru ex­port — importante cantităţi de energie, de produse ale in­dustriilor electrotehnică şi e­­lectronică, de mecanică fină, ţesături şi tricotaje, mobilier, materiale de construcţii etc. Demn de remarcat este bilan­ţul din nou foarte bun al in­dustriei oraşului Paşcani, un­de celor 60 de milioane de lei realizaţi peste prevederi în 4 luni li s-au adăugat noi şi­ însemnate depăşiri, din al căror total, mai bine de o treime o reprezintă produse­le destinate exportului. Cu re­zultate pozitive se înscriu, de asemenea, unităţile din con­strucţii, din transporturi, din alte domenii. Toate acestea atestă înalta temperatură a muncii, angajarea patriotică pentru îndeplinirea planului la producţia fizică şi export, în condiţii de calitate şi efi­cienţă înalte, de valorificare superioară a potenţialului pro­ductiv modern de care dispu­nem. Sunt rezultate care au la bază iniţiativele muncito­reşti, aplicarea riguroasă a programelor de organizare superioară şi modernizare a producţiei, de creştere a pro­ductivităţii muncii, de redu­cere a cheltuielilor materiale, convingerea fiecărui colectiv, a fiecăruia dintre noi că nu­mai în felul acesta se pot a­­sigura dezvoltarea generală a ţării, creşterea bunăstării în­tregului popor. Cu toate acestea, analizele efectuate scot la iveală, în multe locuri, rezerve care aş­teaptă să fie valorificate, lip­suri care denotă că organiza­rea producţiei poate fi îmbu­nătăţită, că ordinea, disciplina pot — şi trebuie — să fie în­tărite. Sunt minusuri în acti­vitatea noastră subliniate în­­continuare în pag. a 3-a) Irigarea culturilor, intensificată în toate sistemele în ultima perioadă, a plouat şi în judeţul nostru, dar nu peste .Nu precipitaţiile căzute au asi­gurat pe deplin nevoia de apă a plantelor de cultură, pentru a da producţii sporite la hec­tar. în asemenea condiţii, iri­garea culturilor s-a­ impus în multe zone ale judeţului, iar lucrătorii din unele unităţi au continuat udatul. In cursul zi­lei de marţi, de exemplu, au primit apă culturile de pe 1555 de hectare. Cel mai bine s-a lucrat în cooperativele agricole, asociaţiile economice intercoo­­­peratiste şi fermele de stat din Sistemul de Irigaţii Popricani, unde au fost în funcţiune 240 de aripi de ploaie. Nicolae­­Ar­hip, inginerul şef al Consiliu­lui Unic Agroindustrial Bel­­ceşti, a ţinut să precizeze că şi în unităţile de aici, cu te­renuri in sistemul ele irigaţie, factorii de răspundere, sub con­ducerea organelor şi organiza­ţiilor de partid, au asigurat buna funcţionare a instalaţiilor de udare. La Cooperativa Agri­colă de Producţie din Tansa,u­­d­a Lul culturilor s-a efectuat (tot în ziua respectivă) cu 22 de a­­ripi de ploaie, irigîndu-se ast­fel culturile de porumb, sfeclă de zahăr, soia, legume, furaje pe o suprafaţă de 125 de hec­tare. Au continuat udările, din surse locale, in întreprinderile agricole de stat Tg. Frumos, Strunga şi în alte unităţi. Dispunem de condiţiile nece­sare pentru a iriga zilnic o suprafaţă mult mai mare. Şi, cum nevoia de apă a plantelor a crescut din nou, se impune, din partea conducerilor consi­liilor unice agroindustriale, con­ducerilor de unităţi, întreprin­derii de specialitate luarea de măsuri pentru intensificarea a­­cestei activităţi în toate zonele,­in toate sistemele. Tov, Ilie Rogojinaru, director cu pro­bleme de exploatare a sisteme­lor