Flacăra Iaşului, august 1989 (Anul 45, nr. 13310-13335)

1989-08-01 / nr. 13310

3 FLACĂRA TASULUI CRONICA LUNII IULIE . Luna iulie a fost marcată de o o serie de evenimente politice de însemnătate deosentă, a­­cestea constituind încă un pri­lej de reliefare a marilor rea­lizări obţinute de poporul ro­mân în edificarea societăţii socialiste multilateral dezvol­tate, de angajare revoluţiona­ra, comunistă, a tuturor oame­nilor muncii, de a acţiona cu şi mai mare însufleţire pentru transpunerea în viaţă a h­otă­­rîrilor Congresului al XlII-lea şi Conferinţei Naţionale ale partidului, a sarcinilor şi orien­tărilor cuprinse în proiectul­­Programu­lui­ D­irec­ti­vă şi Te­zele pentru Congresul al XIV- lea, în expunerile şi cuvântă­rile tovarăşului N­i­c­o­l­a­e Ceauşescu. În prim-planul evenimentelor politice ale lunii iulie se în­scrie împlinirea a 24 de ani de la Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Român — eveniment de însemnătate car­dinală în viaţa partidului şi a ţării. Istoricul forum al co­muniştilor român, în consens cu voinţa întregii naţiuni, a ales în funcţia supremă de conducere în partid pe tovară­şul NICOLAE CEAUŞESCU, eminent revoluţionar şi înflăcă­rat patriot ce întruchipează, în gindirea novatoare, profund ştiinţifică, în forţa acţiunii sale practice, năzuinţele cele m­ai arzătoare ale poporului nostru. împlinirea a 24 de ani de la Congresul al IX-lea al partidului, eveniment epocal care a inaugurat o eră nouă, a determinat o schimbare ra­­dicală în activitatea partidu­lui şi în dezvoltarea socialistă a ţării. Momentul aniversar a prilejuit organizarea a nume­roase manifestări omagiale, de reliefare a contribuţiei hotărâ­toare a tovarăşului Nicolae Ceauşescu la elaborarea şi în­făptuirea întregii politici in­terne şi externe româneşti, pe baza aplicării creatoare a prin­cipiilor socialismului ştiinţific la condiţiile şi realităţile con­crete din ţara noastră,­­ a ro­lului hotărîtor al tovarăşei a­­cademiician doctor inginer ELENA CEAUŞESCU la elabo­rarea amplelor noastre pro­grame de dezvoltare, în aceas­tă atmosferă de vibrant pa­triotism, de fermă angajare a forţelor pentru îndeplinirea în devans a sarcinilor economice, de plenară manifestare a voin­ţei tuturor comuniştilor, a în­tregii naţiuni ca,­­la Congresul al XIV-lea, să fie reînvestit în suprema funcţie de conducere în partid cel mai iubit fiu al ţării, a avut loc primirea de că­tre tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, a delegaţiei Orga­nizaţiei Judeţene de Partid Constanţa, care a prezentat conducătorului partidului şi sta­tului omagiul fierbinte al lo­cuitorilor acestei zone cu pri­lejul împlinirii a 24 de ani de la Congresul al IX-lea. în a­­cest cadru, secretarul general al partidului a rostit o emo­ţionantă cuvîntare. Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în zilele de 12 şi 13 iulie s-au desfăşurat lucrările Plenarei Consiliului Naţional al Oamenilor Muncii, înalt forum al democraţiei muncitoreşti, revoluţionare, care a dezbătut activitatea pentru realizarea planului pe acest an, precum şi planul pe 1990 şi proiectul Programului-Direc­­tivă pentru cincinalul următor şi în perspectivă, pînă în anii 2000—2010. In cadrul unei so­lemnităţi desfăşurate în des­chiderea lucrărilor Plenarei Consiliului Naţional al Oame­nilor Muncii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a înmînat­­înalte distincţii ale Republicii Socia­liste România, conferite prin Decret prezidenţial unor orga­nizaţii judeţene de partid, con­silii­­ populare judeţene, între­prinderi industriale şi institute de cercetare şi proiectare, care au ocupat locul I în întrece­rea socialistă pe anul trecut, în rîndul celor distinşi se află şi unităţi economice din jude­ţul Iaşi. La încheierea lucrări­lor, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a rostit o amplă cuvîntare, ur­mărită cu deplină aprobare şi vie satisfacţie de participanţii la plenară, care au dat ex­presie hotărîrii clasei munci­toare, a întregului popor de a face totul pentru îndeplinirea exemplară a planului pe acest an şi pe ansamblul cincinalu­lui, pentru a asigura ridicarea continuă a României pe noi trepte de progres şi civilizaţie. Continuînd practica amplu­lui şi rodnicului dialog cu oa­menii­­ muncii, cu făuritorii de bunuri materiale şi spirituale, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, a întreprins, în zi­lele de 26 şi 27 iulie, o vizită de lucru în judeţul Constanţa. Noul dialog al conducătorului partidului şi statului cu oame­­nii muncii constănţeni a con­stituit cadrul optim de exami­nare directă, la faţa locului, a unor probleme ale activităţii desfăşurate în industrie, agri­cultură, în alte sectoare, a re­zultatelor obţinute, a căilor privind realizarea planului pe opt luni pînă la 23 August, a celui anual pînă la Congresul al XIV-lea al­­partidului, a pla­nului pe întregul cincinal, a programelor de dezvoltare mul­tilaterală a patriei, de creşte­re, a bunăstării materiale şi spirituale a celor ce muncesc. Vizita de lucru a secretarului general al partidului a culmi­nat cu marea adunare populară din municipiul Constanţa, în încheierea căreia tovarăşul Nicolae Ceauşescu a rostit o însufleţitoare cuvîntare. In ziua de 28 iulie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, a vizitat Cooperativa Agricolă de Producţie din comuna Dra­­goş Vodă, judeţul Călăraşi, prilej de analiză a rezultatelor obţinute pînă acum, a căilor de perfecţionare a activităţii în vederea amplificării realiză­rilor la nivelul cerinţelor şi obiectivelor noii revoluţii a­gra­ve-Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, a inaugurat, în ziua de 5 iulie, lucrările de con­strucţie a Centrului Naţional de Creaţie şi Cultură Socialistă „Ciitarea României", edificiu monumental ce va ocupa un loc distinct între grandioasele realizări ale Capitalei din lu­minoasa epocă inaugurată de Congresul al IX-lea al parti­dului. La începutul lunii iulie, au fost date publicităţii proiectul Programului-Directivă al Con­gresului al XlV-lea al Parti­­dului Comunist Român cu pri­vire la dezvoltarea economico­­socială a României în cincina­lul 1991—1995 şi orientările de perspectivă pînă în anii 2000— 2010 şi Tezele pentru Congre­sul al XlV-lea al Partidului Comunist Român privind dez­voltarea democraţiei muncito­­reşti-revoluţionare, creşterea rolului Partidului Comunist Român, intensificarea activităţii ideologice, politico-educative, ridicarea nivelului de cunoaş­tere ştiinţifică, de cultură, a conştiinţei revoluţionare, ra­portul de forţe şi caracteristi­cile fundamentale ale situaliei