de irigaţii de la I.E.E.L.I.F., a ţinuit să ne spună că, la in­dicaţia Comandamentului Jude­ţean al Agriculturii, factorii cu munci de răspundere de la consiliile unice agroindustri­ale, de la comune, din unităţile agricole, de la I.E.E.L.I.F., îm­preună cu reprezentanţii orga­nelor agricole judeţene, vor participa la şedinţele de pro­gramare a udărilor (care vor avea loc mai des), în cadrul cărora va fi analizată activita­tea desfăşurată şi vor fi stabi­lite măsurile necesare pentru buna funcţionare a sistemelor, la întreaga lor capacitate. Organele şi organizaţiile de partid trebuie să sprijine con­ducerile de unităţi, astfel ca aceastea să rezolve în timpul optim toate problemele legate de irigarea culturilor în ritm susţinut. Trebuie asigurată for­ţa de muncă necesară pentru mutarea aripilor de ploaie de trei ori în 24 de ore, pentru a se putea uda in perioada res­pectivă o suprafaţă cit mai ma­re. De la conducerea I.E.E.L.I.F., GH. STEJARU (continuare în pag. a 3-a) Lanurile, bine întreţinute Conducerea Consiliului Unic Agroindustrial Belceşti, împre­ună cu conducerile de unităţi şi şefii de fermă, a verificat în cîmp, tarla cu tarla, starea de întreţinere a culturilor şi a stabilit, la faţa locului, măsu­rile care se impun pentru in­tensificarea praşilelor şi udări­lor, La felul acesta a sporit mult ritmul de efectuare a praşilelor, calitatea acestora. La Cooperativa Agricolă de Pro­ducţie din Belceşti, s-a termi­nat praşila a doua mecanică şi la porumb, iar cea manuală s-a efectuat pe o însemnată su­prafaţă. Zilnic, participă la muncă toţi cooperatorii. (Ninel Stroiescu) 1 Iunie—Ziua Internaţională a­ Copilului Anii de ai tinerei In cadendarul de suflet al lumii, copilăria este sau se vrea sărbătoare perpetuă. Ziua începutului de vară, aleasă să fie cunună de gînd încrezător pe chipul candorii, e doar un simbol Un simbol din cele multe, imposibil să i se epui­zeze sensurile încărcate de do­rinţe, aspiraţii, visuri, nostal­gii. Acolo, în copilărie, în li­ni­versul de soare şi bucurie, vegheat de cei care au fost şi ei copii şi n-au uitat să fie încă, stăpînind astfel cel mai de preţ dar şi har al vieţii, acolo, în copilărie, la temelia vieţii, îşi află izvor îndepăr­tat şi tainic toate celelalte vîrste. Un neam care ştie a-şi pre­ţui copiii e un neam care ştie a-şi respecta fiinţa, istoria şi viitorul. Ne mîndrim azi, mai mult ca oricînd, de a fi ridi­cat la rangul politicii de stat un dat nativ al poporului ro­mân : dragostea faţă de copii. Simţămînt străbun, devenit în zilele noastre un veritabil cult, el se rostuieşte, de fapt, la temelia muncii noastre de fie­care zi, în dorinţa al cărei adevăr e însuşi sensul vieţii, de a lăsa urmaşilor o ţară frumoasă şi înfloritoare, un tărîm de pace şi senin. Timpul aleargă şi copiii cresc. Cresc mari, frumoşi şi sănătoşi, iar minţile lor agere şi iscoditoare închipuie, de pe acum, viitorul. Cu gîndul la mîine, prezentul ţării este tu­multul doritei deveniri ce în­noieşte clipa, dăruindu-i nim­bul de lumină şi nădejde al celei mai înalte Înţelepciuni. Şi cînd această prea omeneas­că înţelepciune o afli in vor­ba şi fapta măreaţă ale celui pe care, la cîrma ţării, îl simţi vibrînd la auzul glasurilor de copii, încrederea In izbîndă e însuşi temeiul faptelor şi as­piraţiilor. Nicicînd ca azi, în România, prin grija celor a căror