internaţionale. Dezbaterea de către întregul partid şi popor a acestor documente progra­matice generează o şi mai am­plă mobilizare de forţe in toate sectoarele de activitate in vederea întîmpinării cu noi şi însemnate succese a apropia­telor evenimente politice : a 45-a aniversare a Revoluţiei de Eliberare Socială şi Naţională, Antifascistă şi Antiimperialis­­tă şi Congresul al XIV-lea al partidului. C. LUPU Evenimente interne Programul de montă (urmare din pag. 1, fermă şi şeful circumscripţiei sanitar-veterinare, Dan Cin­tec, şi, respectiv, Teodor Armeanu, nu controlează zilnic activita­tea îngrijitorilor, încît nici a­­ceştia nu-şi fac în mod con­ştiincios datoria. Unii îngriji­tori au fost găsiţi în taberele de vară dormind chiar şi după ora opt. La A.E.I. Ciorteşti, (director, Teodor Carp), ope­ratorul Ioan Ignat a însămîn­­ţat doar două vaci, deşi se af­lau în călduri, dar n-au fost nedepistate încă 10. Foarte multe animale au fost găsite cu a­­fecţiuni inflamatorii netratate, dovadă că nici medicul epizoo­­tolog al unităţii nu-şi face aşa cum se cuvine datoria. Ane­voios se acţionează în acest sens şi la C.A.P. Dobrovăţ. In fermele zootehnice ale coope­rativelor agricole din Şcheia şi Tătăruşi sunt 37 şi, respectiv, 29 la sută de animale infecunde. 40 la sută din animale sunt in­­fecuinde la A.E.I. Criste­şti. Da­torită acestor cauze, în judeţul nostru nu s-a realizat pînă acum monta la un efectiv de peste 6 000 de taurine. Mari restanţe există şi în ceea ce priveşte realizarea pro­gramului de montă la ovine. Doar în cooperativele agricole Ciurea, Miroslava şi Vlădeni a fost realizat şi depăşit acest program. In fermele de ovine ale cooperativelor agricole Cos­­teşti, Voineşti (ferma Horleşti), Al. I. Cuza, Focuri şi Andrie­­şeni niu s-a realizat nici o montă. De altfel, în aceste u­­nităţi, nu s-au efectuat nici tratamentele necesare în vede­rea stimulării intrării anima­lelor în călduri. Aşa se ex­plică faptul că, pînă acum, s-au realizat la ovine doar circa 6 800 de monte, faţă de 40 000­,cît prevede programul. Desigur, de aceste deficienţe se face vinovat şi personalul Oficiului Judeţean pentru Reproducţia şi Selecţia Animalelor. Ce fac însă condu­cătorii şi specialiştii din uni­tăţi, de la circumscripţiile sa­­nitar-veterinare şi de la con­siliile unice a­groindustriale. Restanţele pot şi trebuie re­cuperate. Timpul­­fee menţin­e încă favorabil realizării pro­gramului de montă , de înde­plinirea lui depinde realizarea, în 1990, a efectivelor de ani­male planificate. ­ Lipsă de nutreţuri, dar şi dezordine în parcul de furaje Efectivul de animale de la C. N.P. Ungheni este de 1000 pe’ ovine, 40 de vaci, la care se adaugă şi animalele de muncă. E un efectiv mic, dar cu toate acestea conducerea u­­nităţii (preşedinte — ing. Mi­tică Ungureanu, şef de fermă — ing. Paraschiva Opreanu) nu manifestă interes pentru a­­sigurarea furajelor pentru pe­rioada de stabulaţie. în par­cul de furaje se află în pre­zent doar 150 de tone de paie şi 15 tone de fîn. Pe cîmp se află încă însemnate cantităţi din producţia secundară de la grîu, care aşteaptă să fie că­rată şi depozitată. Pe lingă a­­ceasta, trebuie de spus că şi­­rile de paie nu sînt corespun­zător amenajate, peste tot e­­xistînd dezordine. Cînd are de gînd conducerea cooperativei agricole să pună ordine şi a­­ici ? întrebarea este valabilă și pentru comitetul comunal de partid. FIUME. VICTORIA, orele 9 ; ii ; 13 ; is ; 17 ; 19 : „Secretul armei... secrete“. REPUBUca, orele 9 ; 11 ; 13 ; 15 : „Comedie mută *77“ ; orele 14;30 ; 19 : „co­losul din Rodos“. COPOU, orele 9 ; li ; 13 ; 15 ; 17 ; 19 : „Cat Ballou“. TINERETULUI, orele 9 ; li ; 13 ; 15 ; 17 : „Răzbunarea pan­terei roz“ ; ora 19 : „Porţile al­bastre ale oraşului“. DACIA, o­­rele 9 ; 11 ; 13 ; 15 ; 17 ; 19 : „Ce se întîmplă, doctore TEA­TRUL DE VARA, ora 21,15 : „Cap şi pajura“. „1 MAI" 1IIR­­LAU : „Passo doble pentru trei". CENTRE DE CREAŢIE fit CUL­TURA SOCIALISTA „ClNTAREA ROMÂNIEI“ . AL ORAŞULUI PAŞCANI : „Sacrificiul suprem". C.T­.B. PAŞCANI : „Vacanţa cea mare“. TIUCU FRUMOS : „Re­volta nurorilor“. IPODU ILOAIEI : „Lăcomie“. HALAUCEŞTI : „De­claraţie de dragoste“. RADUCA­­NENT : „Nelu". COMPLEXUL MUZEAL „PALA­TUL CULTURII- (sala „H. Coan­­dă-), ora 17 : „Alergătorul­, TEATRUL DE VARA, ora II : Spectacol de marionete „Amin­tiri din copilărie", prezentat de formaţia „Prichindel" a Centru­lui municipal de Creaţie şi Cul­tură Socialistă „Evitarea Româ­niei“. TIMPUL PROBABIL. Vreme predominant frumoasă la început, apoi va deveni instabilă. Cerul va fi senin, după care se va înno­ura treptat. Vîntul va sufla slab, pînă la moderat din sud, apoi din nord-vest. Minimele: 10 și 18 grade, maximele : g1 și 30 grade. Şase medalii de aur ! O performanţă rar întâlnită în box (şi în alte sporturi, de altfel) : participarea a şase sportivi ai aceluiaşi club în­­tr-o finală pe ţară şi declara­rea tuturor drept învingători ! Autorii acestui rezultat puţin obişnuit sunt juniorii de la A.S. Voinţa Iaşi, care au do­minat cu autoritate finalele pe ţară ale „Voinţiadei“ (dispu­tate la Brăila), cîştigînd meda­liile de aur la categoriile în cadrul cărora au concurat. Este vorba de Claudiu Surcică, Ti­berius Toma (elevi la Liceul Industrial nr. 1), Dan Simionică (Liceul „Nicolina“), Nicu Buboi (Şcoala Profesională UCECOM), Mihai Danilov (Liceul Indus­trial nr. 5) şi Dan Moisă (mun­citor la U.J.C.M.). Toţi aceşti deosebit de talentaţi pugilişti ieşeni s-au pregătit sub îndru­marea antrenorului-coordonator Viorel Soroceanu si a instruc­torilor C. Ivan şi C. Barbu. In urma acestui succes, Voinţa Iaşi a ocupat locul I pe ţară, în clasamentul pe echipe (îna­intea formaţiilor din Brăila, Bucureşti, Constanţa, Ploieşti etc.), iar N. Buboi a fost de­clarat cel mai tehnic boxer al competiţiei. GH. VASILIU N. Buboi, cel mai tehnic boxer al „Voinţiadei“ Finala „Cupei U.T.C.“ la judo G. Stănuleţ şi echipa judeţului Iaşi, pe locul întîi Timp de două zile, Comple­xul Sportiv „Grădinari" a fost gazda unei atractive compe­tiţii sportive , finala pe ţară a „Cupei U.T.C.“ la judo. Aflată la cea de a X-a ediţie şi or­ganizată de C.C. al U.T.C., în colaborare cu federaţia de spe­cialitate, finala a adus la start peste 300 de sportivi din toate judeţele ţării şi din municipiul Bucureşti, tinere talente dornice de afirmare, cu perspective pentru sportul de înaltă per­formanţă. întrecerile la cele şapte categorii de greutate au fost dârz disputate şi, în ge­neral, echilibrate, majoritatea competitorilor dovedind o bună pregătire fizică şi tehnică. In acest context, reprezentanţii judeţului Iaşi au