eroi­că muncă e străbătută da veghea statornică la viito­rul ţării, tovarăşul NICOLAS CEAUŞESCU şi tovarăşa ELENA CEAUŞESCU, părinţi iubiţi ai tuturor copiilor, a­­ceastă vîrstă n-a avut culoa­rea celei mai adevărate bucu­rii. Nicicînd chipul ei n-a fost atît de senin. Prospeţimea, lu­mina şi surîsul din ochii co­piilor noştri răsfrîng, în mie­zul de lumină al unei epoci, toată iubirea cu care sînt în­conjuraţi. Ea se traduce, din­colo de statornica grijă a mi­ilor , de educatori ce ştiu că traiectoria unei vieţi îşi află începutul în această vîrstă, că de acest start depind multe, în minunatele condiţii de viaţă, de instruire şi educaţie ce le sunt oferite copiilor — prin po­litica partidului şi statului — cu o generozitate fără prece­dent. Elocvenţa rezumativă a cifrelor e întrecută, socotim, da puterea de convingere a re­zultatului. Şi rezultat înseam­nă, considerăm, la scara unei naţiuni a cărei politică demo­grafică nu face decit să-i con­firme crezul, puterea şi vigoa­rea, milioanele de copii ce se nasc, cresc, se joacă, învaţă sub cerul senin şi liber al României de azi, învaţă, cres­­cînd o dată cu ţara, ce este bucuria şi ce este munca , în­vaţă ce sînt patria şi istoria ei, învaţă ce sunt respectul şi a-­­devărul. în calendarul de suflet al românilor, copilăria este, tot mai mult, o sărbătoare, o săr­bătoare perpetuă ale cărei simboluri se întregesc în a­­cest iunie cel puţin cu un vers de Luceafăr, cel puţin cu o snoavă din *Armntiri,„%­­, IOANA BOGDAN! lumină generaţii Copilărie fericită In ţara unde fericirea şi seninul copilăriei sunt semne ale permanenţei, ale încrederii şi voinţei într-un viitor luminos Foto : G. Onorrei Copilul... Copilul, cîntecul inimii pă­­mîntului, bucuria şi infini­tul dragostei omului, săru­tarea cea mai înaltă în cu­răţenia sa. Copilul, mîngîierea în ca­re vine lumina să ne a­­ducă fericire, să ne împli­nească în dorinţa ei de dă­ruire, de renaştere, de în­ceput. Şi dacă n-ar exista copi­lul, pămîntul şi-ar coborî a­­ripile vieţii şi ar muri spre goliciune, ar fi una cu ţa­rina tăcută şi sfîşiată de ne­gurile cuibărite în sîmbure­­le ei. Şi cum el este frumuseţea, scopul şi esenţa existenţei, să-i deschidem cărări curate şi neatinse de nici o vină, şi cum el este mlădiţa cea mai de preţ a trupului şi su­fletului nostru, trebuie să-i lăsăm p­o­ţi nescrise pe nici o noapte din noi, să-l înflo­rim din sinea noastră neal­terată. Copilul, mâna grădinii noastre de înălţare, de îm­plinire, demnitate, se cere crescut în palmele sufletu­lui neatins de umbre, la fel cum pămintul îşi creşte iarba şi florile din soarele purităţii şi apa vie a renaş­terii sale. Deci, copilule, fruct al po­­mului-om, ia în braţe ţărîna şi creşti aşa cum că îşi creşte puiul de brad, floa­rea de lotus, trandafirul şi toate zidirile sale. Şi pentru că azi e ziua ta, mă închin universului că exişti, că ești lacrima cea curată a zorilor, fruntea cea căutătoare a întregului, soar­ta viitoarei lumi... SANDA SI ICHI Îndemn Fiul meu Şi topi cu acelaşi nume Pe pămint să cauţi rădăcinile Sprijinite de piatra grea şi statornică Nimic să nu te întoarcă de la albia aurită a cuvintului Poarta ţărmurilor deschisă iţi este Ascultă cum vin înspre tine ^ Stoluri neasemuit de albe ! Deschide fereastra­­ de­ unde începe marea ţ Şi muntele sunt Fu ! Fiul meu !­­ RODICA POPEL­I

Next