avut o fru­moasă comportare, urcind de cinci ori pe podiumul de pre­miere. Cel mai bine s-a pre­zentat Gabriel Stănuleţ (Liceul industrial nr. 1), care a ocupat locul I la categoria 71 kg, fiind declarat şi cel mai teh­nic judoka al concursului. La­­ categoria peste 95 kg, Robert Pop (Liceul „M. Eminescu") s-a clasat al doilea, iar alţi trei ieşeni au terminat finala pe locul al treilea : Florin Grosu­ (Liceul „M. Eminescu") — cat. 65 kg, Marius Popuşoi (Lic. ind. nr. 1) — cat. 86 kg, şi Gh. A­­săndoaiei (Liceul „D. Cante­­mir"), cat. 91 kg. în urma acestor rezultate, echipa judeţului Iaşi a acumulat cel mai mare număr de puncte (22,5), ocupând locul întâi în clasamentul pe judeţe, pentru care a primit „Cupa U.T.C." — ediţia a X-a. Se cuvin evidenţiate eforturile secţiei P.T.A.P. — sport a Comitetului Judeţean Iaşi al U.T.C., ale antrenorilor Const. Bordea şi Valeriu Artistei pen­tru o pregătire şi o evoluţie cit mai bună a reprezentan­ţilor judeţului nostru în finală. Finala „Cupei U.T.C." la judo s-a constituit şi într-un concurs de selecţie a valorilor pentru sportul de performanţă. Astfel, Federaţia Română de Judo a invitat sportivii clasaţi pe pri­mul loc la Campionatele Inter­naţionale ale României pentru Tineret, iar cei de pe locu­rile doi şi trei vor participa direct în finala Campionatului naţional de seniori. Vi.­.f! Alexandru Durel Pilote Memorialul „M. Sadoveanu“ In sala „Voinţa" din Iaşi, s-au încheiat întrecerile Me­morialului „M. Sadoveanu- Ia şa“, organizate la această a XV-a ediţie de către A. S. Voinţa. S-au desfăşurat trei turnee valorice, la care au luat parte circa 90 de şahişti din Bucureşti, Botoşani, Cluj-Na­­poca, Paşcani şi Iaşi, în­­ turneul principal, deschis maeştrilor, candidaţiilor de maestru şi jucătorilor de ca­tegoria întîi (desfăşurat în sis­tem elveţian, pe parcursul a 11 runde), s-a impus maestrul F.I.D.E., Cătălin Navratescu (Politehnică Iaşi), care a cu­mulat 8,5 puncte. El a fost urmat, în clasament, de M. Do­­minte (Calculatorul Bucureşti), M. Nicula, V. Manole (ambii, de la Politehnica Iaşi) şi V. Sălăvăstru (C.S.Ş. Unirea Iaşi), toţi cu cite 7,5 puncte. Disputele pentru primele, locuri au fost echilibrate şi in concursul jucătorilor de cate­goria a doua, cîte 9 puncte acumulînd A- Geangalău (Olim­pia Iaşi) şi Ed. Răuţă (Poli­tehnica Iaşi). Pe locul al III- lea s-a clasat Ad. Malanca (C.S.Ş. Unirea Iaşi), CU 8,5 puncte. Turneul sportivilor de cate­goria a IlI-a a revenit lui R. Hînceanu (Voinţa Iaşi), cu 11 puncte.­­ , Memorialul „M. Sadoveanu s-a încheiat cu un concurs de şah rapid (pe durata a nouă runde), în care a ieşit învin­gător Marian Dominte (Calcu­latorul Bucureşti), cu 7,5 puncte. A. Vasile handbal Duminică— start în divizia A Formaţia Terom Iaşi a par­ticipat la „Trofeul judeţului Neamţ" la handbal, ce a avut loc la Piatra Neamţ. Echipa ieşeană, pregătită de Cornel Rădulescu şi Dan Constanti­­nescu, a obţinut următoarele rezultate : 28—24 cu Hidroteh­nica Constanţa, 26—20 cu Tex­tila Buhuşi şi 24—26 cu Belonul Săvineşti, în urma cărora a ocupat locul al doilea în cla­samentul competiţiei. Duminică, 6 august, în prima etapă a noii ediţii a campio­natului feminin de handbal, divizia A, Terom va evolua la Constanţa, în compania hand­balistelor de la Hidrotehnica. V. Ar­ci­ve

Next